„Bântuie mai mult minciuna. Nu-i dreptate şi fiecare depinde, cred, de cineva”

„Bântuie mai mult minciuna...”

Igor Dodon a promis din nou, după depunerea jurământului, că va fi preşedintele tuturor moldovenilor. El a spus că nu va ceda şi nu va uita toate angajamentele şi făgăduielile ce le-a făcut în faţa poporului. „Avem o majoritate parlamentară care gândeşte altfel decât preşedintele şi o parte din cetăţeni, dar vă promit că nu vă voi dezamăgi. Vom întinde poduri atât spre Est, cât spre Vest”, a promis noul preşedinte al Republicii Moldova. La acest sfârşit de săptămână încercăm să facem o radiografie a anului 2016, pornind de la diagnostic şi terminând cu consecinţele.

Tot mai mulţi moldoveni au o părere proastă şi foarte proastă despre anul politic care se încheie. Deşi alegerile prezidenţiale sunt evenimentul politic pozitiv al acestui an, oamenii cu care am discutat ocazional la Cantemir nu sunt optimişti nici pentru ţară, nici pentru propria persoană.

– „Noi ne stăruim să facem şi cineva de sus ne încurcă. Toate taxele se plătesc şi nu ajung banii acolo unde trebuie la pensionari, ci în altă parte. Ajung la cineva. Noi nici nu ştim unde se duc banii.”

– „Bântuie mai mult minciuna. Nu-i dreptate şi fiecare depinde, cred, de cineva.”

Europa Liberă: Şi atunci cine e stăpân în statul Republica Moldova?

– „Toţi îl ştiu. Pur şi simplu, toţi se tem să-l spună.”

– „Acolo ce le spune, aceea fac.”

La Cantemir

​– „Lumea s-a săturat îndeobşte de atâtea minciuni. S-a descurajat. Totuşi, puterea e în mâinile lor. Noi aici putem să strigăm, să facem ce vrem, dar ei acolo sunt ca o familie şi nu-i poţi... Acolo trebuie să intre o persoană nu de la noi, dar din altă ţară, să dezbârne grupul ista de indivizi, începând de la nănaş, fin, nepot şi toate celelalte.”

Europa Liberă: Cum a fost anul care trece în istorie?

– „Pentru noi nu a fost bun, că aşa e guvernarea. Şi cine va fi tot aşa va fi. Mai bun nu va fi.”

Europa Liberă: Şi atunci ce se întâmplă cu Moldova şi cu oamenii ei?

– „Se duce de râpă, iaca ce se va întâmpla.”

Europa Liberă: Oamenii pleacă?

– „Din zi în zi se duc şi nu vin. Săptămâna trecută a născut o femeie în toată maternitatea. Unde e tineretul? Toţi sunt peste hotare.”

Europa Liberă: Şi de ce şi de aici, de la Cantemir, lumea se duce?

– „Se duce că nu au locuri de lucru.”

– „Noi ne bucurăm măcar să vină copiii să ne îngroape, că toţi sunt duşi peste hotare. Zic: „Tata, la ce să venim?”. Ai mei doi au terminat Universitatea de Studii Europene. Au zis: „La ce să venim?’.”

– „Noi viitor aici nu mai vedem în Moldova. Să ţineţi minte. Care se duc nu se mai întorc. Şi zi la zi se duc.”

Europa Liberă: Odată cu alegerea preşedintelui, situaţia poate să se schimbe în bine? Ce aşteptaţi concret să facă domnul Dodon?

​– „Să facă treabă şi să-i mai mătrăşască pe aceştia cu miliardul şi cu toate acestea. Să-i mai pună acolo unde trebuie de pus, la locul lor. Şi să mai dea la lumea aceasta care nu poate, aceştia care, săracii, umblă în cârje. El a promis să facă ordine.”

– „Dar ai văzut ce a făcut Parlamentul ista, preşedintele vechi? El nu a avut dreptul să întărească procurorul pe şapte ani de zile.”

