Până pe 8 ianuarie, Muzeul Național de Artă din capitală va găzdui expoziția comemorativă „Mihail Grecu - 100 de ani de la naștere”. Cei interesați pot vedea aici 60 de lucrări realizate de artist în perioada anilor 1956-1987, o colecție care oglindește traiectoria artistică a maestrului, considerat un nume notoriu în pictura moldovenească.
Your browser doesn’t support HTML5
Mihail Grecu se declara „marcat de pământul roșu al toamnei” și nu a ezitat să-și transpună pe pânză stările. Dovadă este pictura ,, O zi de toamnă”, care abundă în nuanțe galben-roșietice sau ,,Cina în câmp”, o lucrare la fel de intensă din perspectiva jocului de culori la care a recurs autorul.
Criticii spun că este un talent viguros, apreciere de care s-a învrednicit inclusiv pentru că, prin creația sa, Mihail Grecu era un promotor al tradițiilor populare românești în condițiile unui sistem opresiv. În context, Constantin Spânu, doctor în studiul artelor a făcut referire la câteva lucrări de-ale maestrului, precum ,,Ospitalitate”, „Vatra în Bugeac” sau ,,Fetele din Ceadîr-Lunga” și spune el, după 1960, artistul a fost preocupat de introducerea spiritului popular în creația sa:
„În perioada lui postbelică, evolua în formă, bazându-se pe acea școală pe care o trecuse el în apropierea anilor 1940, școala bucureșteană. Și, ulterior, atingându-se de marile tradiții folclorice, ale poporului nostru, spunea: ,,Da, eu iubesc meșterul popular prin felul lui simplu de a-și expune gândul, dar pe mine mă interesează în genere geniul popular, nu numai basarabean, dar la general.”
În acea perioadă, creația pictorului se remarca prin inovații tehnologice, lucrările sale devenind experimente reușite în materie de utilizare a coloranților, a pigmenților și a efectelor metalice. Tudor Zbârnea, directorul Muzeului de Artă spune că Mihail Grecu a avut influență asupra multor destine artistice, a format școala națională de pictură care ajunge să fie recunoscută la nivel internațional în anii 80:
„Numai un artist puternic ca Mihai Grecu a putut să impună noi principii estetice legate de concept, în special, pentru un spațiu atât de extins din punct de vedere cultural. Orice s-ar spune, exista un demers oficial ar artei angajate, și atunci, un artist ca Mihai Grecu, care venea prin ideea unor generalizări filosofice, unde venea cu idei și simboluri apartenente la mai multe culturi, n-a putut să nu aibă influență asupra întreg spațiului sovietic.”
În creațiile lui Mihail Grecu, precizează Constantin Spânu, este evidentă măiestria combinației de culori, a tonurilor calde și reci, opera sa fiind un reper pentru tinerii plasticieni, crede doctorul în studiul artelor:
„Fascinația operei lui Grecu este anume în faptul că multe decenii a studiat lumea, a studiat spațiul, a studiat forma, raportul dintre lumină și umbră, acea fascinație divină pe care ne-o creează nouă existența, ca mai apoi să se atingă de geniul popular și să caute și să găsească libertatea de expresie.”
Șase din lucrările sale au intrat în colecția de aur a picturii moldovenești, iar întreaga sa operă, susțin criticii, este o dovadă că Mihail Grecu a reușit să-și apere libertatea de a crea și integritatea într-un context istoric marcat de influența factorului politic.