În Republica Moldova sunt prea multe instituții responsabile de siguranța alimentelor și protecția consumatorilor, în consecință, unii funcționari publici tratează cu superficialitate plângerile cetățenilor. La această concluzie au ajuns mai mulți experți în cadrul unui Club de presă dedicat siguranței alimentelor, organizat de Fundaţia Est-Europeană din Republica Moldova. Subiectul este dezbătut pe larg în ultimele săptămâni, mai ales după ce în mai multe grădinițe din capitală au ajuns produse alterate, livrate de firme ce au câștigat licitații trucate în cadrul primăriei capitalei.
Your browser doesn’t support HTML5
În dezbaterea zilei: siguranța alimentelor și controlul ei
De calitatea produselor care ajung pe rafturile magazinelor şi apoi pe masa consumatorilor sunt responsabile trei instituţii: Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor, Centrul Naţional de Sănătate Publică şi Agenţia pentru Protecţia Consumatorului. Cu un asemenea năvod pus în calea produselor îndoielnice s-ar părea că plângerile privind calitatea alimentelor şi bunurilor comercializate în magazine şi pieţe ar trebui numărate pe degete, iar cele care ajung, totuşi, pe masa inspectorilor, să fie analizate cu atenţie.
Nu-i chiar aşa, constată Sergiu Lelic, reprezentant al Agenţiei pentru Protecţia Consumatorului, or, deseori funcţionarii se pomenesc în situaţia că analizează plângeri ce nu ţin de competenţa lor sau, de exemplu, mai mulţi inspectori examinează una şi aceeaşi cerere. În consecinţă are de pierdut consumatorul, explică Sergiu Lelic:
„Conform legislaţiei, ANSA este responsabilă de la „furcă la furculiţă”, iar conform hotărârii de creare a Agenţiei pentru Protecţia Consumatorului din 2011, Agenţia este responsabilă de toate etapele ciclului vital din domeniul alimentar. Aici este o suprapunere şi situaţia face ca să se examineze o petiţie de două instituţii sau să se transmită de la una la alta că cineva întocmeşte un proces verbal şi că Agenţia îl examinează, or pentru aceeaşi încălcare la ANSA este prevăzută o amendă de două sute de lei, iar la Agenţie nouă mii de lei. Toate aceste disensiuni trebuie excluse.”
O altă problemă ar fi lipsa unor pârghii clare de sancţionare a antreprenorilor de rea credinţă. ANSA, de exemplu, doar recent i s-a oferit dreptul de a aplica amenzi oamenilor de afaceri care au încălcat legea sau au livrat consumatorilor produse alterate. De asemenea, continuă Sergiu Lelic, inspectorii Agenţiei pentru Protecţia Consumatorului se simt cu mânile legate atunci când trebuie să controleze diverşi agenţi economici. Legea îi obligă să anunţe oamenii de afaceri din timp când va avea loc controlul, prin urmare, unii antreprenori au suficient răgaz pentru a muşamaliza starea de lucruri:
„Este ineficient controlul planificat odată ce agentul economic este preavizat şi la momentul controlului sau are „zi sanitară” sau totul este în regulă.”
Inspectorii Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor au fost criticaţi în ultimele săptămâni după arestarea unor antreprenori care furnizau alimente dubioase şcolilor şi grădiniţelor din capitală. Reproşul de bază a fost că inspectorii ANSA nu au ţinut din scurt agenţii economici. Directorul Agenţiei, Gheorghe Gaberi, îşi apără angajaţii spunând că responsabili de calitatea produselor ce ajung pe masa copiilor ar fi şi medicii din fiecare instituţie şcolară, dar care nu pot fi controlaţi de ANSA pentru că se subordonează, culmea, Ministerului Educaţiei:
„La o unitate de alimentaţie din şcoală sau grădiniţă, uneori de trei-patru ori pe zi se aduc produsele: se aduce pâinea, apoi laptele, alte produse etc. Este imposibil inspectorii să verifice de fiecare dată aceste produse pentru că nu suntem prea mulţi la număr. În raioane avem câtre trei, patru persoane, în Chişinău sunt opt persoane. În statele de personal este prevăzut să existe un medic, este procedura de prelevare a probei din bucate pregătite, rămâne doar ca medicul respectiv să se uite şi până la pregătirea bucatelor, or, el este în statele de personal.”
În consecinţă, consumatorul se pomeneşte în situaţia în care ar trebui să-şi poarte singur de grijă, constată Dorina Andreev, director de programe în cadrul Fundaţiei Est-Europene. Mai ales acum, de sărbători, continuă ea, oamenii ar trebui să fie cu ochii-n patru la calitatea produselor ce vor ajunge pe masă:
„Pentru asta este foarte important, în primul rând, să se asigure că cumpără produse din locuri autorizate şi este sigur de ceea ce cumpără. În momentul în care se procură din pieţe diverse produse, consumatorul trebuie să fie conştient că nu ai cui să te plângi pentru că nici nu ştii pe cine să te plângi şi nici de unde vine produsul respectiv.”
Faptul că există mai multe instituţii competente de verificarea calităţii alimentelor pune consumatorul într-o situaţie confuză: deseori acesta nu ştie cui să-i raporteze neregulile pe care le depistează. O soluţie ar fi, cred experţii, comasarea acestor instituţii sub o singură umbrelă, sigură şi mai ales incoruptibilă.