– „Se vede că a fost gătit lucrul ista.”

– „Să anuleze.”

– „Nu mai anulează. Ştiu destul de bine ce au făcut acolo. Aici aşa s-a făcut că timp de 24 de ore a fost ales. Şi pe Filip timp de jumătate de ceas, la miezul nopţii, hop!”

Europa Liberă: Şi vă deranjează faptul că noaptea se fac aceste schimbări?

– „Numaidecât.”

– „Lumea civilizată le face ziua.”

– „Şi prin asta se vede că la noi corupţia e dezvoltată tare. Noaptea, cum a spus şi omul ista, că l-au ales pe Filip, cum au ales procurorul general, deodată se vede că vor să aibă oamenii lor, ca să nu poată fi traşi la răspundere. Şapte ani de zile fă ce vrei, dragul meu.”

Europa Liberă: Cum a fost anul 2016?

– „Rău. De ce nu vin ei, cât şed prin Parlament, să treacă prin sate să vadă cum trăiesc oamenii la sat? Dar când la alegeri toţi vin: „Hai pe mine’.”

Europa Liberă: Şi dumneavoastră ascultaţi promisiunile şi îi votaţi pentru că vă promit.

– „Da’ nu mai ascult nicio promisiune, nică nu ascult.”

Europa Liberă: Ei sunt slugile poporului.

– „Ei sunt pentru dânşii. Uitaţi-vă ce fac acum, măresc preţurile la solearkă, benzină.”

Europa Liberă: Dacă dumneavoastră aţi fi deputat, ce aţi face?

– „Aş sta de vorbă cu oamenii de la sate. Aceştia sunt tare chinuiţi. Sunt pensionarii iştia care vai de capul lor. Are o găină acasă şi nu ştie ce să-i dea de mâncare, să o hrănească ca el pe urmă s-o taie s-o mănânce. Nu se uită la oamenii de rând deloc de sus. Au pus mâna pe bănci, pe petrolierele istea care sunt şi ce vor aceea fac. Mai ales, are un pensionar o bucată de pământ, poate, i-a rămas de la strămoşii lui şi el nu are cu ce s-o are. De atâta sunt câmpurile noastre numai în buruian.”

– „Mai au câte un fecior, câte o fiică peste hotare şi se folosesc de moment: „Las’ că-i dă de un skladometru de lemne. Îi mai dă să nu moară. Şi lasă-i că trăiesc şi e tot normal’.”

Europa Liberă: De la domnul Dodon aveţi aşteptări? Credeţi că va putea el de unul singur să se implice în rezolvarea multiplelor probleme?

– „Nu face nimic unul singur.”

– „Numai cu ajutorul lui Plahotniuc va face, săracul. Numai acela îl va ajuta, cum i-a ajutat pe toţi. Să-i dea Dumnezeu sănătate şi să trăiască aşa cum trăiesc oamenii de rând. Să se ducă să vadă ce e în Cârpeşti, în Lărguţa, în Bobocica și în toate satele. Îl urăşte toată lumea. Şi răi, şi buni toţi îl urăsc, nu au ochi să-l vadă, pentru că se gândeşte numai pentru dânsul.”

– „El drept spune de Plahotniuc. Să se gândească şi ei la oamenii de la ţară. Eu vă spun drept, că aceştia de la ţară sunt tare obijduiţi.”

Europa Liberă: Dar necazurile acestea pot fi depăşite?

– „Ai mei trei nu-s acasă.”

​Europa Liberă: Unde sunt?

– „În Austria toţi trei.”

Europa Liberă: Şi nu au de gând să revină?

– „Fata a spus că nici nu mai vine: „Eu mi-am făcut cetăţenie, tăticu, eu nu mai vin’.”

Europa Liberă: Vă dau ochii în lacrimi când vorbiţi despre copiii din străinătate.

– „Eu 20 de ani sunt acasă singur. Vă închipuiţi?”

Europa Liberă: Şi ce înseamnă singurătatea aceasta?

