Bilanțuri 2016 - Daniel Ioniță: „În tot ceea ce facem ne dorim să ajutăm la europenizarea Republicii Moldova” (Video)

Europa Liberă: Pentru început, vă propun să facem un bilanţ al cooperării moldo-române. Desigur că nu vom cuprinde necuprinsul, dar să tragem o linie şi să spunem cât de important este să fie prelungit acest parteneriat strategic dintre cele două state.

Daniel Ioniță: „Cooperarea extinsă dintre România şi Republica Moldova este înscrisă cu tuşe groase pe o cale care vizează, în esenţă, susţinerea parcursului european al Republicii Moldova. Este semnat între România şi Republica Moldova un parteneriat strategic pentru integrarea europeană a Republicii Moldova. Și acest parteneriat nu face decât să confirme într-o manieră juridică ceea ce, de fapt, există între România şi Republica Moldova, cooperarea extinsă care porneşte de la unitatea de limbă, de istorie, de cultură, de tradiţii. Şi o cooperare care îşi găseşte reflecţie şi reflectare în absolut orice domeniu important. Am avut şi noi alegeri parlamentare la Bucureşti, aţi avut şi dumneavoastră alegeri aici. Nu cred că, coloratura politică a diverselor guverne va schimbe ceea ce, de fapt, ne leagă pe noi, românii de pe dreapta Prutului de românii de pe stânga Prutului.”

Bilanțuri 2016 - Ambasadorul român Daniel Ioniță în dialog cu Valentina Ursu

Europa Liberă: Mai cu seamă că România a fost primul stat care a recunoscut independenţa Republicii Moldova acum 25 de ani. Şi pe parcursul acestui pătrar de veac relaţia a fost mai mult cu urcuşuri, deşi au fost şi coborâşuri. Dar astăzi vorbim despre proiectele pe care le implementează România în Republica Moldova. Pentru că mai sunt voci care spun că cele economice au deocamdată un impact nu atât de mare precum şi l-ar dori cei din Republica Moldova.

Daniel Ioniță: „Da, e adevărat. Pe undeva înţeleg dorinţa tuturor de mai bine şi de mai mult şi de acum, nu de mâine, că nu ai timp să aştepţi. Dar depinde cum te uiţi la aceste proiecte economice. Schimburile noastre bilaterale comerciale anul acesta au depăşit cu mult un miliard de dolari americani. Mai mult, sunt peste 1.000 de companii româneşti care îşi desfăşoară activitatea în Republica Moldova. Mai mult, recent am inaugurat la Sângera o fabrică de medicamente cu capital sută la sută românesc, o investiţie de peste 30 de milioane de euro. Mai mult, există dorinţa sinceră a celor două părţi de avansare a proiectelor de natură strategică, mă refer aici la extensia gazoductului Iaşi-Ungheni până la Chişinău. Avem în vedere inclusiv proiecte de interconexiune pe linii electrice aeriene. Toate acestea sunt lucruri concrete, nu vorbim de o manieră ideatică, ci, pur şi simplu, de lucruri concrete.”

Europa Liberă: Şi când va fi funcţional integral acest gazoduct România-Chişinău?

Daniel Ioniță: „Până la finalul anului 2018.”

Bilanțuri 2016: În dialog cu ambasadorul român Daniel Ioniță

Europa Liberă: 92 de milioane de euro este un pachet de finanţare care va veni?

Daniel Ioniță: „Da. Republica Moldova a semnat acordul de împrumut de la BERD de 41 de milioane, cel de la BEI de 41 de milioane. Și la suma aceasta de 82 de milioane se adaugă şi un grant de 10 milioane de euro din partea Comisiei Uniunii Europene. S-ar putea să fie nevoie de mai mulţi bani pentru finalizarea proiectului, dar în momentul de faţă eu cred că este un început foarte-foarte bun. Pentru realizarea proiectului respectiv partea română a plătit proiectul tehnic, tot printr-un grant nerambursabil de la guvernul României, în valoare de 550 de mii de euro. Proiectul tehnic urmează să fie definitivat în prima jumătate a anului viitor, urmând ca după aceea să treacă, efectiv, la construcţia acestui proiect strategic.”

Europa Liberă: Domnule ambasador, atunci când aţi vorbit că 1.000 de companii româneşti îşi desfăşoară activitatea şi în Republica Moldova...

Daniel Ioniță: „…peste 1.000.”

Europa Liberă: …aţi lăsat să se înţeleagă că mediul de afaceri în Republica Moldova e unul prietenos?

