Cetățenii americani și-au ales cel de-al 45-lea președinte dintre democrata Hillary Clinton și republicanul Donald Trump. Hillary Clinton le-a cerut votanților să aleagă viziunea unei „Americi pline de speranță, primitoare și generoasă”. De cealaltă parte, republicanul Donald Trump și-a încheiat cursa pentru prezidențiale cu promisiunea de a face din America o prioritate în deciziile sale. O discuție despre alegerile amerciane cu Diana Răileanu, care se află în orașul Phoenix, din statul american Arizona, și a urmărit îndeaproape ultimele zile ale campaniei electorale și cum au votat cetățenii americani.
Your browser doesn’t support HTML5
Interviul matinal la EL: cu Diana Răileanu
Europa Liberă: Întâi de toate, care sunt rezultatele la această oră, este cunoscut cum s-au împărțit votul alegătorilor?
Diana Răileanu: „Sunt foarte apropiate rezultatele și voturile pe care le au cei doi candidați - democrata Hillary Clinton și republicanul Donald Trump. Încă este prea devreme să spunem cine dintre ei va învinge. Oricum, învingătorul are nevoie de 270 de voturi ale colegiului elector, unde fiecare stat are un număr de voturi în funcție de populație. Tocmai de asta și este fascinant ping-pongul de voturi pe care-l urmărim de la stat la stat. Oricum rezultatele se pot schimba. Dacă mă uit acum atent, Donald Trump ar avea 244 de voturi în acest colegiu elector, și 215 Hillary Clinton . Cum ziceam, oricum rezultatele se pot schimba pentru că nu se știe cum au votat cetățenii din Nevada, Arizona, unde sunt acum, dar și din Minnesota. Deci, e prea devreme să se spună cine este viitorul președinte al Statelor Unite. Au fost alegeri când rezultatele erau la fel, destul de apropiate, și au durat mai multe zile până când s-a anunțat președintele. Seara promite să fie una albă, aici în Statele Unite.”
Alegeri americane: atmosfera în taberele susținătorilor celor doi candidați
Europa Liberă: Cum au votat cetățenii americani, ce posibilități au avut pentru a-și exprima votul?
Diana Răileanu: „Deși astăzi este ziua alegerilor în Statele Unite, mulți dintre cetățenii americani au avut posibilitatea să voteze cu mult înainte, prin poștă. De la stat, la stat, această perioadă începe în septembrie, sau în octombrie. Acest lucru are și plusuri și minusuri. Partea bună este că mulți cetățeni au destul timp la dispoziție ca să poată vota. Partea mai puțin bună este că... dacă-ți schimbi părerea între timp, nu ai cum să mai votezi, pentru că dacă ai votat în septembrie sau octombrie votul tău a fost deja luat în calcul. Buletinul de vot nu este așa cum îl cunoaștem noi în Republica Moldova, unde ai lista de candidați. În America, buletinul de vot este cu mult mai mare, se aleg senatorii, în unele state sheriff-ii. De exemplu, în statul Arizona, unde mă aflu eu, cetățenii răspund inclusiv la întrebarea dacă-și doresc sau nu legalizarea marijuanei. Ziua alegerilor începe destul de devreme în Statele Unite. Secțiile de votare au fost deschise la șase, și asta pentru că e marți, zi în care oamenii merg la muncă. De aceea, ca să reușească să voteze, secțiile de votare s-au deschis la 6.00, iar pe la 6.30, când am fost să văd cum votează, au fost secții de votare unde se puteau număra câte o sută, două sute de oameni care așteptau să voteze.”
Europa Liberă: Diana, ai vorbit la începutul acestei intervenții despre acele colegii electorale, și cum se adună voturile, ai putea să explici cum se numără aceste voturi în Statele Unite?
Diana Răileanu: „Cum ziceam, în Statele Unite, deși cetățenii votează direct, există și un colegiu electoral, unde fiecare stat are un număr de voturi în funcție de populație. Este o procedură mai complicată, greu de explicat într-un interviu de zece minute, dar este o procedură care de-a lungul anilor nu a dat greș în Statele Unite. Cert este că deseori, statele chiar dacă au o populație mai mare, asta nu înseamnă neapărat că au și greutate, când vine vorba de voturile pe care le oferă unui candidat sau altul. De exemplu, dacă un candidat a luat voturile unui stat ca Texas, un stat destul de mare, asta nu înseamnă că este și un stat important. Uneori statele mai mici au putut să răstoarne buturuga mare.”
Europa Liberă: Ai reușit să vorbești cu cetățenii care au venit la secția de votare să facă o alegere? Cum și-au format ei opinia despre cei doi candidați?