– „Medicamente folosite zi de zi. Sistemul nervos nu ţi-l lecuieşte nimeni. Dar de ce? Aşa ni-o făcut acei de sus.”

– „Dodon ar face treabă, dar să fie să nu-l încurce cineva. El ar face treabă, că el a trecut prin Rîm şi Krîm, ştie, dar o să-l încurce, ori o să-i pună beţe în roate.”

– „Dar eu aş propune: domnule Plahotniuc, dacă tu te simţi aşa de cinstit, du-te pe cinci ani de zile undeva, că ai cu ce trăi, du-te şi nu încurca. Şi dacă va vedea că, într-adevăr, Moldova iar nu merge să zică: „Dacă eu vă încurcam, dar acum de ce nu merge, că doar eu nu vă mai încurc? Să vedem ce vor face fără mine”. Că nu l-am ştiut cu zece ani înainte şi nici de acum nu vreau să-l ştiu cine e el.”

Europa Liberă: Îi daţi jos pe aceştia, dar pe cine îi aduceţi în locul lor?

– „Vom alege. Vom găsi oameni.”

Europa Liberă: Cum îi găsiţi?

– „După meritele pe care le au. Controlăm, vedem.”

– „Sunt oameni deştepţi, educaţi la noi, dar nu pot din cauza omului ista. Doar el conduce tot. Dar acestea sunt până la un timp.”

Europa Liberă: Cum a fost anul 2016?

– „Au fost toţi tulburaţi cu alegerile acestea, aşa şi nu am mai înţeles care şi cum, şi ce vrea.”

Europa Liberă: Dar ele au adus un preşedinte în fruntea ţării. Un preşedinte ales cu votul cetăţenilor. Domnul Dodon este cel care va avea mandatul de şef de stat în următorii patru ani.

– „Dar vom vedea ce va face mai departe. Până când nu e clar. În ultimii ani ne-au pus la pământ cu totul. Impozite mai mari, lumina au ridicat-o, gazul l-au ridicat, preţurile.”

– „Preşedintele nou-ales ar trebui să umble prin sat măcar o dată în an. Să se ducă prin toate satele.”

Europa Liberă: Domnul Dodon a promis să meargă în vizită în toate raioanele.

– „Nu cum a fost domnul Timofti. El a fost un om care a convenit la cei de sus, dar nouă nu ne-a convenit.”

– „Din partea mea o rugăminte la domnul preşedinte, eu sunt angajat la drumuri. Să nu mai facă prostia aceasta, cum făceau partidele acestea, puneau la conducere toţi ciobanii directori şi nacialnici. Să pună oameni competenţi, pe care îi duce capul să lucreze.”

Europa Liberă: Vorbiţi mult despre sărăcie, despre corupţie. E capabil statul să scape de aceste vicii, de aceste fenomene negative care ruinează, aşa cum zic cetăţenii, statalitatea Moldovei?

– „În primul rând, să scoată posrednicii care aduc gazul şi curentul electric în Moldova. Cerealele le duc pe toate la Giurgiuleşti, le cară, trenul numai noaptea merge pe la Cantemir, cerealele le cară noaptea. Şi după Anul Nou le aduc înapoi. Şi ei preţul îl stabilesc. Preţul la chimicale, la prelucrarea pământului tot ei îl stabilesc, la motorină tot ei, dar când să cumpere de la om, iau cu copeici.”

– „I-aş propune noului preşedinte să iasă să-i asculte pe toţi, dar să facă cum ştie el şi numai pentru norod. Şi va fi susţinut şi va merge cum merge în celelalte ţări. Va fi ales nu numai o dată, dar va fi ales de două ori.”

Europa Liberă: Moldova rămâne a fi un stat parlamentar şi domnul Dodon va trebui să conlucreze şi cu Parlamentul, şi cu guvernul. În Parlament există o majoritate.

