Veaceslav Negruță: „Este o amnistie penală pentru cei care șed în funcții”

Guvernarea actuală, ca şi cea comunistă la 2007, intenţionează să treacă prin Parlament o lege de amnistie ce ar permite companiilor să scape de datoriile vechi, iar persoanelor fizice – să-şi legalizeze averile nedeclarate. De ce această iniţiativă acum şi ce rezultate poate avea pe fundalul optimismului pronunţat afişat de autorităţi?

Punctul de vedere al unui fost ministru al Finanţelor, Veaceslav Negruţă.

Interviul dimineții: cu Veaceslav Negruță

Europa Liberă: Din punctul Dvs. de vedere ar fi o amnistie obişnuită, îndreptăţită sau, așa cum s-a spus și se spune, o metodă de a-i scoate basma curată şi cu averea aproape întreagă pe oamenii de afaceri sau funcţionarii îmbogăţiţi ilegal?

Veaceslav Negruţă: „Probabil pentru început trebuie punctate două aspecte generale vizavi de acest proiect: primul ține de faptul cum a apărut acest proiect, pentru că și cei de la Ministerul Finanțelor care sunt responsabili de domeniul fiscal, de domeniul colectărilor de taxe s-au abținut să facă vreun comentariu necunoscând proiectul. Și, întrebarea este: de unde a venit acest proiect? Pentru că subiectul este mult mai complex decât o simplă inițiativă semnată de câțiva deputați. Unde, în care laborator a fost elaborat?

Aspectul doi ține de faptul cine sunt beneficiarii sau pot fi beneficiarii ai acestei legi? Şi, de fapt, în realitate, vom vedea că e vorba de un număr foarte restrâns de oameni care dețin proprietăți, venituri obținute cumva ocolind legea fie prin privatizări trucate, fie prin achiziții publice înscenate și alte proprietăți care au intrat în posesia acestor beneficiari.”

Europa Liberă: De ce credeți că e restrâns acest cerc?

Veaceslav Negruţă: „E simplu: marea majoritate a cetățenilor au proprietățile puse pe nume propriu și veniturile sunt bine contabilizate și raportate la FISC, iar doar un număr foarte restrâns, care sunt de regulă în conexiune directă cu politicul care dirijează procesele în Republica Moldova, au ce ascunde. E vorba de funcționari, demnitari, e vorba de cei din sistemul judecătoresc și anumiți businessmeni care au făcut contracte și afaceri cu statul; numărul acestora este foarte restrâns.

Din acest punct de vedere nu este și nu pare a fi o amnistie fiscală clasică. Mai degrabă este o amnistie penală. În vară Parlamentul a adoptat o lege cu privire la amnistie a celor care sunt la răcoare, acum este un proiect de amnistie penală pentru cei care șed în funcții în Parlament, Guvern și au anumite proprietăți care vor să le scoată la suprafață.”

Europa Liberă: Vă înțelegem ironia, dle Negruţă. Cât despre ultimul aspect la care v-ați referit, într-adevăr e un fel de premieră, pentru că dacă ne amintim amnistia din anul 2007 acolo nu era vorba de așa ceva, legalizarea unor bunuri neînregistrate. Dar poate că pentru stat în actualele împrejurări ar fi prea costisitor să-i prindă și să-i pedepsească pe cei îmbogățiți ilegal și, iată, s-a decis astfel?

Veaceslav Negruţă: „De fapt, în Republica Moldova pe lângă acea amnistie din anul 2007, în anul 2011 a fost promovată și din ianuarie 2013 există o lege care se cheamă metode indirecte de evaloare a bunurilor, a proprietăților și a veniturilor în scopuri fiscale care este blocată.”

Europa Liberă: Care nu funcționează dacă nu greșesc?

Veaceslav Negruţă: „Care nu funcționează, exact, din motivul că politicul nu-i permite fiscului să aplice această lege. Orice investigație fiscală în baza acestei legi putea să readucă în câmpul fiscalizării aceste venituri și aceste proprietăți. Din acest punct de vedere, dacă ne uităm în lege, avem două domenii distincte: prima, ține de liberalizarea capitalului și de fapt e vorba de legalizarea ilegalităților admise de funcționari și demnitari, cum am și vorbit, venituri, proprietăți de proveniență dubioase, preluări de afaceri, șantaj, spălări de bani care acum se pretinde a fi transparentizată. Și a doua componentă ține de stimularea fiscală sau, de fapt, e vorba de iertarea anumitor amenzi, penalități față de bugete. Lucru care, de fapt, vedem foarte simplu în vară, mai mulți sau câțiva care au fost apropiați de guvernare intenționat nu și-au onorat angajamentele fiscale, crescând aceste datorii totale de neplăți de la un miliard, cât era la început de vară, până la aproape două miliarde în doar câteva luni. Ceea ce înseamnă că lumea a cunoscut despre astfel de, hai să zic așa, stimulări fiscale cum este denumit în acest proiect, dar asta pune în condiții inegale și în concurență neloială diverși actori economici din Republica Moldova.”

Europa Liberă: Dar cum s-ar califica asta, de vreme ce e limpede că anumiți agenți economici au fost informați în mod premeditat, din timp, că ar putea miza pe o iertare a păcatelor? Deci, cum s-ar califica aceasta în termeni legali?

Veaceslav Negruţă: „Asta și vă zic: că e un grup restrâns care într-un fel sau altul e în comunicare directă cu factorii de decizie care au venit cu această măsură să le ofere această ferestruică de a ocoli legislația fiscală. Să nu uităm că asta, de fapt, ne duce la gândul celor întâmplate în anul 2014 când anumite bănci au cunoscut despre decizia secretă luată și au profitat din plin pentru a plasa anumite depozite, ulterior storcând și beneficiind din rezervele Băncii Naționale. Eu văd o paralelă evidentă ca și stil de promovarea unor astfel de legi și alte aspecte.”

