Președintele Iohannis a tras cordonul sanitar în calea penalilor din Parlament. El a decis să nu-i invite la manifestația de 1 decembrie, că nu vrea să-i sufle în lumânări cu ocazia Zilei Naționale și nici să facă poze electorale cu tehnica militară. A extins interdicția și către prietenii acestora, aflați deocamdată doar în cercetări penale. Persoanele cu dizabilități penale nu sunt bine primite în spațiul intim al președintelui.
Astfel că în tribunele festivității nu se vor afla Liviu Dragnea, Călin Popescu Tăriceanu sau Victor Ponta. Președintele e consecvent: a spus, nu odată, că nu vrea să aibă de-a face cu penalii și nici să le mai asocieze imaginea cu instituțiile statului, altele decât tribunalele și penitenciarele. De altfel, în timpul campaniei a sfătuit partidele să fie atente ce bagă în fierturile electorale. Iar când a spus că nu are de gând să nominalizeze un condamnat la Palatul Victoria, a strâmbat zâmbetul de victorie al liderilor PSD, mai toți trecuți prin ciurul și dârmonul sistemului penal românesc. Deși exersează în oglinda presei discursul învingătorului, Liviu Dragnea a aflat că președintele e dispus să negocieze cu toți idioții utili care ar putea forma o majoritate parlamentară anti-PSD. Nu doar astrele, ci și legile sunt împotriva liderului PSD: conform unui articol de lege, fiind condamnat penal, nu poate ajunge premier în această viață, ci doar reîncarnat în Dacian Cioloș într-o viață viitoare.
Your browser doesn’t support HTML5
Sinteza săptămînii politice românești cu Sorin Șerb
Pentru că s-a decis să nu-i mai invite pe cei cu probleme penale, președintele s-ar putea să rămână de Ziua Națională singur în tribună, cu generalii și membrii staffului prezidențial. Ba chiar și pe-acolo s-ar putea înregistra absenți motivați penal. Pentru că puțini sunt politicienii care să nu fi făcut măcar o vizită de curtoazie de-a lungul anilor la Direcția Anticorupție. Chiar și aceia știu că invitarea la audiere în calitate de martor este o fază preliminară a urmăririi penale, o șmecherie a procurorilor de a-i ancheta fără să treacă prin labirintul birocratic al cererii ridicării imunității parlamentare. Unii spun chiar că președintele Iohannis a plasat ștacheta atât de sus încât ar fi trebuit ca el însuși să nu se invite la manifestație pentru că are probleme cu justiția pentru una dintre casele cumpărate cu metode, zice-se, nu foarte ortodoxe.
Ar trebui ca și alți lideri PNL să verifice dacă nu au false memorii în legătură cu vizitele la DNA. Conducerea bicefală a partidului a fost parțial decapitată când s-a început urmărirea penală împotriva copreședintelui Blaga, suspectat de trafic de influență. Pe vremea când, buldog în PDL, se gudura pe lângă Traian Băsescu, Vasile Blaga ar fi primit câteva sute de mii de euro pentru a-și resucita partidul intrat în dizgrațiile electoratului. După ce a început ancheta, Vasile Blaga s-a retras din zona vizibilă a scenei politice, întorcându-se la munca din culise. Se ocupă de campania incoruptibililor din partid, cei care vor apărea la tribuna Zilei Naționale lângă președinte. Poate că Vasile Blaga nu va fi acolo, dar își va trimite aleșii. Nu sunt clare nici relațiile cu justiția ale europarlamentarului PNL, Bușoi, doctor și notar când interesele i-o cer, om care, ca și alții în partid, și-a făcut primul milion din salariul său de bugetar sărac și cinstit. A fost audiat într-un dosar legat de activitatea sa de șef la Casa Națională de Sănătate. Procurorii voiau să știe de unde atâta prietenie cu președintele Consiliului Județean Mehedinți, Adrian Duicu, încât a dat printr-o semnătură aproape un milion de lei Casei județene de sănătate pentru servicii paraclinice. Nu a avut doar grețuri penale, ci și morale. Pe când candida vremelnic pentru primăria Capitalei, s-a folosit creativ de tragedia de la Clubul Colectiv pentru a-și face campanie. A fost o reușită campanie negativă, neegalată decât de actuala strategie a PNL pentru Parlament. Însăși Alina Gorghiu a fost convocată anul trecut de procurori să dea explicații pentru modul în care și-a luat diploma de mediator. Petentul susținea că liderul PNL nu ar fi participat la cursurile de inițiere și că diploma a fost dată, ca toate diplomele primite de politicieni, în semn de curtoazie politică. Lucrurile par să se fi lămurit, cel care a depus plângerea fiind un procesoman în căutarea unui minut de faimă, însă rămân întrebări fără răspuns în legătură cu asocierea cu Bogdan Olteanu, acuzat de corupție într-un dosar în care acesta îl are tovarăș de drum pe Popescu Tăriceanu. Pe scurt, pe scena politică toate zânele bune lasă umbre lungi și negre. În jocul de penumbre din mlaștina politică nu mai există decât lebede negre sau foarte murdare.