– „El pe urmă va face deschis adresări la norod şi va spune: „Oameni buni, ce fel de parlamentari aţi ales, dacă eu nu pot lucra cu dumnealor?”. Aşa să înceapă a spune: „Asta nu s-a făcut, aceasta nu se face. Aceasta nu se face din cauza lor”. Dar e foarte rău când se ridică lumea de jos. E destul numai să oprească la Cantemir la krugovaia, să oprească transportul: „Staţi, iată ce a făcut Parlamentul, nu a făcut drept”. Şi el va spune: „Eu sunt preşedinte, nu pot să opresc lumea ceea, că s-a ridicat nu contra mea, dar s-a ridicat contra voastră”. Iată aşa s-ar putea de stopat olecuţică. Şi dacă s-a închis un drum principal într-un loc, să vedeţi cum vor spune: „Staţi olecuţică, ceva aici nu e bun’.”

Europa Liberă: Lupta cu corupţia a început să se ducă?

– „Încă nu am văzut o luptă cu corupţia.”

Europa Liberă: Dar cum ar trebui să fie această luptă împotriva corupţiei? Deocamdată cine nimereşte: peştişorul sau...?

– „Nici peştele nu nimereşte. Numai coada peştelui nimereşte.”

Europa Liberă: Care a fost evenimentul cel mai important al anului?

– „Îmi pare că alegerile acestea care numai ce au fost.”

Europa Liberă: De la domnul Dodon, preşedinte, ce aşteptaţi?

– „Dacă va face ceea ce a promis, va fi bine.”

Europa Liberă: Dar mai ţineţi minte ce a promis?

– „Să scăpăm de oligarhii iştia care sunt. Mă tem că cam multişori s-au adunat, milionari.”

Europa Liberă: Cine sunt oligarhii?

– „Acei care fură. În Moldova aceasta cât e de mică, dar ştiţi câţi milionari are? Sunt 44 de milionari.”

Europa Liberă: Şi cum într-o ţară săracă te faci milionar?

​– „Banii i-au furat din bancă. Şi împreună cu cine? Nu ştiţi? Cu acei de care vrea să scape Dodon.”

Europa Liberă: Cine sunt aceia?

– „Hoţii.”

Europa Liberă: De ce s-a ajuns ca Moldova să fie ţară coruptă şi cu politicieni corupţi?

– „Ei într-o noapte au făcut tot acolo. Ei s-au ales între dânşii, golanii. Constituţia cine a făcut-o?”

Europa Liberă: Parlamentarii.

– „Aşa. Cine sunt acei parlamentari? Ei s-au iscălit acolo? Ce scrie în primul punct? Ţară independentă şi suverană, aşa-i? Apoi acelaşi Ghimpu de ce vrea să vândă ţara, dacă e scris că e suverană. Şi s-a iscălit acolo. Are ţară de vânzare? De la măsa, de la tat-su, de unde are?!”

Europa Liberă: Credeţi că lucrurile pot fi schimbate în bine?

– „Dacă norodul mai strânge oleacă bolturile va fi treabă. Nu trebuie de dat ascultare la aceştia care numai vin şi învrăjbesc lumea şi pleacă.”

Europa Liberă: Cine sunt aceştia care învrăjbesc?

​– „Numai ce am vorbit de dânşii, nu? Deputaţii acolo cum se aleg?”

Europa Liberă: Pe deputaţi în Parlament tot dumneavoastră i-aţi trimis prin votul dumneavoastră.

– „Propuşi de dânşii.”

Europa Liberă: În 2014 i-aţi votat.

– „Parcă îmi pare că i-am votat nu cu toată inima.”

Europa Liberă: Ce partid aţi votat?

– „Eu întotdeauna sunt cu poporul.”

Europa Liberă: Şi care e partidul poporului?

– „M-aţi priceput la o întrebare. Sunt prea multe partide pentru ţara aceasta. Pe care şi cum îl tună capul... Noi copiem fraţii de peste Prut.”

Europa Liberă: Credeţi în viitorul Moldovei?

– „Cred.”

