Congresul Statelor Unite a aprobat măsuri legislative care dau președintelui noi puteri să impună sancțiuni împotriva celor care încalcă drepturile omului la scară globală. Legea poartă numele avocatului rus Serghei Magnițki, care a murit în închisoare după ce publicase dovezi de fraude financiare masive în Rusia.
Măsura cunoscută mai devreme ca Global Magnitsky Human Rights Accountability Act (Legea Magnițki pentru tragere la răspundere în privința drepturilor omului) a fost aprobată de Senatul Statelor Unite joi, cu 92 de voturi pentru și 7 împotrivă, ca parte dintr-o legislație mai amplă care trasează linii directoare pentru politica americană de apărare în 2017.
Corespondentul Europei Libere la Washington, Mike Eckel, ne-a spus că noua lege are ca model Legea Magnițki, aprobată în 2012, care pedepsește rușii vinovați de a fi încălcat drepturile omului, interzicându-le intrarea în Statele Unite și înghețându-le averile din Statele Unite.
Legea poartă numele lui Serghei Magnițki, un avocat rus care a ajutat la descoperirea unor fraude masive în țara lui. El a fost apoi întemnițat și a murit într-o închisoare de tristă faimă din Moscova. Suporterii lui, guvernele occidentale și apărătorii drepturilor omului au spus că a fost torturat și că i s-a refuzat asistență medicală vitală.
Majoritatea celor 39 de ruși atinși de sancțiunile legii din 2012 sunt acuzați fie că au jucat un rol în moartea lui Magnițki, fie că au fost implicați în frauda de 230 de milioane de dolari pe care el a descoperit-o când lucra cu firma de investiții Hermitage Capital Management. Experții spun că în marea fraudă off-shore au fost implicate și firme moldovene, inclusiv Banca de Economii, între timp închisă din cauza altei mari fraude, aceea a „furtului miliardului”.
Legea Magnițki din 2012 a înfuriat Rusia, care a reacționat interzicând adopțiile de copii ruși de către americani și alcătuind o listă proprie de americani „interziși” în Rusia.
Noua lege, adoptată joi la Washington, îl autorizează pe președintele Statelor Unite să impună interdicție de viză, înghețări de fonduri și alte măsuri împotriva tuturor celor care-i pedepsesc pe oamenii care atrag atenția la abuzuri – numiți în jargon englezesc „whistle-blower”, cei care „suflă în fluier” sau „trag alarma”.
Corespondentul Europei Libere, Mike Eckel, ne-a spus că legea a întimpinat puține rețineri în Congres. O excepție a fost republicanul din California, Dana Tyrone Rohrabacher, care a fost de mai multe ori la Moscova și s-a întâlnit cu reprezentanții procurorului general rus, un apropiat al lui Vladimir Putin. Rohrabacher a spus miercuri, în discuțiile dinaintea votului, într-o comisie, că legea extinsă la scară globală nu ar trebui să poarte numele lui Magnitski pentru a nu-i provoca în mod inutil pe ruși.
Moscova a reacționat de îndată critic la adoptarea legii. Într-o declarație citată de Interfax, vice-ministrul rus de externe Dmitri Riabkov a spus că este regretabil că după ce și-a distrus relațiile cu Rusia din cauza așa-numitei legi Magnitski, Statele Unite caută acum să-și distrugă și relațiile cu alte state. Riabkov a mai sugerat că adoptarea legii tocmai acum este o măsură extremă a „clubului” democrat care se pregătește să părăsească puterea după victoria republicanului Donald Trump.
Corespondentul nostru Mike Eckel relatează că dacă noua lege intră în vigoare, nu este limpede dacă Trump va folosi vreodată puterile pe care i le acordă, după ce va fi învestit la 20 ianuarie. Trump a semnalat că dorește să adopte un ton mai conciliant față de Rusia și nu prea s-a arătat interesat, cel puțin în campanie, de chestiunea drepturilor omului.