Fotoreporterul Tudor Iovu a lasat în urma sa o colecţie impresionantă de fotografii din anii Mişcării de Renaştere Naţională şi din timpul conflictului armat de la Nistru. Fotografiile sale se regăsescşi în proiectul multimedia al postului nostrum de radio „Moldova. Un sfert de secol” dedicat celor 25 de ani de independentă a Republicii Moldova. Ce îşi amintesc colegii de breaslă despre el veţi auzi în evocarea semnată de corespondenta noastră.
Your browser doesn’t support HTML5
Pentru mulţi jurnalişti, combatanţi de la Nistru sau simpli amatori de fotografie numele lui Tudor Iovu se asociază cu războiul din 1992. A surprins numeroase momente cu luptători din ambele tabere ori cu civilii peste care a venit războiul. Iar fotografiile realizate de el au difuzate în întreaga lume prin intermediul agenţiei de presă Reuters.
„Tremuram de rând cu toţi, însă riscul făcea parte din profesia mea. Eram mândru că arătam lumii întregi ce se întâmplă în Moldova”, a povestit el într-un interviu pentru ziarul „Adevărul”, la care a lucrat el în ultimii ani.
Colegul de „baricade” de la Nistru, fotoreporterul Nicolae Pojoga spune că în breasla lor Tudor Iovu era apreciat pentru faptul că era jurnalistul situaţiilor extreme. Cei doi aveau mai multe planuri comune pentru a pune în valoare fotografiile istorice adunate de-a lungul timpului. Nicolae Pojoga a aflat despre decesul colegului său, survenit în urma unui atac de cord, fiind la Ministerul Apărării pentru a discuta detaliile unei noi expoziţii.
Nicolae Pojoga: „În opinia mea, Tudor a fost cunoscut ca om de valoare încă în timpul vieții, lucru care mi se pare rar și excepțional. Nu am cunoscut om mai generos și mai harnic. Valoarea lui de jurnalist și fotoreporter era de neîntrecut. Acum ne pare foarte rău tuturor că s-a prăpădit, mai ales că chiar convenisem cu dânsul câteva zile în urmă să facem expoziția de 25 de ani de la declanșarea conflictului de pe Nistru în martie. Mă gândesc că ar fi pentru mine o datorie de onoare față de prietenul meu plecat să duc la bun sfârșit acest gând și asta ar fi un omagiu material în numele și valorii lui.”
Mulţi din colegii mai tineri au trecut şcoala lui Tudor Iovu, unii veneau pentru un sfat, alţii pentru „a găsi boala aparatelor”, povestește Constantin Grigoriţă, fotoreporter liber profesionist. Au legat prietenii de-o viaţă, se adunau uneori serile la taclale cu mentorul lor, despre care acum vor vorbi doar la trecut.
Constantin Grigoriţă: „El a stat pe baricade în noroi, omăt și în perioada conflictului de la Nistru. El era alături cu Renașterea Națională, a surprins momente istorice. În urma sa au rămas foarte mulți discipoli. Pe oricine venea „proaspăt” pe baricadele meseriei noastre de fotoreporter pe fiecare îl îndruma.
Niciodată nu se ascundea. De la el nu era nevoie să furi meserie, or, se spune că pentru a deveni un bun meseriaș trebuie să furi meseria, nu să o înveți. De la el nu era nevoie să o furi, dacă îl întrebai ceva, venea cu sfatul oportun întotdeauna. Nu am cuvinte să redau măreția sufletului său, cât de săritor la nevoie era.”
La înmormântare au venit şi unii combatanţi de la Nistru pentru care Tudor Iovu însemna camaradul de lângă ei din tranşee. AU fost prezenţi şi oameni care pur şi simplu au devenit personajele instantaneelor surprinse de obiectivul fotografic a lui Tudor Iovu şi care au fost publicate sau difuzate de agenţiile Reuters, EPA, ziarele „Moldova Suverană” şi „Adevărul”.
Your browser doesn’t support HTML5
„A plecat o epocă”, a comentat dispariția subită a fotografului un coleg jurnalist.