Europa Liberă: Cu cine se face acest viitor?

– „Tot cu poporul. Omul ce-i, mai ales cel de la ţară? Dă-i de lucru şi conduce-l. Şi gata.”

Europa Liberă: Moldoveanul vrea să fie condus?

– „Şi mulţumeşte-l după lucru.”

Europa Liberă: Ce vreţi să-i transmiteţi domnului preşedinte?

– „Sănătate şi ce a jurat aceea să îndeplinească. Poporului să-i dea de lucru şi să fie mulţumit poporul, plătit, mai pe scurt.”

Europa Liberă: Dar cum se va împăca cu Parlamentul, cu guvernul? Pentru că sunt puterile statului.

– „Să ia o mătură mare, de aceia cu care mătură la stână şi gunoaiele cele mai măşcate se duc, dar cele mai mărunţele rămân. Noi, poporul, trebuie să rămânem cinstiţi şi devotaţi patriei.”

Europa Liberă: Spuneţi, vă rog, de ce se trăieşte greu şi rău în Moldova? De ce toată lumea vorbeşte despre necazuri şi probleme şi nimeni nu vorbeşte că, totuşi, ar trăi şi cu anumite mici bucurii?

– „Se poate de schimbat situaţia, dar întâi ar trebui de schimbat de sus.”

– „Peştele de la cap se strică. Şi de sus trebuie. Şi jos încetişor.”

​Europa Liberă: 25 de ani au fost cu urcuşuri şi coborâşuri. Dar următorul pătrar de veac cum va fi pentru Moldova? Cum vă doriţi să fie?

– „În jos ne ducem. În sus de amu nu ne mai suim degrabă. Nu ştiu când ne vom sui. Ei vor în Europa, dar la sapă de lemn vom ajunge.”

Europa Liberă: De ce?

– „Tot scumpesc. Dar ei acolo ce? Ei umblă în Jeepuri şi le e totuna.”

Europa Liberă: Dacă dumneavoastră aţi fi în fruntea Republicii Moldova, ce aţi face?

– „E o muncă grea şi acolo să fii. Să intri la toţi în voie tot e greu. Dar fă cât de cât, ajută-i pe cei de jos să se ridice şi pe urmă uită-te şi la tine, la buzunarul tău. Dar nu îţi umple tu buzunarele. Dacă şi aşa sunt pline, tu le mai umpli şi nu te uiţi jos la lume. Eu lucrez învăţătoare şi am spus că primul meu obiectiv este să educ oameni care îşi iubesc poporul, îşi iubesc ţara. Mai bine plugar care îşi iubeşte pământul, decât parlamentar care îşi urăşte poporul.”

*

Autorităţile statului sunt responsabile pentru felul în care au mers lucrurile în Moldova în 2016, dar şi cetăţenii sunt responsabili pentru aceasta. Ce învăţăminte pot fi trase în urma evenimentelor din acest an? Bilanţul îl facem împreună cu juristul şi antreprenorul Gheorghe Caraseni. Cum a fost anul 2016 pentru Moldova şi cetăţenii ei?

Gheorghe Caraseni: „2016 pentru Moldova se remarcă printr-o criză de imagine a ţării şi prin alegerile prezidenţiale. Acestea cred că sunt două evenimente care îşi lasă amprenta asupra anului 2016. După rezultatele alegerilor din Moldova, societatea rămâne în continuare scindată, dar, suplimentar, mai avem şi o discrepanţă între cursul majorităţii parlamentare şi al preşedintelui care, de fapt, este preocupat de politica externă. Criza politică în Moldova se va adânci din simplul motiv că s-ar putea ca unele forţe politice să fie preocupate mai mult de generarea alegerilor parlamentare anticipate decât de rezolvarea problemelor ţării.”

Europa Liberă: Dar nu e chiar atât de uşor pentru că, dacă e să citim Constituţia, scrie foarte clar că nu e atât de uşor să provoci alegeri parlamentare anticipate, mai ales, când este o majoritate parlamentară şi, mai ales, când guvernul are sprijinul din partea acestei majorităţi.

