Printre multele inițiative controversate de sfârșit de an ale puterii se numără și una care poate duce la iertarea multor datorii față de buget și legalizarea unor averi nedeclarate. Înregistrată de câțiva deputați ai majorității între care spicherul Andrian Candu, inițiativa ar permite companiilor să scape de unele datorii vechi, iar persoanelor fizice – să-și legalizeze contra unei mici taxe averile ținute până acum ascunse. Criticii spun că, în caz de adoptare, o asemenea lege va exonera funcționarii îmbogățiți ilegal, dar autorii inițiativei o prezintă drept o amnistie fiscală obișnuită, după cum i-a declarat corespondentei noastre unul dintre aceștia, deputatul democrat Sergiu Sârbu:
Your browser doesn’t support HTML5
Interviurile Europei Libere: cu deputatul democrat Sergiu Sârbu
Deputatul Sergiu Sârbu
Sergiu Sârbu: „Nu este prima, nici ultima amnistie. În Republica Moldova au mai fost astfel de legi de-a lungul timpului. Scopul, de fapt, este unul simplu: de a scoate din economia tenebră un șir de mijloace financiare și bunuri mobile și imobile, astfel ca să fie achitate taxele în bugetul de stat, ca să fie încasări mai mari la buget, pentru a relansa economia, a relansa acei agenți economici care au datorii istorice și penalități istorice care nu există nicio șansă să fie încasate la buget, dar stau ca o povară grea și nu se dezvoltă. La fel, de a scoate în alb celelalte bunuri și mijloace financiare. Să scoată oamenii banii de sub pernă să le introducă în conturile bancare, deoarece doar aşa se poate de obținut un mai bun control și o transparență mai mare, prin instituțiile financiare.
De aceea am venit cu această măsură stimulatorie legată de liberalizarea capitalului, stimularea fiscală. Dar cu unele excepții: declaranții vor semna pe proprie răspundere că mijloacele și bunurile nu au fost provenite din infracțiuni. Aici facem referire la Convenția internațională cu privire la prevenirea spălării banilor și finanțării terorismului. Această liberalizare, această amnistie nu se va aplica asupra acestor bunuri și persoanele care au acumulat astfel aceste bunuri vor trebui să răspundă în continuare.”
Europa Liberă: De ce taxa este de doar 2%? Data trecută, în 2007, a fost totuşi 5%?
Sergiu Sârbu: „Ca oamenii să fie mai motivați să-și declare într-adevăr toate bunurile și toate veniturile, ca să nu ascundă aceste bunuri și, evident, dintr-un volum mai mare de declaranți, statul ar putea să obțină mai multe mijloace: la prima etapa din aceste 2%, iar ulterior statul va obține mijloace din impozitarea anuală reală a acestora și din introducerea lor în circuitul economic legal al Republicii Moldova. Este de fapt o luptă indirectă cu economia tenebră.”
Europa Liberă: Dar cu FMI s-a discutat acest subiect, pentru că am înțeles că FMI nu era pus la curent?
Sergiu Sârbu: „Din câte cunosc, poate că anterior nu a fost pus la curent, dar acum cred că deja FMI este informat, cu siguranță este informat de aceste măsuri. FMI nu ar trebui să fie împotrivă din simplu motiv că aceste măsuri vor aduce beneficii și încasări la buget. De fapt, FMI în permanență ne ajută să găsim mecanisme de stimulare, ca să ridicăm încasările la buget, de aceea nu ar trebui să fie împotrivă. Eu sunt sigur că Guvernul deja a iniţiat aceste discuții cu FMI.”
Europa Liberă: Dar nu trebuia de informat FMI înainte de a propune inițiativa?
Sergiu Sârbu: „Bine, sigur că poate trebuia, doar că decizia s-a luat recent și nu am reușit în prealabil să coordonăm, deoarece avem o agendă foarte încărcată. Eu cred că vom găsi limbă comună și o susținere din partea partenerilor de dezvoltare, deoarece măsura chiar este una necesară, poate este mai radicală, dar care chiar poate să ne dea unele rezultate pe un termen scurt și mediu.”
Europa Liberă: Ați văzut că un grup de organizații neguvernamentale deja și-au exprimat nemulțumirea și cel mai mare risc pe care-l invocă aceste organizații este că învățăm, de fapt, oamenii să nu fie contribuabili buni.