Daniel Ioniță: „M-am referit doar la o realitate factuală. Mediul de afaceri din Republica Moldova este susceptibil de îmbunătăţiri, cum este, de altfel, susceptibil de îmbunătăţiri orice mediu de afaceri. Însă de la începutul anului şi până acum am asistat, practic, la un regim mai mare de stabilitate politică, fapt ce a conferit, pe de o parte, o încredere mai mare nu numai a cetăţenilor în autorităţile Republicii Moldova, dar şi a străinătăţii, să spunem, în Republica Moldova. Pentru ca investitorii străini serioşi să vină într-o ţară ca să aducă bani, să deruleze proiecte strategice, ai întotdeauna nevoie de două plase de siguranţă. O plasă de siguranţă de natură juridică, deci, să fii cumva sigur că investiţia ta nu este supusă unor schimbări de voinţă politică ale unora sau ale altora.”

Europa Liberă: Deci, un investitor ar vrea să nu fie hărţuit.

Daniel Ioniță: „Dumneavoastră aţi spus-o. Şi a doua plasă de siguranţă este plasa de siguranţă financiară. Practic, îţi doreşti ca investiţia ta, totuşi, să producă profit. Nimeni nu cred că este atât de generos, încât să investească în nişte găuri negre.”

Europa Liberă: În opinia dumneavoastră, nerezolvarea problemei transnistrene se răsfrânge asupra voinţei, dorinţei unor investitori să ajungă în Republica Moldova?

Daniel Ioniță: „Aceasta este o problemă care trenează demult. Vineri am vizitat Varniţa, am fost într-o vizită de lucru în zona de securitate împreună cu vicepremierul Gheorghe Balan, pentru că am vrut să înţeleg dintr-o experienţă nemijlocită realităţile zonei. Şi mi-am dat seama, atât cât am putut să-mi dau seama într-o vizită de o zi…”

Europa Liberă: Aţi mai fost şi în alte localităţi din stânga Nistrului.

Daniel Ioniță: „Da. Mi-am dat seama, de fapt, ce înseamnă, practic, această separare. Realităţile în zonă sunt mult mai complexe decât par la prima vedere. Faptul că Acordul de Liber Schimb se aplică inclusiv în Transnistria reprezintă, în esenţă, un lucru deosebit de bun şi pentru locuitorii din stânga Nistrului. Pentru că mulţi locuitori din stânga Nistrului sunt interesaţi să profite de existenţa acestui acord DCFTA cu Uniunea Europeană tocmai pentru a-şi derula afacerile cu Vestul Europei, pentru a reuşi să dezvolte afaceri profitabile, pentru a se racorda la nişte realităţi. Şi chiar cei de acolo îmi spuneau că, constant se confruntă cu astfel de solicitări. Deci, nu cred că neapărat existenţa sau inexistenţa acelui conflict prelungit sau acelei păci care încă nu a fost găsită...”

Europa Liberă: Totuşi, mai este şi o armată străină, armata rusă care staţionează. Există semne de nelinişte şi din partea investitorilor, atunci când vor să-şi aducă banul şi să-l plaseze, fiind în siguranţă.

Daniel Ioniță: „E greu de crezut că un investitor va trece cu linişte, să spunem, cu seninătate pe lângă nişte posturi militare, unde vezi nişte soldaţi îmbrăcaţi în costume de război, echipaţi cu arme de război şi care pot oricând să te întrebe una, alta. Deci, nicidecum nu-ţi creează o situaţie personală de confort o astfel de situaţie.”

Europa Liberă: România a fost exclusă din formatul de negocieri, dar oricum, pentru că este ţară membră UE, este prezentă şi în acest format de negocieri „5+2”. A propos, despre evoluţiile din acest format, sunteţi mulţumit cum se discută problemele?

Daniel Ioniță: „Anul acesta a fost reluat dialogul în formatul „5+2”, au fost unele reuniuni interesante, a fost, inclusiv, o conferinţă în formatul „5+2” în Germania, au fost reiterate nişte principii, au fost reiterate nişte angajamente. Însă, evident, pentru a înregistra progrese pe această linie, este nevoie, în primul rând, cu adevărat de o voinţă politică a părţilor de a progresa. Şi pe de altă parte, de o înţelegere mai bună din partea tuturor a situaţiilor complexe.”

Europa Liberă: Continuăm să vorbim despre relaţia bilaterală dintre Chişinău şi Bucureşti. România ar putea să ajute şi mai mult la europenizarea Republicii Moldova pe termen scurt, pe termen mediu?