Gheorghe Caraseni: „Corect. Eu nu am spus că va fi uşor. Eu am spus că vor fi tentative. Ori, tentativele acestea de fiecare dată destabilizează, indiferent că vor avea succes sau nu, în loc să concentreze eforturile legislatorilor ca să creeze o bază legislativă corespunzătoare, să efectueze controlul parlamentar, adică, să-şi exercite funcţiile. Eu presupun că Moldova în viitorul apropiat are de trecut încă foarte multe încercări. Stabilitatea politică este departe de a fi în Moldova. Să vedem în ce măsură instituţiile statului, mă refer aici la Preşedinţie, guvern şi Parlament, vor putea să conlucreze. Fiindcă în ultimul an, de exemplu, am avut o situaţie în care Parlamentul, guvernul şi Preşedinţia era o sinergie acolo. Acum lucrurile bănuiesc că nu vor fi aşa.”

Europa Liberă: Pentru cetăţeanul cu drept de vot Gheorghe Caraseni ce ar însemna provocarea alegerilor parlamentare anticipate? Şi dacă vă mai doriţi ca să fie schimbat şi sistemul electoral? Pentru că s-a discutat foarte mult că Moldova ar trebui să aibă un sistem mixt, jumătate pe linie de partid, iar cealaltă jumătate din deputaţi să fie pe circumscripţii uninominale aleşi.

​Gheorghe Caraseni: „Eu cu siguranţă nu-mi doresc alegeri parlamentare anticipate. Din simplul motiv că, pe lângă dimensiunea financiară, economică a exerciţiului acesta, care nici pe departe nu trebuie neglijată, eu cred că statul acesta ca niciodată acum are nevoie, dacă nu de consens, măcar de compromis politic şi de o unitate în abordarea problemelor naţionale, că sunt foarte multe. Uitaţi-vă ce se întâmplă pe dimensiunea economică, socială. Noi avem foarte multe carenţe referitoare la onorarea obligaţiunilor internaţionale. Noi avem foarte multe convenţii la care suntem restanţieri net.”

Europa Liberă: Care sunt aceste domenii?

Gheorghe Caraseni: „De exemplu, unul pe care eu îl monitorizez – Parteneriatul pentru o Guvernare Deschisă. Moldova a aderat în 2011, alături de alte 70 de ţări, acum la summitul global, au mai aderat cinci, în care Moldova şi-a asumat anumite angajamente pentru a transparentiza activitatea autorităţilor publice, pentru a se lupta cu corupţia ş.a.m.d.”

Europa Liberă: Dar dumneavoastră purtaţi pică guvernanţilor, de exemplu, că se întrunesc noaptea, că decid după miezul nopţii anumite probleme? Vă deranjează ca pe cetăţean al acestui stat?

Gheorghe Caraseni: „Aceasta este, bineînţeles, mai mult decât regretabil. Într-un stat democratic în secolul XXI este inacceptabil ca problemele ţării să fie rezolvate undeva în cartier sau undeva pe nişte străzi sau bulevarde, în birouri şi nu în cadrul stabilit de Constituţie şi de legislaţie. Aceasta este mai mult decât regretabil, fiindcă încurajează anumite fenomene care nu sunt compatibile cu statul de drept, gen corupţie, înţelegeri de cartier ş.a.m.d.”

Europa Liberă: Aveţi o explicaţie că justiţia, biserica şi-au lăsat larg uşile deschise pentru ca să pătrundă politicul acolo?

Gheorghe Caraseni: „Pentru mine este mai mult decât regretabil că justiţia încă este cu coloana vertebrală fracturată. Dacă în unele state politicienii se tem de justiţie, la noi e invers. Atunci când toată lumea într-o oarecare măsură se va teme de justiţie, atunci va fi un indicator că suntem pe drumul cel bun. Cât priveşte biserica, mă doare sufletul că s-a ajuns până aici. Mă întreb ce le-ar spune Dumnezeu lor?”

