500 000 000 de lei pentru drumuri de calitate îndoielnică?

Pe drumurile capitalei

Centrul analitic Expert-Grup spune într-un nou studiu că renovarea străzilor în capitală a înghițit în ultimii ani o mare parte din investițiile făcute de primărie. În perioada 2012-2016, primăria a cheltuit în acest scop aproape jumătate de miliard de lei, bani proprii sau împrumutați. Dar calitatea lucrărilor este îndoielnică, în vreme ce acordarea multor contracte publice s-a făcut cu încălcări. Ce mai conține studiul lansat astăzi și cum s-a apărat primăria?

Your browser doesn’t support HTML5

Drumuri scumpe de calitate îndoielnică

Concluziile trase de experți s-au bazat pe analiza achizițiilor publice pentru realizarea a 7 proiecte de infrastructură rutieră din Chișinău. E vorba de perioada anilor 2012-2016, în care s-a cheltuit o sumă de 437 de milioane de lei, acoperită parțial din surse proprii, dar și împrumuturi de la organismele internaționale de creditare.

Autorii expertizei au constatat că autoritățile municipale nu dau dovadă de suficient discernământ la identificarea proiectelor prioritare, existând cazuri de acordare a finanțelor „în baza voinței politice”, chiar cu riscul de a lăsa deoparte proiecte mai importante. Analiza proiectelor arată că autoritățile nu le cere categoric executorilor să țină cont de necesitățile speciale ale persoanelor cu dizabilități.

Consultantul Expert-Grup, Andrei Ababii, spune că autoritățile publice-locale nu au un mecanism clar, prin care sunt selectate străzile pe care trebuie de intervenit cu reparații, aceștia bazându-se doar pe cerințele din partea locatarilor.

„Este în listă, este. Oamenii au cerut? Au cerut. Dacă nu este un mecanism specificat în baza gradului de uzură, intensitatea circulaței, se vor recupera în câți ani investiția? Eu cred că trebuie de făcut nu doar o analiză tehnică că trebuie de reparat. În condiția în care toate-s rele, orice intervenție este binevenită”

Câțiva consilieri municipali, prezenți la eveniment, au intervenit și ei cu critici la adresa edililor.

„Cum va arăta Strada Alecsandri, cum va arăta strada Negruzzi, cum va arăta Ștefan cel Mare după renovarea cu un pumn de bani? Această machetă, această schiță eu nu am văzut-o, deși este o practică internațională, și atât BERD-ul cât și primăria, tac. Cu un pumn de bani, faci ceva, și pe urmă spui că arată un pic mai bine decât era, și mulțumiți-mă stimați chișinăuieni cu aceasta”, declară consilierul municipal Ilian Cașu.

Un alt consilier muncipal, Veaceslav Bulat constată că reparația în capitală costă prea mult, iar, potrivit acestuia, în România, cu bani mai puțini se fac drumuri mult mai bune:

„Drumurile în Chișinău se repară cu niște costuri extraordinar de mari. Noi avem în Chișinău niște drumuri de aur, făcute prost care se strică foarte repede”

Replicile nu au întârziat să apară de la reprezentanții primăriei, care au spus că au fost permanent transparenți în legătură cu orice solicitări. Potrivit șefului direcției Transport a Primăriei Chișinăului, Igor Gamrețchi, problemele prezentate de experți trebuiesc de analizat „într-un sens mai larg”, și anume, pe parcursul efectuării lucrărilor, apar tot felul de „surprize”, ce ar complica lucrările și ar mări devizul de cheltuieli:

„La toate ședințele operative din primărie discutăm despre ele. Ele nu se ascund, ele se cunosc. Una din probleme sunt rețelele. Fiecare stradă ne aduce surprize. Doar în cazul obiectivelor noi, avem mai puține tangențe cu rețele, dar apar alte probleme”.

Gamrețchi a dat o replică și în ceea ce privește lipsa unei machete pentru noile străzi reconstruite în centrul capitalei:

„Noi avem proiectul, și pentru noi este destul să ne orientăm după proiectul tehnic”.

Pentru rezolvarea parțială a problemelor, experții au recomandat ca primăria să asigure transparența bugetară, dar și revizuirea programului de reparație a străzilor, prin schimbarea a criteriilor prin care sunt selectate străzile, atunci când se decide reparația acestora.

De altfel, reprezentanții Expert Grup au atenționat asupra gradului redus de competiție, și lipsa unei campanii de informare asupra proiectelor planificate, campanie, ce ar face posibila lărgire a cercului tradițional de companii mandatate sa cheltuiască rațional banii publici.