Sergiu Sârbu: „Nu este chiar așa, deoarece în primul rând nu vor fi amnistiate bunurile și capitalul provenite din infracțiuni. Într-al doilea rând, nu iertăm datoriile curente ale agenților economici, doar penalitățile istorice care au fost la o anumită dată, adică la 1 ianuarie 2016. Iar ceea ce ține de bunuri, este vorba doar de faptul ca beneficiarii reali ai acestor bunuri să-și declare bunurile pe numele lor și la valoarea de piață, ca să evite poate la prima etapă impozitarea pe creștere de capital.
Orice amnistie pe viitor ar putea să aibă o formă complet diferită și nimeni nu poate să cunoască care vor fi beneficiile sau invers ale viitoarelor liberalizări, dacă vor fi. Chiar este o șansă pentru oameni să iasă pe curat, de azi înainte să declare și să plătească taxele și impozitele, și este greu de prevăzut impactul la prima etapă.”
Europa Liberă: Dar a propos, ați făcut vreo estimare cam cât ar putea da asta la buget?
Sergiu Sârbu: „Eu cred că doar foarte, foarte aproximativ, dar noi estimăm doar câteva sute de milioane de lei - încasări directe doar din taxa de 2% la prima etapă. Şi în anii următori deja vor crește simțitor deja și impozitele indirecte.”
Europa Liberă: Dvs., dle Sârbu, nu sunteți străin nici reformei justiției. Nu credeţi că lipsiţi ANI (Agenția Națională de Integritate) de obiect de lucru prin această propunere, pentru că ea tocmai cu asta ar trebui să se ocupe: să scoată la iveală averile ilicite? Iar dacă acum tragem linie și zicem că tot ce s-a acumulat până acum e legal, ce va avea de făcut ANI?
Sergiu Sârbu: „Bine, nu-i chiar așa. Dă Doamne ca ANI în realitate să înceapă să funcționeze la turații maxime în a doua jumătate a anului viitor, deoarece noi încă nu avem nici consiliu, nici președinte, nu avem numiți nici inspectorii. Aşa că efectiv ANI va putea să verifice deja acele bunuri care deja vor fi declarate după intrare în vigoare a acestui nou mecanism. Și, în plus ANI mai are alte atribute, legate de conflictele de interese, de compatibilități și, evident, și de proprietăți - sunt mult mai multe competențele ANI.”
Europa Liberă: Dar nu v-ați gândit voi, autorii acestei inițiative, că în momentul în care încă ancheta asupra furtului miliardului nu a fost dusă la bun sfârșit şi nu se știe unde sunt banii ăștia, poate s-au întors în Republica Moldova în diferite proprietăți, ar fi riscant și va exista mereu suspiciunea că poate cineva vrea să legalizeze banii pe care i--a scos și introdus pe urmă în țară?
Sergiu Sârbu: „Nicidecum. Acești bani nu pot fi legalizați, deoarece ei sunt bani proveniți din infracțiune. De aceea sigur că banii din frauda bancară nicidecum nu vor putea fi legalizați, ei vor fi pasibili de verificări și răspunderi.”
Europa Liberă: Dacă vor fi urmăriți… Dar dacă nu se va reuși să fie urmăriți?
Sergiu Sârbu: „Pentru asta sperăm foarte mult ca Kroll-ul și toate comisiile rogatorii, și agenția care vrem să o creăm, o agenția nouă cu privire la recuperare bunurilor infracționale, tot mecanismul se face astfel ca să identificăm cât mai rapid aceste bunuri și, dacă se va dovedi că provin din sistemul bancar, nu-i scapă nimic. Şi va trebui să răspundă.”
Europa Liberă: Se vorbea încă joi că această inițiativă trebuia să treacă deja prin Parlament?
Sergiu Sârbu: „Nu s-a reușit din cauza că am avut o agendă încărcată. Dar este pe agenda de săptămâna asta. Să vedem.”
Europa Liberă: Dar la Guvern nu ar trebui să meargă mai întâi pentru aviz?
Sergiu Sârbu: „Avizul da, trebuie să fie.”
Europa Liberă: Am înțeles că nu era încă dat, sau este deja?
Sergiu Sârbu: „Sperăm ca săptămâna aceasta să fie și avizul Guvernului. Şi sperăm ca legea să fie adoptată până la finele anului, astfel ca pe parcursul anului viitor deja mecanismul să fie pus în aplicare.”