Europa Liberă: Declaranţii vor semna pe propria răspundere că mijloacele şi bunurile ascunse nu au provenit din infracţiuni spun autorii legii (se face referire prevenirea spălării banilor şi finanţarea terorismului). Ce mecanisme există ca să se întâmple anume astfel, adică dacă provin din alte infracţiuni?

Veaceslav Negruţă: „Astfel de argumente sunt lipsite de orice sens din moment ce chiar în proiectul legii scrie foarte clar: cei care au fost subiecți ai așa numitei amnistii nu mai pot fi urmăriți de nicio structură de stat, despre proveniența mijloace respective, deci este o neconcordanță totală să aduci astfel de argumente în astfel de situații.”

Europa Liberă: Adică e suficient ca să fii amnistiat înainte ca să te ajungă justiția din urmă, sau cum?

Veaceslav Negruţă: „Exact asta văd. Acest proiect de lege, de fapt, blochează reforma justiției. Două elemente importante în această reformă a justiției este reforma Procuraturii și crearea Agenției Naționale de Integritate. Acest proiect de lege dacă devine lege pune cruce pe lucrul procurorilor și pe lucru Agenției Naționale de Integritate în următoarea perioadă de timp, de fapt, aici apar și mai multe riscuri de la promovarea și implementarea acestei legi.

Am văzut câteva declarații unde unul dintre autori zice că astfel de amnistii au fost și vor mai fi. Iată aicea e problema, pentru că asta dezvoltă un hazard moral și creează tentații pentru multă altă lume sau pentru aceiași oameni să nu plătesc în continuare. Din punctul acesta de vedere, sigur că riscurile sunt mari de a avea dialog îngreunat cu partenerii de dezvoltare care au adus ajutor bugetar sectorial în reforma justiției. Nu exclud să avem complicații în comunicarea și cu Fondul Monetar care să ducă din nou la anumite înghețări de finanțări.”

Europa Liberă: „De fapt, - a spus pentru postul nostru de radio democratul Sergiu Sîrbu, unul dintre autori, - „FMI în permanență ne ajută să găsim mecanisme de stimulare ca să ridicăm încasările la buget, de aceea nu ar trebui să fie împotrivă” a spus deputatul democrat. De fapt, ce cuvânt ar avea de spus în privinţa asta FMI, cu care totuși Republica Moldova are un acord?

Veaceslav Negruţă: „Probabil modul în care a părut acest proiect de lege practic s-a ascuns. În zilele în care cei de la Fondul Monetar se aflau aici la Chișinău doar după plecarea lor cumva dintr-o întâmplare lumea a dat de proiectul respectiv doar peste zece zile după ce oficial fusese înregistrat; este un indiciu clar că s-a ocolit informarea și discuțiile cu Fondul tête-à-tête. S-a dorit doar adoptarea legii pe ascuns ca ulterior și Fondul să fie pus în fața faptului împlinit. Eu sunt sigur că Fondul va avea un cuvânt greu de spus în comunicarea cu cei de la Guvern și, în special, cu cei de la Ministerul Finanțelor. Pentru că zic că sunt câteva lucruri importante și nu doar pe filiera Fondului Monetar e vorba și de suportul bugetar promis de delegația europeană sau de Uniunea Europeană în contextul reformei justiției; sunt lucruri deranjante.

Dar cu referire la autori am văzut o neconcordanță în ceea ce spune dl Sîrbu despre data intrării în vigoare sau ziua de referință acestor datorii fiscale care au fost cumva create artificial și ceea ce scrie în proiect, ceea ce mă duce la gândul că nici măcar Sîrbu, chiar dacă este semnatar nu este autorul acestui proiect de lege. Proiectul respectiv spune foarte clar data de referință este 21 decembrie 2016 toate datoriile la penalități și amenzi care nu au fost achitate se vor referi la această dată, dânsul vorbește despre altă dată.”

Europa Liberă: O întrebare legată de acest procent de 2%… Dacă ai un bun și vrei să-l legalizezi, vei plăti statului 2% din valoarea bunului. Dacă această cotă ar fi măcar de 18%, adică echivalentul impozitului pe venit, ar fi mai acceptabilă această inițiativă?

Veaceslav Negruţă: „Pornind de la norma legală, de la bunul simț și de la justiția fiscalizării, în condițiile legii toți care au bunuri de impozitat plătesc o taxă stabilită în legislația fiscală. Norma legală spune: dacă ai ascuns un bun și ai fost depistat, metodele indirecte permiteau astfel de situații, dacă a fost depistat un bun ascuns, aici e vorba de penalizare de o sută de procente care trebuie să fie aplicată în astfel de situații. Și, când e vorba de o cifră de 2%, cumva pare a fi o batjocură față de toți ceilalți contribuabili și cetățeni care sunt corecți cu legea. Și, vă zic, că e vorba de peste 90% de cetățeni, persoane fizice care sunt corecți cu legea, ei nu au ce ascunde, pentru că nu au proprietăți, venituri obținute altfel decât legal.

Această lege, în mod clar, este pentru anumite grupuri de cetățeni care din ideea de a-și securiza proprietățile, afacerile care sunt în offshore sau în altă parte încearcă să le legalizeze, să le aducă aici în Republica Moldova, iar ulterior să-și asigure protecția afacerilor. Atâta timp cât investigarea fraudelor bancare nu este finalizată, atât pe intern, cât și pe extern, este total contraindicat oricăror guvernări să aplice astfel de amnistie, cu atât mai mult guvernări asupra cărora planează anumite suspiciuni de implicare în această fraudare din sistemul bancar, este inadmisibil!”