Your browser doesn’t support HTML5
Corespondenţa zilei de la Bucureşti
„Reforma statului” e o marotă a campaniilor electorale, a noilor guverne, a liderilor cu limbă de lemn, dar și a tehnocraților, cum este Dacian Cioloș, premier al României de un an de zile.
Atunci când s-a instalat, Cioloș a vorbit despre reforma administrației și a statului, dar de schimbat s-au schimbat prea puține între timp. Premierul și miniștrii lui au încercat să schițeze o reformă hibridă ceva între stilul corporatist și standardele europene. Un grup interministerial a fost creat imediat după venirea lui Dacian Cioloș în fruntea guvernului pentru a lucra la „reforma statului și modernizarea administrației”. Ministrul Dezvoltării, Vasile Dâncu explica în urmă cu un an că „administrarea treburilor publice trebuie să fie trimisă cât mai aproape de cetățean”, adică de la nivel național la nivel regional sau local. Ministrul Economiei, Costin Borc un critic al administrației autohtone îi arăta, tot atunci, pe funcționarii publici cu degetul, spunând că sunt prost plătiți, deprofesionalizați și că se toarnă unii pe alții. În viziunea lui, birocrații români ar trebui să fie modelați după angajații din multinaționale, unde oamenii sunt eficienți și bine plătiți.
Aceste deziderate au rămas, însă, doar în discursurile liderilor guvernului, fiindcă astăzi, premierul Cioloș, prezent la sărbătorirea a 150 de ani de la prima Constituție (1866) și 25 de ani de la adoptarea prezentei legi fundamentale a insistat din nou asupra necesității unei reforme a statului: „În 2018, România va celebra centenarul Marii Uniri - a declarat premierul adăugând că -100 de ani au însemnat cicluri dramatice de la totalitarism către democrație, de la războaie și crize profunde la integrarea în NATO și Uniunea Europeană”. Cioloș a mai declarat că pentru a se „dezvolta” și pentru a „crește”, România are nevoie de „o reformă profundă a statului”, „de o reîmprospătare profundă a clasei politice” și de principii clare pe care societatea să le adopte.
Fără să candideze, premierul se află în campanie electorală, fiindcă liberalii și Uniunea Salvați România îl susțin pentru un nou portofoliu în fruntea guvernului.
Premierul nu a explicat cum ar trebui să arate această „reformă profundă a statului”, dar în mod evident ea ar trebui să înceapă cu o mare curățenie în interiorul birocrației, unde lucrează o armată de oameni, care nu au fost mereu recrutați pe criterii meritocratice, care au terminat universități îndoielnice și au făcut politică de partid. Inițial premierul Cioloș s-a lăudat că va face o școală de administrație, o facultate serioasă ca în Franța, de unde să fie selectați înalții funcționari publici. Și această idee a rămas în stadiu de proiect verbal, care n-ar avea niciun sens fără o restructurare bine gândită a universităților românești care dau diplome pe bandă rulantă și care furnizează absolvenți inclusiv pentru instituțiile statului, unde selecția e mai puțin dură decât în mediu privat. Altfel spus, statul nu-i angajează pe cei mai buni, ci doar pe cei care nu sunt în stare să ajungă în mediu privat, unde se câștigă mai bine și se cer competențe mai serioase.
Dincolo de nevoia unei birocrații eficiente, profesioniste, loiale intereselor României, reforma statului mai implică transparența actului de guvernare, reducerea abuzurilor, dar mai cu seamă scoaterea statului din circuitul partidelor. Este vorba despre cercul vicios care se formează chiar înainte de campania electorală, prin care anumite persoane ajută în diferite forme, mai mult sau mai puțin materiale, în campania electorală, iar dacă partidul favorit este învingător, primește recompense și devine „client” al formațiunii care va guverna. Clientul va primi contracte preferențiale sau va fi angajat, el, soția sau copii, pe un post- sinecură, în funcție de aranjamentul prealabil.