O „campioană pozitivă” în cadrul unei campanii lansate de UN Women (Video)

Maia Țăran (Credit: UN Women)

Cazul Maia Țăran și un Raport despre costurile violenței împotriva femeilor.

Un caz de violență față de femei a costat statul moldovean peste 64 de mii de lei, pe când lipsa serviciilor de care au nevoie victimele a costat societatea peste 600 de mii de lei, în ultimul an. Finanțarea privată a acoperit 60% din serviciile necesare victimelor, fiindcă Guvernul nu poate acoperi cheltuileli de unul singur. Acestea sunt câteva concluzii din Raportul despre costurile violenței împotriva femeilor, publicat miercuri de mai multe ONG-uri moldovene, cu sprijinul unor organisme internaționale.

Your browser doesn’t support HTML5

Cazul Maia Țăran și împotriva violenței în familie

Timp de zece ani Maia Țăran împreună cu copiii săi au îndurat bătaia și maltratarea fostului soț. Din acea suferință Maia a ieșit cu ajutorul asistenților sociali de la centrul maternal din Căușeni. Acum, crește singură patru copii - trei fete și un băiat. Chiar și după șapte ani de la divorț, nu poate uita calvarul prin care i-a trecut familia.

„Eu rămâneam singură în fața problemelor mele. Știți credeam că într-adevăr niciodată n-o să mai găsesc ieșire din situație și asta se va prelungi până când într-o zi voi muri. Chiar de multe ori am încercat să-mi pun capăt zilelor. Eu condamn lucrul ăsta acum. Consecințele sunt foarte grave după ce trecem prin așa ceva. Noi credem că aceste răni trec, dar ele nu trec. Nici sufletește, nici fizic. Familia este temelia societății, este nucleul societății. Dacă în familie lucrurile astea se fac, mai ales femeia e umilită și bătută în așa măsură, nu știu ce va fi mai departe cu societatea noastră.”

Acum, Maia Țăran ajută alte femei să treacă peste experiențele abuzive. A devenit o „campioană pozitivă” în cadrul unei campanii lansate de UN Women. Alături de alte persoane care au depășit violența, Maia a scris un răvaș pentru copiii săi, încurajându-i să nu permită nimănui să fie violent cu ei. Iată câteva rânduri adresate fiicei sale Ana, în vârstă de 19 ani.

„Ana, draga mamei, această scrisoare eu cred că te va opri, te va ocroti, că greșeala pe care am facut-o eu, să n-o faci și tu draga mamei. Și ca durerea pe care am avut-o și mă mai doare și acum, să nu te atingă și pe tine”.

Astfel de mesaje sunt importante mai ales pentru tineri, fiindcă atunci când e vorba de violența în familie, alături de femei întotdeauna au de suferit și copiii, spune directoarea Centrului de Investigaţie şi Consultanţă „Sociopolis”, Diana Cheianu-Andrei.

„Educarea, educarea tinerilor generații, pentru că actualele generații își vor schimba viziunile mult mai greu, iar copiii vor interioriza mult mai rapid ceea ce trebuie să facă, unde să se adreseze. Ei trebuie învățați lucruri extrem de practice. Dar avem nevoie și de schimbări mai multe prin promovarea modelelor pozitive, familiilor în care nu este violență, pentru că doar în felul acesta putem să schimbăm ceva. Atunci când vorbim copiilor despre violență trebuie să-i învățăm și cum să-și creeze o familie fericită.”

Violența se răsfrânge nu doar asupra sănătății fizice și psihice a victimelor, dar și asupra bugetului familiei. În ultimul an, sumele pe care le-au plătit acestea pentru servicii de avocatură au fost de patru ori mai mari decât contribuția din partea statului. Autoritățile au cheltuit cei mai mulți bani pe tratamentul spitalicesc al victimelor, însă practic au ignorat finanțarea serviciilor de consiliere psihologică și îngrijire a copiilor, se arată în raportul despre costurile violenței în familie.

Directoarea de programe de la centrul „La Strada” Daniela Misail-Nichitin spune că deja există schimbări spre bine. Femeile nu mai abordează subiectul violenței în familie ca o problemă privată, dar se adresează la poliție și la serviciile sociale atunci când au nevoie. Totuși, prevenirea cazurilor de violență ar trebui să înceapă mult mai devreme.

„Dacă vorbim de accesibilitate în general, serviciile sunt accesibile, problema care rămâne a fi este insuficiența acestor servicii. Dacă în orașele mari sau în centrele raionale, există anumite servicii, atunci femeile din localitățile rurale din păcate au un acces mai redus. Accesibilitatea este aici corelată și cu lipsa de cunoaștere despre existența lor. Din păcate, populația din regiunile rurale mai puțin cunosc unde sunt amplasate serviciile specializate și cum le pot accesa.”

Responsabilii de la Ministerul Muncii, Protecției Sociale și Familiei lucrează asupra Strategiei naționale de prevenire și combatere a violenței față de femei și violenței în familie. Guvernanții promit să ia în considerație sugestiile ONG-iștilor și a victimelor la elaborarea acestui document. Totuși, experții amintesc că nu e vorba doar de aprobarea unor legi. Un bun început ar fi aplicarea celor deja existente.