Europa Liberă: Cui îi este astăzi convenabil să degradeze societatea? Şi de ce nu se ridică cultura în societate? De ce nu există acest interes ca să fie mai multă implicare în baza demnităţii şi verticalităţii oamenilor în procesul decizional?

Gheorghe Caraseni: „Nu ştiu dacă cineva este interesat în degradarea poporului şi naţiunii. Nu știu. Eu, pur şi simplu, cred că factorii de decizie sau politicienii văd în mod diferit lucrurile. Şi lucrurile acestea diferite ele, pur şi simplu, se contrazic.”

Europa Liberă: Şi dacă politicienii se uită cu un ochi la făină şi cu altul la slănină, de ce mai vorbesc atât de mult în faţa opiniei publice despre nevoia coagulării societăţii, despre cât de importantă este această unitate a cetăţenilor, despre cât de prosperă ar putea să fie Republica Moldova, dacă s-ar uni în jurul unei idei toată lumea în Republica Moldova?

​Gheorghe Caraseni: „Eu cred că aici este un conflict de interese. Pe de o parte, interesele înguste de partid, pe de altă parte, interesele unei naţiuni, care sunt mult mai vaste şi mai complexe. Şi statele democratice au demonstrat-o că numai atunci când partidele politice au maturitate ca să găsească un compromis naţional pentru a avansa, numai atunci au loc realizările. Şi la noi, din păcate, ceea ce pot să constat este că noi în loc să ne axăm pe rezolvarea problemelor poporului, noi fluturăm geopolitica. Oamenii, indiferent de limba pe care o vorbesc în ţara aceasta, şi indiferent de etnie şi de priorităţi politice, până la urmă toţi oamenii îşi doresc acelaşi lucru – un nivel de trai mai ridicat, sănătate în familie, cât de cât stabilitate în ziua de mâine, să aibă un loc de muncă decent. Chiar şi acei care nu muncesc, acasă îşi cresc copiii vor mai repede să dea copiii la grădiniţă şi să meargă la muncă.”

Europa Liberă: Şi acum vă întreb de ce funcţionarul, birocratul, cinovnicul, primarul nu ar putea să gândească sănătos, aşa cum gândeşte Gheorghe Caraseni, şi să pună interesul acestei naţiuni în capul mesei, şi să zică că de azi înainte răsuflecăm mânicile şi iată cum lucrăm la dezvoltarea statului Republica Moldova?

Gheorghe Caraseni: „Eu cred că integritatea clasei politice este generată şi de popor, care este deprins să fie sfidat. Clasa politică îl sfidează, şi, respectiv, poporul acceptă sfidarea aceasta într-o oarecare măsură. La nivel local este mai uşor, fiindcă acolo, dacă ai fost primar şi nu ai făcut nimic în patru ani, eşti curăţat la următoarea alegere în majoritatea cazurilor, dacă să lăsăm la o parte nişte jocuri.”

Europa Liberă: Şi de ce nu se curăţă pe acest principiu şi legislatura din Parlament?

Gheorghe Caraseni: „La nivel naţional ei manipulează mai bine publicul decât la nivel local. Fiindcă, de exemplu, un primar nu poate să manipuleze cu geopolitica. El ştie precis că trebuie să pună căldură în sat, trebuie să pună lumină în sat, gaz, apă. În momentul când este la nivel geopolitic, în momentul când începe a face speculaţii pe chestii geopolitice, atunci oamenii sunt mai sensibili la chestia aceasta.”

Europa Liberă: Cel mai mult oamenii din Moldova astăzi detestă partidele şi deputaţii.

Gheorghe Caraseni: „Corect. Şi dacă aţi face un sondaj care este nivelul de încredere, aceasta nu face nimic altceva decât confirmă ceea ce spuneţi dumneavoastră. Dar pentru mine nu este suficient numai să constat că nivelul de încredere este jos. Eu aş fi foarte curios să mă uit dacă partidele politice înţeleg motivele de ce şi îşi fac anumite lecţii pentru viitor.”

