Consiliul Superior al Procurorilor l-a desemnat câştigător al concursului pentru funcţia de procuror general pe Eduard Harunjen, care actualmente deţine interimatul funcţiei. Şeful statului ar urma să aprobe prin decret numirea lui Harunjen, care ar putea fi primul procuror numit de preşedinte, şi nu de Parlament, ca predecesorii săi, urmare a reformei procuraturii. Eduard Harunjen lucrează de mai bine de 20 ani în Procuratură. Desemnarea lui la şefia instituţiei a fost însă imediat contestată de unii politicieni şi experţi, care susţin că de fapt concursul a fost mimat şi a fost câştigat de candidatul obedient guvernării.
Ce crede despre acest concurs şi rezultatul lui directorul Centrului de Resurse Juridice, Vladislav Gribincea, unul dintre autorii proiectului de reformă a Procuraturii.
Your browser doesn’t support HTML5
Vladislav Gribincea: „Bineînţeles că procesul organizat acum este mult mai bun decât ceea ce a fost până acum. Au fost interviuri publice, au fost criterii clare de notare şi este un pas înainte. Sunt, bineînțeles, anumite întrebări în ceea ce priveşte modul de apreciere a candidaţilor şi aici, cred că, mai este spaţiu de îmbunătățire.
Consiliul Superior al Procurorilor, cred eu, datorează o explicaţie cu privire la notarea fiecărui candidat astfel ca tuturor să le fie clar de ce a câştigat un candidat şi nu altul. Acesta este primul aspect.
Al doilea: este foarte greu să spui, în acest caz, că politicul a avut un cuvânt decisiv în selectarea procurorului general. În principiu, spuneam şi anterior, reforma viitoare a Procuraturii va depinde de voinţa procurorilor înșişi; vor ei sau nu o schimbare. Totuşi, o analiză la prima vedere a candidaţilor arăta clar că cea mai bună prestaţie la interviu chiar a avut-o domnul Harunjen.”
Europa Liberă: Faptul că toţi cei şase candidaţi vin din sistem ridică semne de întrebare?
Vladislav Gribincea: „Era cât de cât previzibil deoarece legea cu privire la Procuratură prevede că pentru a fi procuror general trebuie să ai cel puţin cinci ani de experienţă în funcţie de procuror. Şi atunci, puţin probabil e ca majoritatea candidaţilor să fie procurori care au plecat anterior din sistem. Era logic faptul că majoritatea vor fi cei din actualul sistem.”
Europa Liberă: Am văzut deja mai multe critici la desemnarea lui Eduard Harunjen. Unii spun că finalizarea acestui concurs acum, când există un Consiliu Superior al Procurorilor constituit înainte de scoaterea instituţiei de sub influenţa factorului politic, ar însemna, de fapt, mimarea unui proces.
Vladislav Gribincea: „Spuneam că Consiliul Superior al Procurorilor datorează explicaţii cu privire la aprecierea fiecărui candidat. Cred că ar fi un lucru foarte bun dacă fişa generală de evaluare a fiecărui candidat va fi făcută publică, pentru ca să fie foarte clar care criterii au fost apreciate cel mai înalt de către membrii Consiliul Superior al Procurorilor. În ceea ce priveşte mimarea concursului, într-adevăr există o astfel de percepţie, dar înţelegerea mea a situaţiei era că oricare dintre candidaţi ar fi fost selectat aceste supoziții oricum aveau suficiente temeiuri să apară.”
Europa Liberă: Domnul Harunjen a repetat de câteva ori, în faţa presei, că numirea sa nu are un substrat politic, că este un profesionist pur sânge, preocupat numai de meseria sa. E domnul Harunjen un personaj apolitic?
Vladislav Gribincea: „Bineînțeles că domnul Harunjen este un procuror de carieră. Însă şi în privinţa dumnealui, în privinţa carierei sale există suficiente semne de întrebare. Dumnealui a fost procuror anticorupţie mai mulţi ani, în perioada în care mai multe dosare nu au fost investigate, inclusiv furtul miliardului. Dumnealui a fost implicat în investigarea evenimentelor din aprilie 2009. El a nimicit un dosar în circumstanţe suspecte. Există, bineînţeles, întrebări în privinţa averii dumnealui. Nu am văzut o explicaţie clară privind sursele de proveniență a bunurilor pe care le are.”
Europa Liberă: Are o avere mare, domnul Harunjen?
Vladislav Gribincea: „Domnul Harunjen avea o casă într-un cartier de elită situată pe 10 ari şi la prima vedere imaginile publicate arătau un imobil impresionant pentru un procuror care toată viaţa a lucrat doar procuror. Lucrurile sunt chiar interesante. Cred că domnul Harunjen datorează publicului explicaţii. În asemenea circumstanţe, atunci când există aparenţe de semne de întrebare cred că oricine nu ar fi fost numit oricum apăreau întrebări cu privire la părtinirea sau nepărtinirea acestora. Ceea ce este cert e că decizia directă de numire a fost luată nu de politicieni, ci de către procurori.”