Ambasadorul Daniel Ioniță în studioul Europei Liberă

Daniel Ioniță: „În tot ceea ce facem noi aici, aceasta ne dorim să facem, să ajutăm la europenizarea Republicii Moldova. Nu cred că există niciun domeniu în care să nu putem să găsim exemple de bune practici, să găsim exemple de cooperări, unele mai extinse, altele mai restrânse între România şi Republica Moldova. Iar toate aceste cooperări au ca finalitate un singur lucru, o europenizare a Republicii Moldova.”

Europa Liberă: Este o diferenţă între felul cum înţeleg românii beneficiile de pe urma aderării la UE şi felul cum înţeleg cetăţenii din Republica Moldova avantajele acestei apropieri a ţării lor de UE?

Daniel Ioniță: „O diferenţă uriaşă. Noi am scăpat de aceste dileme în urmă cu 15 ani. Da, pentru că România, spre deosebire de alte ţări, a avut la un moment dat o viziune politică, o viziune strategică care a fost împărtăşită la unison de toată clasa politică responsabilă, de societatea civilă şi, practic, odată ce ne-am fixat ca obiectiv integrarea în NATO şi integrarea în Uniunea Europeană, toţi factorii responsabili au acţionat în această direcţie. Şi rezultatele se văd.”

Europa Liberă: A fost o idee naţională îmbrăţişată de toate forţele politice.

Daniel Ioniță: „Exact, de toate forţele. Nu ne-a fost deloc simplu, nu spun că acum este foarte uşor. Și în România în continuare ne confruntăm cu o serie de dificultăţi. Dar, dacă ne uităm doar în datele statistice, cu 26 de ani în urmă PIB-ul per capita în Republica Moldova era mai mare decât PIB-ul per capita în România, acum situaţia este în favoarea noastră nu o dată, ci cam de cinci-şase ori mai mult. Iar aceste rezultate bune, care se văd în buzunarul românilor de rând..”

Europa Liberă: Da, România a ajuns să fie invidiată pentru felul cum se dezvoltă economia.

Daniel Ioniță: „…se văd în pensii, se văd în salarii, se văd în nivelul de trai. Anul acesta va fi al şaselea an consecutiv în care vom înregistra din nou o creştere economică record printre statele membre ale Uniunii Europene. Pentru anul viitor previziunile sunt, de asemenea, pozitive. Ori, toate aceste lucruri nu cred că ar fi fost posibile fără ca România să fie membru al NATO. Pentru că apartenenţa la NATO ne-a adus, în primul rând, securitate. Iar apartenenţa la Uniunea Europeană a adus cu sine stabilitate şi prosperitate economică. Dar, repet, şi pentru una, şi pentru alta cei care au depus eforturile principale au fost, în esenţă, românii.”

Europa Liberă: Dar experţii spun că, după un deceniu de NATO şi UE, România pare să fi rămas o insulă într-o mare de state, unele chiar membre ale Uniunii Europene ai căror lideri îşi anunţă deschis susţinerea pentru Federaţia Rusă. Ne referim la alegerile prezidenţiale care au avut loc în Bulgaria, unde a câştigat un politician cu viziuni de stânga. Şi în Republica Moldova avem aceeaşi situaţie.

Daniel Ioniță: „Fiecare caz în parte trebuie analizat de o manieră aşezată, de o manieră responsabilă. Ar fi simplist să generalizăm, să spunem: „Da, iată că acolo au câştigat cei de stânga cu viziuni pro-ruse. Acolo de asemenea”. Pentru că sunt diferenţe, diferenţe ideologice mari între partidele politice. Sunt simpatii, de asemenea, unele dintre ele de natură personală, altele educate într-un mod priceput, să spunem, şi de propaganda deosebit de eficientă a Federaţiei Ruse. Sunt şi multe poveşti, care sunt asociate la un moment dat unor aşa-zise realităţi. Ce vă pot spune eu? Că România a fost, este şi va fi un partener responsabil al NATO şi al Uniunii Europene, un partener care a înţeles încă de la început că are o serie de responsabilităţi şi abia după aceea vor veni şi avantajele apartenenţei noastre la NATO şi la Uniunea Europeană.

Abordăm cu maximă seriozitate tot ce înseamnă procesele europene, procesele de participare colectivă. Coeziunea, coordonarea, cooperarea sunt nu numai cuvinte pe care le folosim în limbajul diplomatic, ci, pur şi simplu, principii pe care le aplicăm zi de zi în tot ceea ce facem la nivel european. Aceasta înseamnă şi mai multă predictibilitate, şi mai multă transparenţă şi intrarea României pe un parcurs democratic clar, ireversibil, potrivit tuturor normelor democratice.”

Europa Liberă: Relaţia moldo-română în vreun fel ar putea fi afectată de viziunea proaspătului preşedinte Igor Dodon?

