În toate regimurile democratice, aleșii trebuie astăzi să își declare averile și eventualele funcții paralele, asta pentru a evita conflictele de interes declanșatoare de corupție și averi ilicite.
Sistemul este însă recent. În Franța, el a fost introdus abia în 2013, după scandalul afacerii Jérôme Cahuzac, de la numele fostului ministru al bugetului și economiei, actualmente inculpat pentru că tăinuise conturi cu importante sume în Elveția.
În cadrul Uniunii Europene, regula devine, din mandat în mandat, tot mai strictă, iar funcționarii europeni sunt obligați să își posteze pe o platformă accesibilă public averile, patrimoniul, interesele, pe lângă un CV detaliat.
Sigur, legislația diferă de la o țară la alta. De pildă, în multe țări e interzis cumulul de funcții, care permite unui parlamentar să fie în același timp primar sau să ocupe altă funcție, primind astfel mai multe salarii.
În schimb, în Franța sau Belgia o asemenea situație este frecventă și perfect legală.
Cea mai recentă situație de declarare forțată a averilor și patrimoniului politicienilor este cea din Ucraina. Ucrainenii au putut descoperi, luna trecută, cu surpriză, șoc și indignare, bogăția noilor elite, după ce oficialii au fost obligați să își declare averea pe un site accesibil publicului.
Președintele Petro Poroșenko, care posedă printre altele fabricile de ciocolată Roshen, după numele lui, a declarat $26.3 milioane în conturi bancare și acțiuni în 104 firme.
Când a devenit președinte, Poroșenko, care e în realitate miliardar, promisese că va vinde imperiul comercial Roshen, pentru a evita un conflict de interese, dar nu a făcut-o.
Premierul ucrainean Volodimir Groisman a declarat de asemenea $1.2 milioane și €460,000 în cash, precum și o colecție de ceasuri de lux.
Printre cele mai ciudate lucruri posedate de oficialii ucraineni se mai numără o biserică ortodoxă, moaște de sfinți și un bilet pentru o călătorie în cosmos.
Autoritățile ucrainene au anunțat imediat că îi vor ancheta pe toți oficialii care au declarat mai mult de 100.000 de dolari americani in cash.
Cei găsiți vinovați de corupție si deturnări de fonduri riscă până la 15 ani inchisoare.
Procurorul general al Ucrainei Iuri Luțenko a spus că „declarația online nu e sfârsitul acestui proces, ci doar inceputul.” Dincolo de acest elan, însă, chiar familia procurorului riscă să fie investigată.
Soția lui Luțenko a declarat că posedă 280.000 de dolari americani și 50.000 de euro în cash.
Asta i-a făcut pe deputații din Rada (parlamentul Ucrainei) să respingă, marți 1 noiembrie, propunerea făcută pe 20 octombrie de a cere să li se dubleze salariile.
Legea propusă atunci ar fi ridicat salariile deputaților la 40.000 de hrivne (circa $1.500), în vreme ce salariul mediu al ucrainenilor este între $200 si $300 pe lună.
---------------------------------------------
În Republica Moldova, de trei luni nimeni nu mai verifică averile demnitarilor. Controlul a fost suspendat la 1 august când a intrat în vigoare un pachet de legi, amânat de mai multă vreme, menit să reformeze sistemul de integritate, iar Comisia naţională de Integritate şi-a încheiat activitatea. Noua instituție care ar urma să verifice averile și interesele demnitarilor – Autoritatea Națională de Integritate – rămâne deocamdată nefuncțională.
Au fost desemnaţi, până acum, doar doi din șapte membri ai instituției. Ministrul Justiţiei Vladimir Cebotari declara recent că instituția ar putea începe să verifice averile la începutul anului viitor, cel mai probabil.
Aşteptarea e ca după reformă autoritatea să aibă mai multe pârghii decât predecesoarea sa.
Ea ar urma să verifice nu doar declaraţiile de avere, ci şi bunurile şi proprietăţile deţinute propriu-zis. Totodată va putea aplica direct sancţiunii şi chiar cere în instanţă confiscarea averilor de proveniență ilegală.
Aceste competenţe vor reveni inspectorilor de integritate, care urmează a fi selectaţi în bază de concurs şi care vor avea acces gratuit la toate sistemele informaţionale ce conţin date despre proprietăţile şi interesele funcţionarilor.
Dosarele de integritate ar urma să fie distribuite aleatoriu inspectorilor.
Directoarea centrului de Investigaţii Jurnalistice, Cornelia Cozonac, spune că noua instituţie chiar ar trebui să schimbe în mod radical abordarea acestui subiect:
„Noua instituţie de integritate ar trebui să fie lucrativă. Ceea ce am avut până acum era o comisie care nu avea capacitatea să ia atitudine tranșantă în cazul politicienilor care nu-şi pot argumenta averile. Noua entitate trebuie să fie formată in oameni care să aibă capacitatea să schimbe lucrurile în Moldova. Pentru că noi vorbim de ani buni de probleme de integritate în cazul judecătorilor, unor politicieni şi până la urmă nu vedem nici un rezultat, nu avem nici un caz de confiscare extinsă a averii.”
Modificările la Codul Penal care prevăd pedepse pentru îmbogăţitea ilicită şi permit confiscarea extinsă a averilor, adică, inclusiv, a bunurilor pe care unii funcţionari le ascund după părinţi, prieteni sau soţii au fost introduse încă în 2014. Niciuna din investigaţiile iniţiate de procurori nu au ajuns însă la final.
Cel mai răsunător caz în care unui demnitar i-au fost sustrase bunurile este cel al fostului premier Vlad Filat, condamnat de prima instanţă la 9 ani de închisoare. Judecătorii i-au sustras mai multe bunuri, inclusiv casa şi câteva automobile, doar că e vorba de recuperarea bunurilor infracţionale, şi nu de confiscarea extinsă a averilor.
Şi în ce priveşte identificarea şi recuperarea bunurilor obţinute prin infracţiune există multiple carenţe, care au fost recent semnalate de Centrul Naţional Anticorupţie. La începutul lunii octombrie, Instituţia a propus parlamentului un proiect de lege care prevede crearea unei autorităţi specializate în acest sens. Potrivit CNA, e nevoie de această instituție distinctă din cauză că urmărirea penală se concentrează mai mult pe aducerea în fața justiției a infractorilor, şi mai puţin pe identificarea şi confiscarea bunurilor dobândite prin acte de corupție.