Implicarea Bisericii Ortodoxe în campania pentru prezidențialele din Republica Moldova (Adevărul)

Maia Sandu s-a ferit să se axeze pe abordarea geopolitică (ziare.com).

La București, ziarul Adevărul prezintă, sub două semnături diferite, relatări despre implicarea Bisericii Ortodoxe în campania pentru prezidențialele din Republica Moldova, și anume împotriva Maiei Sandu. Iurii Botnarenco vorbește despre o „campanie murdară”. Ceea ce preoții ortodocși le spun enoriașilor nu va avea însă efectul scontat, ci tocmai dimpotrivă: „diaspora şi tinerii se mobilizează pentru turul doi la prezidențiale”. Corespondentul se referă la conferinţa de presă organizată vineri de Episcopul de Bălţi şi Făleşti, Marchel, alături de care s-au aflat mai mulţi preoţi, și unde Episcopul a anunţat că îl susține pe candidatul socialist Igor Dodon. Există o decizie a Sinodului Bisericii Ortodoxe din Moldova din 13 noiembrie 2012, potrivit căreia „preoţii care vor face declaraţii publice fără aprobarea Mitropoliei Moldovei vor fi sancţionaţi“. Numai că, adaugă Iurii Botnarenco, „însuși Mitropolitul Vladimir și-a declarat sprijinul față de candidatul socialist pro-rus”, în timp ce Igor Dodon ”a făcut insinuări murdare la adresa contracandidatei sale în timpul unei dezbateri televizate, cum că Sandu ar aparţine unei minorităţi sexuale şi ar fi susţinută de homosexuali”.

Cristian Unteanu semnează celălalt articol din Adevărul pe aceeași temă. Unteanu vede în conferința de presă a Episcopului de Bălți „prima manifestare dură, precisă, (prima) inserţie inacceptabilă în viaţa politică, a unui înalt reprezentant al Bisericii Ortodoxe Ruse”. Este un „precedent periculos”, mai ales că Episcopul a mai făcut „o remarcă [...] profund insultătoare împotriva doamnei Maia Sandu, acuzând-o că este «stearpă»". „Foarte greu de crezut că asemenea mesaje ar mai produce vreo reacţie în opinia publică occidentală, adaugă comentatorul, dar în spaţiul nostru, tocmai din cauza nivelului cu mult mai înalt al credinţei religioase active şi a procentului covârşitor de mare de practicanţi la nivelul societăţii, [...] poate deveni la un moment dat o implicare asimilabilă unei ameninţări de securitate”.

Site-ul ziare.com l-a consultat pe expertul în politici de securitate Hari Bucur-Marcu în legătură cu deznodământul turului doi. Aceste alegeri, spune Bucur-Marcu, interesează România inclusiv pentru că Moldova este o țară „neutră, neapărată și care ofera «o mulțime de tentații», iar o federalizare a ei urmată de o prezență militară rusească puternică ar aduce de facto Federația Rusă la granița României”. Expertul constată că Maia Sandu s-a ferit să se axeze pe abordarea geopolitică – „situarea Moldovei în regiune: care e viitorul, care e importanța ei strategică pentru România, pentru Federația Rusă, pentru Ucraina, dacă are nevoie de ieșire la Marea Neagră”. A procedat așa pentru că „vizează [...] și un electorat mai conservator decât cel dispus la orice pentru a vedea țara cât mai occidentalizată", a mai comentat Hari Bucur-Marcu.

Opiniile lui Dan Dungaciu pe acest subiect sunt rezumate de Adevărul. Dungaciu chiar îi reproșează Maiei Sandu lipsa temei geopolitice, care măcar ar fi trebuit să însoțească tema dominantă a luptei împotriva corupției. El analizează și campania lui Igor Dodon, care insistă pe statalism și neutralitate, dar statalismul lui, spune Dungaciu, e „de extracţie sovietică”, iar neutralitatea ar trebui prezentată alegătorilor drept exact în ceea ce este: „NATO – NU, prezenţa ilegală a trupelor ruse pe teritoriul R. Moldova – DA”.