Daniel Ioniță: „Atâta timp cât Republica Moldova îşi va păstra parcursul democratic şi atâta timp cât Republica Moldova va rămâne pe calea europeană, nu văd niciun motiv pentru ca relaţiile intre România şi Republica Moldova să aibă de suferit.”

Europa Liberă: Cineva se întreba: dacă Igor Dodon şi-ar dori să ridice o nouă cortină de fier la Prut, i-ar reuşi acest lucru?

Daniel Ioniță: „Eu cred că politicienii din ţara dumneavoastră sunt cu toţii oameni responsabili. În interesul cui ar fi să faci acest lucru? Cortina aceasta, care ar fi ridicată, să presupunem că ar fi ridicată, pe cine ar dezavantaja, în primul rând? Prezentaţi situaţia unui politician din Republica Moldova care ia o decizie în defavoarea propriilor cetăţeni. Atunci cetăţenii Republicii Moldova ce vor spune, înainte să reacţioneze România?”

Europa Liberă: Îi vor cere socoteală preşedintelui.

Daniel Ioniță: „Cred că dacă la această relaţie, care este o relaţie frăţească, de suflet între România şi Republica Moldova, dacă analizăm în amănunt această relaţie de 25 de ani încoace, România nu numai că a fost primul stat care a recunoscut independenţa, integritatea teritorială şi suveranitatea Republicii Moldova, dar de 25 de ani încoace România prin tot ceea ce face contribuie la consolidarea Republicii Moldova. Banii mulţi pe care îi cheltuim pentru renovarea grădiniţelor şi instituţiilor de învăţământ preşcolar nu contribuie decât la o consolidare a instituţiilor locale. Grădiniţele acelea nu le luăm să le ducem în România, ci, pur şi simplu, încercăm să creăm în Republica Moldova condiţii la standarde europene, pe urma cărora cetăţenii Republicii Moldova şi copiii cetăţenilor Republicii Moldova, indiferent de limba pe care o vorbesc, de etnia cu care se identifică sau de dumnezeul la care se roagă, să poată beneficia. Ori, astfel de gesturi în interesul cui sunt? Al nostru, al românilor de pe dreapta Prutului sau al celor de pe stânga Prutului?”

Europa Liberă: Uneori mai apar revolte şi din partea cetăţenilor care doresc repede să redobândească cetăţenia României. Şi, aşa cum zic ei, e foarte greu, deşi s-a vorbit că e mult mai uşor acum să depui dosarul pentru a obţine cetăţenia României.

Daniel Ioniță: „Orice gest de genul acesta trebuie să fie făcut cu respectarea deplină a legii. Iar procesul de redobândire a cetăţeniei Române respectă în integralitatea sa legislaţia română. Că este prea lung, că este prea scurt, că este prea costisitor, că este, poate, nefiresc să fie aşa nu cred că e de datoria mea să comentez. Noi nu facem decât să aplicăm întocmai legea. Şi, de fapt, la secţia consulară a Ambasadei României şi la consulatele noastre generale noi suntem cei care, de fapt, primim dosarele, dar aceste dosare sunt rezolvate individual în conformitate cu prevederile legii de către autorităţile de la Bucureşti.”

Europa Liberă: Aşteptările legate de anul 2017 pentru continuarea, pentru îmbunătăţirea acestei cooperări dintre Chişinău şi Bucureşti care sunt ele?

Daniel Ioniță: „Îmi doresc să continuăm pe aceeaşi linie bună. Îmi doresc să avem unele rezultate de etapă pe construcţia gazoductului, în sens de proiectul tehnic finalizat. Îmi doresc, de asemenea, să avansăm şi pe proiectul referitor la interconexiunea pe linii electrice aeriene, interconexiune electrică între România şi Republica Moldova. Îmi doresc, de asemenea, să ne continuăm colaborarea şi să fim foarte activi în ce priveşte programele educaţionale. De asemenea, avem programele referitoare la donaţiile de microbuze şcolare, care şi acelea vor continua. Şi multe alte proiecte sectoriale. Nu este absolut niciun domeniu în care să nu dăm exemple.

De exemplu, în domeniul culturii avem două proiecte în Republica Moldova în continuare care sunt în curs de realizare, renovarea Sălii cu Orgă, care este făcută cu un grant de la guvernul României, şi Teatrul de Stat din Cahul. Şi se adaugă deja finalizatul şi, cred eu, foarte frumosul Muzeu Naţional de Artă din Chişinău.