Alegeri americane la Phoenix, Arizona
Diana Răileanu: „Am fost de dimineață la secțiile de votare. Am stat de vorbă cu cetățenii americani. Mulți dintre ei au urmărit campania la televizor. O chestie care m-a uimit aici în Statele Unite, și am fost în câteva orașe, printre care Washington sau Phoenix, unde sunt acum, este că nu am văzut publicitate electorală pe stâlpi, pe garduri etc. Este foarte puțină publicitate electorală în stradă. Oamenii urmăresc campania electorală la televizor, oameni urmăresc dezbaterile politice. Deci, în mare parte, oamenii își fac concluzii din presă. Am discutat cu vreo opt cetățeni americani și fiecare a avut ceva de spus despre candidatul pentru care și-au dat votul. Oamenii sunt destul de deschiși, uneori chiar critici în privința candidaților. Oamenii sunt nemulțumiți de corupție, cât n-ar fi de straniu. Un sondaj realizat de CNN zilele trecute arăta că peste 80% dintre cetățeni vor vota pentru candidatul sau pentru ceea ce numim noi de obicei - răul cel mai mic. Să vedem care vor fi rezultatele.”
Europa Liberă: Dar presa, ce rol a avut în această campanie?
Diana Răileanu: „Felul în care s-a purtat presa în Statele Unite, și asta ne-a spus-o jurnaliștii cu care am stat de vorbă aici, jurnaliști de la Washington Post, un ziar cu tradiții și foarte respectat aici în SUA, deci, felul în care s-a purtat mass-media în această campanie poate fi un studiu de caz, pentru că la început, instituții serioase, televiziunile mai ales, l-au promovat la greu pe candidatul republicanilor, Donald Trump, asta pentru că era foarte suculent, făcea declarații care dau bine în presă, care fac oamenii să stea în fața televizorului. Colegii jurnaliști din SUA au spus că deseori televiziunile întrerupeau emisiunile pe care le aveau și transmiteau în direct conferințele de presă ale acestui politician, ca după o perioadă să se pomenească că acesta nu face decât să spună minciuni și atunci a trebuit... a apărut un alt fenomen. Donald Trump spunea ceva, ca după câteva minute să se vadă pe ecran scris că declarația politicianului este o minciună. Deci, presa a trebuit cumva să se mobilizeze și să vină cu explicații la toate declarațiile pe care le făcea Donald Trump. Cum spuneam, este un studiu de caz felul în care s-a comportat presa în această campanie. Pe de altă parte, dezbaterile au avut un rol important, ele sunt urmărire în SUA, iar candidații se pregătesc la greu pentru aceste dezbateri.”
Europa Liberă: În media, în spațiul public, ai remarcat chemări la vot a cetățenilor?
Diana Răileanu: „Dacă ne referim la cei doi candidați, și ieri au vorbit în fața cetățenilor. Au fost zile în care erau în câte trei state din America, încercând să-i convingă pe cetățeni să-și dea votul pentru ei. Chiar și aici, în Arizona, cetățenii spuneau că Donald Trump a fost cu două săptămâni în urmă, iar Hillary Clinton săptămâna trecută.”
Europa Liberă: Dacă e să ne referim la campania pentru alegerea președintelui în Moldova și ceea ce ai văzut tu în ultimele zile peste ocean, ce diferențe ai remarca, vorbind de percepția cetățenilor, prestația candidaților?
Alegerile prezidențiale americane... altfel
Diana Răileanu: „Eu aș scoate în evidență câteva lucruri. M-a impresionat ironia cu care abordează americanii aceste alegeri. Am văzut, de exemplu, în Washington foarte multe suvenire, deschizătoare pentru sticle de vin, tot felul de jucării hazlii (cu cei doi candidați) etc. Chiar mi s-a părut interesantă această chestie, pentru că asta arată că cetățenii pot să critice politicienii, și de ce nu să fie chiar ironici în privința lor. O altă chestie care m-a impresionat în SUA este că politicienii sunt taxați. Pe parcursul acestei campanii, cei doi candidați deseori au trebuit să-și ceară scuze în fața alegătorilor pentru declarațiile pe care le-au făcut, observații care au supărat o anumită comunitate sau alta. A trebuit deseori să-și schimbe planurile și să meargă într-un stat sau altul pentru a liniști furia alegătorilor. Asta înseamnă că votul cetățenilor, vocea cetățenilor contează. Mi-am dat seama că este foarte important ca populația să taxeze politicienii pentru declarațiile pe care le fac, și să nu aibă aceștia impresia că pot spune și pot face tot ce vor.”