Chiar dacă alegerile prezidențiale s-au terminat, Maia Sandu tot se străduiește să demonstreze că în cei trei ani cât a fost ministru n-a avut nimic de-a face cu irosirea banului public în salvarea băncilor implicate în furtul miliardului. Maia Sandu spune acum că în sfârșit instanța a obligat guvernul să-i dea ei stenograma unei ședințe de guvern la care n-a participat.
Your browser doesn’t support HTML5
Maia Sandu și stenograma secretă
Candidata la prezidenţiale învinsă la scrutinul din 13 noiembrie spune că a tot insistat din luna iulie să fie desecretizate stenogramele celor două şedinţe de guvern prin care au fost oferite, în noiembrie 2014 şi martie 2015, garanții de stat băncilor devalizate. Iniţial, şedinţele executivului au fost secrete, în consecință documentele adoptate de executiv au fost clasificate. Ulterior, hotărârile au fost scoase de sub restricția de acces, dar nu şi stenogramele.
În luna septembrie, în contextul campaniei electorale, Maia Sandu a reproşat guvernului şi Partidului Democrat că nu ar dori să facă lumină în dosarul disipației banilor din BEM, Unibank şi Banca Socială. Fostul ministru al Educației a acţionat în judecată Cancelaria de Stat, cerând copii ale stenogramelor. În replică, premierul Pavel Filip a spus atunci că Maia Sandu s-ar ocupa de show-uri electorale şi că în executiv ar fi executat docil indicațiile şefilor de partid. El a publicat pe o reţea de socializare stenograma celei de-a doua şedinţe prin care au fost oferite 5,3 miliarde de lei. Stenograma primei şedinţe, din noiembrie 2014, când au fost oferite 9,5 miliarde de lei, rămăsese secretizată.
Maia Sandu a spus că la prima ședință nu a fost prezentă, iar la cea de-a două a avut intervenții categorice, fapt ce s-ar observa din stenogramă, pe când actualul premier şi alţi miniştri democraţi ar fi „tăcut chitic”.
Lidera Partidului Acţiune şi Solidaritate afirmă că a obţinut acum o decizie favorabilă şi că instanță a obligat guvernul să-i prezinte o copie a stenogramei. Responsabili de la guvern spun că vor executa decizia Judecătoriei Buiucani, dar acest lucru nu înseamnă neapărat că stenograma va deveni publică.
Mai mulţi experți salută faptul ca hotărârile legate de băncile buclucașe vor deveni accesibile, indiferent a cui imagine va avea de pătimit.
După părerea economistului Viorel Gârbu, expert la Institutul Economiei de Piaţă, alegerile prezidențiale au distras atenţia şi au amânat dezbaterile pe subiectul devalizării băncilor şi a comportamentalului factorilor de decizie. Întrucât cele peste 14 miliarde de lei dispărute din băncile buclucașe au fost puse pe umerii cetăţenilor, Viorel Gârbu afirmă că oameni au tot dreptul să ceară responsabilitate de la toţi cei angajaţi în serviciul public:
„Trebuie să revenim la ceea ce s-a întâmplat în anii 2014-2015 şi trebuie să curățim sistemul, cadrul instituţional care ne-a adus în această situaţie, fiindcă un cadru instituțional defect, ineficient, care ne-a adus în situaţia respectivă, ne va duce în situații similare şi pe viitor. În Moldova nu s-a produs o curățare a elitei politice, iar ceea ce se întâmplă acum se încearcă cumva, pe alocuri, să se astupe anumite goluri atunci când problema fundamentală nu este rezolvată, îndeosebi că noi nu i-am tras la răspundere pe cei care în mod real sunt vinovați, responsabili pentru evoluția acestor evenimente”.
Directoarea Centrului de Analiză și Prevenire a Corupției, Galina Bostan, nu vede motive ca stenograma şedinţei cabinetului de miniştri să rămână secretă, deoarece s-au discutat, zice ea, chestiuni de ordin public:
„Noi nu trebuie să punem problema desecretizării, noi trebuie să punem problema de ce au fost secretizate, ele din start trebuie să fie publice. Stenogramele parlamentului sunt publice, s-a discutat o chestiune de interes public. Unde e elementul de secret de stat acolo? Secretul bancar este o ficţiune, secretul bancar este spart inclusiv de normele privind combaterea spălării banilor”.
Ce ascunde acea primă stenogramă de întârzie să fie făcută publică? s-au întrebat mai mulţi experţi. Pe lângă tragerea la răspundere penală a celor care se fac vinovați de dispariția a circa 11% din PIB, Republica Moldova trebuie să-şi lecuiască disfuncțiile instituționale, mai susţin aceleaşi voci. Deocamdată, anchetarea devalizării celor trei bănci rămâne mai curând o promisiune, devalorizată puternic în campania electorală.