În domeniul sănătăţii vom extinde programul SMURD. Şi de pe urma programului SMURD credem că vieţile cetăţenilor vor fi salvate. Şi aceste proiecte sunt destinate îmbunătăţirii vieţii cetăţenilor Republicii Moldova.”

Europa Liberă: Lăsaţi să se înţeleagă că pragmatismul este pus la baza edificării acestei relaţii de durată între Republica Moldova şi România. Pentru că ani la rând s-a vorbit mai mult despre sentimentalism. Sau ele se îmbină?

Daniel Ioniță: „Ele cred că se îmbină. Nu aş vrea să fiu privit ca fiind sută la sută pragmatic, cum, de asemenea, nu cred că trebuie să continuăm doar cu poezii şi declaraţii frumoase că vom reuşi să schimbăm în bine viaţa cetăţenilor. E o mare problemă, într-adevăr, e o mare problemă şi dacă, de exemplu, noi cei de partea cealaltă a Prutului, ştim exact cine suntem şi încotro ar trebui să mergem, la aceste două întrebări cei de aici, de pe stânga Prutului, sau cel puţin unii dintre ei încă mai caută răspunsuri. Şi aceasta nu face decât să împiedice o evoluţie firească, nu face decât să continue starea aceasta de incertitudine, care aduce după sine şi abordări la un moment dat voale, şi abordări care pot fi privite mult prea mult într-un registru politicianism înalt, nu vor face, în esenţă, nici bine. Pentru că dacă vii cu formule de divizare în societate nicidecum nu vei avea o societate mai coezivă, ci din contra, vei avea o societate care tot timpul îşi va găsi sâmburii de nemulţumire numai pentru faptul că cel de lângă el poate fi considerat că este altfel. Deci, cred că vom continua să îmbinăm sentimentalismul cu pragmatismul, dar poate cu un accent mai mare pe pragmatism.”

Europa Liberă: Cum credeţi, astăzi Republica Moldova sub care umbrelă îşi asigură securitatea?

Daniel Ioniță: „Republica Moldova, potrivit Constituţiei, este un stat neutru.”

Europa Liberă: Şi nu a ajuns să fie neutru.

Daniel Ioniță: „Şi în consecinţă Republica Moldova prin geografie, prin istorie, prin mentalitate, teoretic, îşi asigură singură această securitate. Însă, sigur, sunt multe semne de întrebare la modul serios acum cât de fezabilă şi cât de realistă este cu adevărat această politică de neutralitate? Pentru că în Europa Occidentală mai sunt exemple de state neutre, dar neutralitatea de cele mai multe ori este cea mai scumpă politică pe care un stat şi-o poate permite.”

Europa Liberă: La cumpăna dintre ani, ce mesaje aveţi pentru cetăţenii Republicii Moldova?

Daniel Ioniță: „Să aibă încredere, să creadă în ţara lor, să creadă în viitorul lor european, să fie convinşi că numai prin muncă vor ajunge unde trebuie şi să-şi asume, fără niciun fel de rezerve, acest viitor european.”

Europa Liberă: Dumneavoastră cu ce asociaţi astăzi Republica Moldova?

Daniel Ioniță: „Cu mai multe lucruri. În primul rând, Republica Moldova este în momentul de faţă a doua mea ţară, pentru faptul că sunt şi lucrez aici. Şi în mod firesc orice ambasador străin când...”

Europa Liberă: A propos, felicitări pentru înalta distincţie pe care v-a oferit-o statul Republica Moldova.

Daniel Ioniță: „Mulţumesc mult de tot. Am şi menţionat în scurtul meu discurs faptul că sunt deosebit de recunoscător pentru această onoare care mi s-a făcut. Însă primesc această distincţie şi ca o încurajare de a continua pentru adâncirea, pentru avansarea cooperării dintre România şi Republica Moldova. Deci, aceasta vă spuneam, ca ambasador al României aici, Republica Moldova este a doua mea ţară.

Eu aici trăiesc, eu aici muncesc, aici respir. Îmi doresc ca Republica Moldova să realizeze progresele de care, cu siguranţă, are nevoie şi pe care, cu siguranţă, le merită. Sunt oameni harnici, sunt oameni frumoşi, sunt oameni talentaţi, sunt oameni care au nevoie, practic, şi de gânduri bune, şi de încurajări, nu numai de sintagme, politicianisme sau hulituri ale unora sau ale altora.”

Europa Liberă: Excelenţă, domnule Ambasador, vă mulţumim mult pentru această discuţie. Sărbători fericite şi La Mulţi Ani!

Daniel Ioniță: „La Mulţi Ani! Sărbători fericite şi dumneavoastră. Şi să dea Domnul să ne vedem cu bine şi în anul ce vine.”