Pentru niște oameni obișnuiți să-și pună becuțele și sirene ca să se distingă de restul populației, stârnindu-i respectul și frica, faptul că nu vor reface familia tradițională de infractori la tribuna oficială, să arate țării ce patrioți sunt, i-a umplut de sfântă indignare. Ce polician e acela care ratează asocierea cu simbolurile de forță ale armatei și forțelor de ordine? Mai ales că acest sclipici simbolic se potrivește patriotismului de bâlci al unor asemenea politicieni? De aceea le place să se înconjoare de bodyguarzi și să-și pună decorații iar prezența în tribuna oficială ar fi dat bine în clipurile electorale. Decizia președintelui le-a părut unora discreționară nu doar pentru că reprezintă implicit punerea sub interdicție a celui de-al doilea om în stat, președintele Senatului, ci și pentru că favorizează PNL în lupta electorală. Este o situație ieșită din comun, dar nu diferă celor în care fostul președinte Băsescu nu-i invita sau îi evita ostentativ pe predecesorii săi Ion Iliescu și Emil Constantinescu la asemenea ocazii, tot din considerente morale. Părea că vrea să bea singur toată șampania.
Însă în decizia președintelui Iohannis nu e vorba doar despre moralitate. El este, în primul rând, preocupat de randamentul aproape nul al mașinii politice liberale. În încercarea de a accelera pe ultima turnantă electorală, PNL se bâlbâie și șchioapătă, incapabil să formuleze coerent alt principiu politic decât că îl vrea pe Cioloș premier. E un fel de a spune că un întreg partid s-a scremut pentru a produce un șoarece-tehnocrat de a cărui imagine PNL pare să dispună cum vrea. Inițial, premierul a protestat politicos, dar după încă două vizite la Cotroceni, a început să tacă semnificativ pe această temă. Iar când vorbește, nu mai exclude posibilitatea de a adera, în cele din urmă, la un partid. Și ezită între PNL, partid în plină incoerență doctrinară, și USR, partid care nici nu-și asumă vreo doctrină politică. Unul mai tehnocrat ca altul! Astfel că, după luni de zile în care s-a zbătut ca Hercule între virtute și vanitate, cerându-le celor care se implică în politică să renunțe la fotoliile ministeriale, Dacian Cioloș a decis, imparțial ca românul, să se implice în campania electorală negând totodată vehement că s-ar implica, de parcă imaginea de pe afișele electorale ar aparține altcuiva, ca personajele romantice care și-au vândut umbra. Astfel, Dacian Cioloș poate traduce fără ezitare în limba tehnocrată toate măsurile populiste din ultima vreme: majorările salariale, primele, ajutoarele și alte mâini întinse electoratului nu ar fi pomeni electorale ale unuia care face coadă pe lista candidaților la Palatul Victoria, ci doar un surplus bugetar bine investit al creșterii economice.
Însă decizia simbolică a președintelui este și un fel de a le reteza infractorilor posibilitatea de a-și face reclamă electorală gratuită. Atât el cât și premierul Cioloș au un oarece avans la cota de popularitate și nu vor să-l cheltuiască la șpriț festiv cu adversarii politici. Desigur, contează și pe efectul lateral al inevitabilului clip electoral PNL lung cât o paradă de Ziua Națională. În acesta vor apărea doar persoane agreate de președinte, eventual lista candidaților partidului la alegeri și a aleșilor aleșilor, adică membrii cabinetului Cioloș.
Exclușii au găsit și ei o modalitate de a se răzbuna. Cu ajutorul Patriarhiei, sărbătoresc în avans, Ziua Constituției. Clădirea Patriarhiei a fost primul sediu al Adunării Constituante și al Camerei Deputaților înainte de Războiul cel Mare și în primii ani după episodul ateist comunist. La sărbătoare participă majoritatea celor care n-au avut loc la tribuna președintelui. Patriarhul pare să-i fi spălat de păcatele penale căci numai cel fără de păcat poate să dea cu piatra. Și nici înaltele fețe bisericești penale care au dat Cezarului ce e al Cezarului după ce și-au păstrat o cotă-parte nu au de ce se teme pentru că Dumnezeu e sus și vede că au făcut cu credință ce au făcut. Inițial, patriarhul Daniel anunțase că nu va permite presei să fie de față, apoi i-a acceptat pe jurnaliști dar numai în primele minute să facă poze de familie. În mod ostentativ, marii absenți vor fi înșiși președintele Iohannis și premierul Dacian Cioloș care nu se au prea bine cu Biserica de când au criticat cererea de modificare a Constituției pentru specificarea structurii familiei tradiționale (cum ar veni, un bărbat și o femeie), au tăiat din banii dați pentru jucăria preferată a patriarhului, Catedrala Mântuirii Neamului, și au cerut bisericii să deschidă registrele contabile pentru fisc. Nu sunt niște inițiative populare pentru o țară care se declară în proporție de peste 90% creștin ortodoxă, o țară în care nu s-au strâns bani pentru Cumințenia pământului dar s-au strâns trei milioane de semnături pentru modificarea Constituției.
Singurele teme electorale majore sunt, așadar, sexul îngerilor anticorupției și cel al familiei tradiționale. Rămâne de văzut care clip electoral va fi mai prizat de public: cel al reuniunii de la Patriarhie sau cel din Ziua Națională? Ca de obicei ignorați, alegătorii sunt forțați să consume pâinea unora și circul celorlalți, temându-se de indigestia de a doua zi.