Premierul Pavel Filip și secretarul-general NATO, Jens Stoltenberg, au căzut de acord la Bruxelles în chestiunea discutată de mai multă vreme a deschiderii unui Birou de egătură al Alianței nord-atlantice la Chișinău.
Premierul Filip ar avea două motive să se grăbească cu deschiderea acestui Birou. Unul ar fi că NATO şi-a plănuit deja cheltuielile pentru inaugurarea lui, iar dacă Chişinăul n-ar reuşi în 2016 să dea undă verde măsurii, asta ar însemna că proiectul s-ar amâna pe o perioadă nedeterminată sau poate chiar pentru totdeauna. Al doilea motiv pare să ţină de dorinţa guvernării să finalizeze procedurile juridice necesare până la plecarea lui Nicolae Timofti, dat fiind faptul că viitorul preşedinte ar putea să nu fie de acord cu deschiderea oficiului.
Your browser doesn’t support HTML5
Vizita premierului Pavel Filip la sediul NATO de la Bruxelles
Fiind vorba despre un acord internaţional, acesta ar trebui să fie aprobat de guvern, ratificat de Parlament şi semnat de preşedinte, prin urmare ar putea să fie stopat la preşedinţie dacă până atunci acolo ajunge Igor Dodon, cel ieşit învingător potrivit CEC în scrutinul prezidenţial.
Your browser doesn’t support HTML5
Un pas în direcția NATO: ecouri și semnificații
De altfel, Igor Dodon a şi avut o reacţie negativă. „Eu am spus și în campania electorală și mai devreme că există amenințări serioase în adresa neutralității Republicii Moldova. Exista riscul ca Occidentul sa puna condiții ca procesul de integrare europeană să fie însoțit de cel de aderare la NATO. Acum, cînd a fost ales un președinte socialist și statalist, guvernanții și occidentalii se grăbesc să realizeze unele proiecte de apropiere de NATO, deoarece ei înțeleg că din moment ce voi intra oficial în funcție, mă voi opune acestor tentative”, a scris el pe o reţea de socializare.
Guvernul ar putea aproba acordul încheiat ieri la Bruxelles de premier şi Secretarul General al Alianţei deja în şedinţa de mâine, 1 decembrie. Guvernarea crede că odată înfiinţat, oficiul va ajuta Chişinăul să comunice cu NATO pe chestiuni legate de reformarea sectorului de securitate şi apărare, elaborarea documentelor strategice pentru aceste reforme, combaterea mai eficientă a ameninţărilor de tip nou cum ar fi cele cibernetice. Ministerul de Externe de la Chişinău spune că acordul privind înfiinţarea acestui oficiu nu ar contravine cu nimic prevederilor constituţionale privind neutralitatea Republicii Moldova.
Comuniştii lui Vladimir Voronin cred contrariul. Ei au spus astăzi într-un comunicat că premierul Filip şi-ar fi depăşit atribuţiile agreind o înţelegere pe care o cred „anticonstituţională” şi că un Centru de Informare al Alianţei, cum există de mai multă vreme la Chişinău, ar fi suficient pentru comunicarea cu NATO. Comuniştii au mai spus că vor insista pe organizarea unor audieri Parlamentare în subiect.
Dar iată cum crede ministrul moldovean al apărării, Anatol Şalaru, că va ajuta Biroul de legătură cu NATO armata să se modernizeze:
„Acest oficiu ne va simplifica legătura cu statele membre NATO, care ne ajută cu consultanţă şi expertiză. Scopul e să sprijine armata naţională şi să asigure legătura între autorităţile statului şi ţările membre NATO”.
În iunie, înainte de summitul NATO de la Varşovia, Comisia pentru politică externă şi integrare europeană din Parlamentul de la Chişinău a dat primul aviz pozitiv proiectului, după o întârziere de câteva luni cauzată de existenţa unor viziuni diferite chiar din interiorul coaliţiei de guvernare asupra nevoii existenţei acestui oficiu.