O alianță mai strânsă cu Uniunea Europeană e ceea ce s-a decis la reuniunea ministerială a NATO din 6 -7 decembrie la sediul NATO din Bruxelles.
După ani de zile de ezitări in a strânge relațiile, ministrii de externe din NATO si înalți reprezentanți ai UE au pus la punct un plan in sapte puncte menit a combate amenințări precum atacurile cibernetice, războiul informațional, sau tipul de război ‘asimetric’ de care Rusia s-a arătat capabilă in Ucraina.
Ministrul de externe ucrainean Pavlo Klimkin
Despre asta a vorbit si ministrul ucrainean de externe Pavel Klimkin, care a spus:
„Nu e vorba pentru noi doar de a obține cunostințe noi cooperând cu NATO, ci si de a efectua un schimb de experiență privind tehnica de război hibrid a Rusiei. Am putea participa la o rețea NATO unde am antrena militari.”
Your browser doesn’t support HTML5
Corespondența zilei de la Bruxelles
Adoptarea acestui plan in sapte puncte a fost deteminată si grăbită si de incertitudinile in legătură cu intențiile lui Donald Trump, care a făcut in campania sa electorală o serie de declarații foarte ambigue in legătură cu intențiile sale privind NATO si apărarea aliaților est-europeni în fața Rusiei.
Planul de cooperate NATO-UE are o valoare voluntară si nu este constrângător juridic, altfel zis i se vor alătura doar acele țări membre din cele două organizații internaționale care vor dori să o facă. Planul le va ingădui insă celor sase țări din UE care nu sunt membre in NATO sa beneficieze de intreaga protecție a SUA. Cele sase țări sunt Suedia, Finlanda, Austria, Irlanda, Malta si Cipru.
Planul nu cere in mod specific ca aceste țări să-si sporească cheltielile militare, asa cum o ceruse Donald Trump. De asemenea, planul aduce asigurări țărilor est-europene, in special cele trei țări baltice si Polonia, care fuseseră foarte alarmate de declarațiile lui Donald Trump.
Secretarul general NATO, Jens Stoltenberg, a felicitat de asemenea UE pentru menținerea sancțiunilor impotriva Rusiei:
„UE a decis să mențină sancțiunile, ceea ce e o decizie justă. Sancțiunile vor fi ridicate numai dacă Rusia isi schimbă atitudinea, ceea ce nu s-a văzut până acum. Sprijin asadar menținerea sancțiunilor impuse Rusiei.”
NATO si UE vor coopera mai indeaproape si in Mediterana, unde ambele organizații mențin operațiuni navale, căutând de acum să evite erorile din trecut, când se aflau deseori in rivalitate, sau nu cooperau.
Cu toate acestea, cele două organizații cunosc in continuare tensiuni interne din pricina ostilității dintre Grecia si Turcia, ceea ce limitează mult schimbul de informații.
Turcia e membru doar in NATO si se opune ca NATO să schimbe informații cu UE, in vreme ce Grecia face acelasi lucru in cadrul Uniunii Europene, impiedicând orice schimb de informații cu Turcia.