Marian Lupu a promis cu numai două luni în urmă că guvernarea nu va majora vârsta de pensionare. „Vă garantez că actuala vârstă de pensionare n-o să sufere schimbări”, declara candidatul prezidențial Lupu, în octombrie. Dar peste două luni, deputatul Lupu vota în prima lectură pentru majorarea vârstei de pensionare, care era propusă de subalternii săi pe linie de partid. Testul cu Politigraful arată că fostul pretendent la fotoliul de președinte a făcut o promisiune electorală deșartă și, mai mult decât atât, a făcut-o degeaba.
Lupu a promis păstrarea neschimbată a vârstei de pensionare la o ceremonie dedicată Zilei Bunicii, la Drochia, pe 8 octombrie. Vorbind în fața câtorva zeci de femei adunate la eveniment, într-o sală de petrecere, liderul PD de la acea vreme a mai spus că vârstă va rămâne „aşa cum este: 57 şi 62 de ani”. Campania pentru alegerile prezidențiale era în toi, iar Lupu era primul candidat înscris în cursă. Nimic nu prevestea pe atunci retragerea sa din competiția electorală, care s-a produs cu doar câteva zile înainte de alegeri, din cu totul alte motive.
Your browser doesn’t support HTML5
Promisiunea lui Marian Lupu de Zuia Bunicii, 8 octombrie, 2016
Dar în ciuda promisiunii făcute, Lupu a votat, pe 9 decembrie, pentru aprobarea în prima lectură a proiectului de lege nr. 470 despre reforma pensiilor, care prevede între altele majorarea treptată a vârstei de pensionare cu cinci ani pentru femei și cu trei ani pentru bărbați. Votul a avut loc seara târziu, la finalul unei ședințe maraton a Parlamentului. Reforma pensiilor fusese aprobată în aceiași săptămână de Guvernul Filip, dominat de Partidul Democrat al cărui președinte mai era, pe 9 decembrie, Marian Lupu.
Your browser doesn’t support HTML5
Marian Lupu votează pentru majorarea vârstei de pensionare
Încă din 2009, reforma pensiilor s-a aflat în responsabilitatea Partidului Democrat, care a deținut Ministerul Muncii, Protecției Sociale și Familiei în toate guvernele de coaliție perindate de atunci.
Campioană a reformei a fost mai întâi ministra Valentina Buliga, care a lansat primele inițiative în 2011. Ea a spus atunci Europei Libere că reforma urmărea în primul rând „eliminarea inechităților” din sistem, care privilegiau demnitarii - de la deputați la miniștri și judecători. Aceștia pot ieși la pensie mult mai devreme decât angajații de rând, cotizând o perioadă mult mai mică și primind pensii la o rată mult mare, de până la 85% din salariu. În privința vârstei de pensionare, Buliga a spus de multe ori că „nu trebuie ridicată”, pentru că „speranţa de viaţă în R. Moldova este foarte scăzută”.
Reforma pensiilor a trenat multă vreme. Nici Buliga, nici ceilalți miniștri democrați care i-au urmat nu au avansat-o prea mult. Dar toamna aceasta, Guvernul Filip, aflat în mare dificultate financiară, și-a luat angajamentul să o ducă la capăt, făcând o astfel de promisiune și în Memorandumul cu privire la politicile economice și financiare încheiat cu Fondul Monetar Internațional, în octombrie.
Premierul Pavel Filip a spus de mai multe ori de atunci că reforma pensiilor incluzând majorarea vârstei de pensionare este și singura modalitate de a face sistemul de pensii sustenabil financiar. Fără aceasta, a declarat Filip la televiziunea publică Moldova 1, sistemul „cade” în „doi-trei ani de zile” și „nu există altă ieșire din situație”.
Majorarea vârstei de pensionare: Marian Lupu a „garantat” că nu, dar a votat că da
În vreme ce Marian Lupu, pe atunci lider al partidului de guvernământ, „garanta” așadar alegătorilor că vârsta de pensionare nu se va schimba, guvernul promitea donatorului internațional să mărească vârsta, pregătind-se să aprobe majorarea.
Testul cu Politigraful scoate la iveală două posibilități: fie că Lupu nu știa ce fac la guvern propriii subalterni pe linie de partid de la acea vreme, fie că știa, dar nu-i păsa și făcea o promisiune deșartă în speranța că-l va ajuta să câștige la prezidențiale. Mai mult decât atât, făcea promisiunea degeaba: Lupu s-a retras, la scurt timp, și din cursa prezidențială, și de la șefia partidului de guvernământ.
Editor: Mircea Țicudean