Europa Liberă: Domnule Gribincea, ce urmează? Actualul preşedinte Nicolae Timofti ar urma să aprobe sau să respingă candidatura lui Eduard Harunjen?
Vladislav Gribincea: „Procedura este următoarea: Consiliul Superior al Procurorilor trebuie să facă o propunere de numire în funcţie preşedintelui ţării. Şeful statului va avea 15 zile lucrătoare pentru a face acest lucru. Cine va fi în funcţia de preşedinte în 15 zile lucrătoare nu se ştie. Va prefera să facă numirea domnul Timofti sau va lăsa această decizie la discreţia noului preşedinte ales vom vedea. În 15 zile lucrătoare vom avea, cel mai probabil, învestirea în funcţie a președintelui ales. Dacă domnul Timofti va ezita, nu va lua o decizie în primele zile, e cert că până la sfârşitul anului va fi învestit preşedintele nou ales şi nu este exclus ca el să ia decizia cu privire la învestirea procurorului general, dacă domnul Timofti nu o face mai devreme.”
Europa Liberă: Dar cât de justificate vi se par declaraţiile preşedintelui ales, dar neconfirmat deocamdată Igor Dodon, care a spus că numirea noului procurorul de către Nicolae Timofti, care exercită interimatul funcţiei, ar fi lipsită de legitimitate şi chiar ilegală?
Vladislav Gribincea: „În ceea ce priveşte legalitatea nu cred că domnul Dodon are dreptate, dar în ceea ce priveşte legitimitatea, aspectele politice cred că sunt întemeiate. O să vedem, e o chestie de discreție a preşedintelui Timofti de a-l numi sau nu în funcţie pe procuror. Cred că o soluţie cel puţin tacticoasă ar fi să lase numirea la discreţia noului preşedinte ales în condiţiile în care acesta este învestit în 15 zile. Preşedintele nu este obligat să numească candidatul în funcţie. El are trei temeiuri în baza cărora poate respinge candidatura. Primul temei este atunci când a fost încălcată procedura de numire în funcţie a procurorului general. Se pare că nu există abateri la acest capitol. Al doilea temei este atunci când candidatul propus nu întruneşte calităţile pentru a fi procuror, adică există probleme cu privire la integritatea sa. La acest capitol, ar putea să apară întrebări. Al treilea temei – dacă acest procuror nu a comis încălcări ale legii anterior. Şi la acest capitol preşedintele ţării are, probabil, mai multe informaţii.”
Europa Liberă: Rolul președintelui în numirea procurorului este totuşi un rol mai mult simbolic. Şeful statului poate respinge doar o singură dată candidatul propus care ulterior poate fi reconfirmat şi desemnat repetat de Consiliul procurorilor.
Vladislav Gribincea: „Într-adevar, dar dacă preşedintele ţării va prezenta Consiliului Superior al Procurorilor informaţii clare cu privire la incompatibilitatea candidatului la funcţia de procuror general sau de încălcare de către acesta a legislaţiei, atunci pentru Consiliu va fi foarte greu să depășească acest refuz. Refuzul preşedintelui nu trebuie să fie unul declarativ, ci întemeiat pe fapte. În momentul în care aceste fapte sunt puse clar pe hârtie şi prezentate Consiliului, acestuia îi va fi foarte greu să acumuleze 2/3 din voturile membrilor pentru depăşirea refuzului preşedintelui.”
Europa Liberă: Criticile acestea ale lui Igor Dodon, dar şi ale rivalei acestuia, Maia Sandu, ambii au criticat desemnarea lui Harunjen. Cum vedeți aceste critici? În ce măsura ele nu exprimă nişte interesele partinice, dar țintesc binele tuturor?
Vladislav Gribincea: „E greu să comentezi declaraţii venite de la politicieni. Bineînţeles că există semne de întrebare în privinţa acestui candidat, dar erau să apară şi în privinţa fiecărui alt candidat înscris în concurs.”
Europa Liberă: Şi pe final, domnule Gribincea, credeţi că ar fi necesar să se revină şi să fie modificată procedura de selecţie a procurorului general sau procesul de reformare a Procuraturii decurge aşa cum l-aţi gândit de la bun început?
Vladislav Gribincea: „Îmi este foarte greu să spun dacă procedura este bună sau ar trebui să fie îmbunătăţită pentru că eu am participat la elaborarea legii procuraturii. în opinia mea, această procedură este mult mai bună decât ceea ce a fost anterior. Bineînțeles că este spaţiu pentru perfecţionare, dar cred totuşi că acum sarcina principală este să facem procurorii să înţeleagă că de fapt puterea este în mâinile lor şi nu în ale politicienilor. Acum procurorii au avut şansa de a spune, de a decide ce fel de procuror general îşi doresc şi ei au spus-o.”