Imnul „Gaudeamus Igitur”, care i-a călăuzit pe studenți încă de prin secolul XVIII a răsunat astăzi în mai multe țări cu ocazia Zilei Internaționale a Studenților.
Și la Chișinău, universitățile au organizat petreceri pentru tinerii care alteori nu prețuiesc la justa valoare „cea mai frumoasă perioada din viață”.
Mihaela Ursu care studiază relațiile internaționale la Universitatea Liberă Internațională din Moldova (ULIM), mi-a spus că va merge neapărat la Balul Interuniversitar care va avea loc într-un club din capitală. Studenta originară din Cocieri, raionul Dubăsari, zice că încearcă să țină pasul cu tot ce și-a propus să facă și obișnuința asta chit că o va ajuta în viață.
„Ai multe de învățat, trebuie multe să faci. Am un mic job, animator la Clounella. Orele, casa, lucrul.”
Europa Liberă: Cum vă distrați, de obicei?
„Sau acasă la televizor, pur și simplu stau, mă odihnesc, sau cu prietenii la plimbare.”
Europa Liberă: Acum stați la librărie...
„Am venit oleacă să mă odihnesc și să citesc cartea „Omul care râde”, de Victor Hugo.”
Cristina Roibu are 20 de ani. Ea spune că perioada de studenție este decisivă pentru a înțelege ce cale profesională i se potrivește mai bine. Cristina studiază biomedicina și face cursuri de limbă engleză la ULIM, pentru alte activități nu-i mai rămâne timp.
Europa Liberă: Cum e viața studențească?
„Păi, cum e, costisitoare. Până când pe spatele părinților. În orice caz, e bine să fii student. Viața studențească e ceva foarte frumos, mai ales anii de studenție. Citesc cărți, îmi place lucrul ăsta, și mai mult mă ocup de teze, curând examene, mă pregătesc.”
Cristina a găsit totuși timp să se alăture marți protestelor împotriva alegerilor fraudate în Piața Marii Adunări Naționale, explicând că vocea studenților e crucială în procesul politic din țară.
Libertatea tinerilor de a-și exprima opinia este unul dintre motivele pentru care admiră Republica Moldova Deha Gider, un student originar din Istanbul, care a venit la ULIM să învețe limba rusă.
„Tânăra generație care are studii superioare este extrem de importantă pentru o societate. Ei urmăresc știrile, știu ce se întâmplă în țara lor și peste hotare. Din păcate, tinerilor din Turcia le este mult mai frică de poliție, de autorități, ei nu-și pot manifesta gândurile deschis, fiindcă știu: dacă vor spune ceva împotriva guvernului, vor avea probleme.”
Deha Gider spune că studiile în Republica Moldova au devenit o adevărată aventură.
„Îmi place că aici viața e calmă și mai liniștită. Am învățat și la o universitate din Turcia, dar am abandonat-o. Aici nivelul de studiere al limbii ruse este mult mai înalt, iar profesorii sunt mult mai buni și înțelegători. În Turcia e și mai multă disciplină, acolo nu poți bea bere în apropierea campusului, dar în Moldova nu e totul atât de strict.”
Studentul originar din Turcia a observat o trăsătură distinctivă a moldovenilor...
„Moldovenii știu cum să petreacă bine timpul! Ei fac bani pe parcursul săptămânii și îi cheltuie pe toți în weekend.”
Sirianul Ismail Ahmed a absolvit ULIM-ul acum câțiva ani și spune că-și amintește cu căldură de anii de studenție. Își petrecea timpul liber practicând sport și mergea în excursii în fiecare lună, ca să vadă cum se deosebesc verile și iernile moldovenești de cele pe care le-a trăit în Damasc.
„La început mi-a fost greu, nu știam limba, era o cultură străină, dar mai apoi a mers totul foarte bine. Am făcut și facultatea de medicină la universitatea „Nicolae Testemițanu”, unde mi-am făcut încă mai mulți prieteni. Acum, Moldova e ca a doua casă. Când discut cu studenți le spun că această perioadă e cea mai frumoasă din viață.”
După absolvire s-a întors în Siria, unde și-a deschis propria farmacie, dar războiul l-a făcut să revină în Moldova.
„Studenții sunt viitorul oricărei țări. Vocea lor e foarte importantă. În Siria, atunci când am încetat să auzim ceea ce aveau de spus tinerii, s-a ajuns la criza de acum. Ei vin cu o viziune nouă și înțeleg mai bine cum să-și construiască viitorul.”
Ziua Internațională a Studentului este un gest de comemorare a victimelor protestelor violente de la Praga împotriva regimului fascist din Cehoslovacia, în 1939. În urma suprimării demonstrațiilor, atunci au murit nouă studenți, iar peste 1.200 au fost trimiși în lagăre de concentrare.