Europa Liberă: De ce s-au discreditat atât de mult şi ce au în plan să facă, ca să recâştige această încredere?

Gheorghe Caraseni: „Corect. Fiindcă noi ne uităm în istoria nu atât de îndelungată a Moldovei, Basarabiei mai mult sau mai puţin independente şi noi avem un cimitir politic destul de mare. În cimitirul acela se regăsesc mai multe cruci cu partide, decât cu persoane. Fiindcă persoanele sar repede în alt partid, şi-au schimbat pălăria. Şi atunci omul vede numai sigla şi atât. De aceasta şi spuneam că eu cred că ar fi fost o idee bună ca să-i oferi posibilitate persoanei să poată să se pronunţe şi referitor la nominal, nu doar la siglă. Fiindcă vedem ce se întâmplă cu siglele în partea aceasta a lumii.”

Europa Liberă: Domnule Caraseni, chiar şi dacă majoritatea populaţiei din Republica Moldova zice că speranţa moare ultima şi nu ar trebui să fie lăsat loc pentru pesimism, atunci când discut cu oamenii de la firul ierbii şi îi întreb cu ce asociază Republica Moldova, spun trei lucruri – corupţia, lenea şi frica.

Gheorghe Caraseni: „Eu aş mai adăuga indiferenţa pe lângă corupţie, lene şi frică. Şi aceasta au arătat-o şi ultimele alegeri, dacă ne uităm la numărul de participanţi. La capitolul indiferenţă, eu aş avea mai multe de spus. Indiferent pentru cine au votat, dar poporul din interiorul graniţelor Moldovei are de învăţat o lecţie mare de la diasporă fiindcă diaspora a demonstrat ce înseamnă spirit civic. Și poate ar fi un exerciţiu imaginar bun periodic să mai plece din Moldova măcar pe câteva luni de zile, să-l frământe mai mult dorul de ţară şi atunci poate ar fi mai activi. Referitor la frică, cred că e ceva care se amplifică, în ultimul timp. Şi aceasta se întâmplă datorită unor evenimente din domeniul politic, care merg cap la cap cu lipsa de transparenţă, corupţia şi cu paralizarea statului de drept. Şi din toate aceste trei ingrediente pe care dumneavoastră le-aţi spus frica are cel mai mare potenţial de creştere şi va creşte în continuare. Referitor la lene, parţial sunt de acord. Pe poporul acesta poţi să-l învinuieşti de ce vrei.”

Europa Liberă: Dar nu neapărat lenea şi opusul ei, hărnicia. Lenea de a te gândi, lenea de a te implica.

​Gheorghe Caraseni: „Eu mă gândesc că aceasta este o indiferenţă. Fiindcă în momentul în care nu eşti indiferent, deja lenea nu mai devine o problemă. Lenea e un rezultat, nu e un motiv.”

Europa Liberă: În 2017 moldovenii vor continua să-şi mai caute un lider naţional, din moment ce a fost ales preşedintele, iar domnul Dodon a spus că el va fi şeful statului care va lua în calcul doleanţele întregii societăţi, ale tuturor cetăţenilor, va fi un preşedinte pentru toată lumea.

Gheorghe Caraseni: „Rămâne de văzut ce se va întâmpla cu afirmaţiile respective, fiindcă oamenii deja nu mai sunt atât de naivi. Deşi au devenit indiferenţi, dar nu aş spune că sunt atât de naivi. Dacă va fi aşa cum dumnealui a menţionat, sunt şanse mari ca o bună parte din populaţie să spună că într-adevăr avem un lider naţional. Dar ce înseamnă, de fapt, expresia aceasta spusă de dumnealui? Aceasta înseamnă renunţarea la multe lucruri pe care le-a afirmat. Lucrurile sunt atât de adânc înrădăcinate, încât o parte din societate va continua să conteste calitatea de lider naţional, până când liderul naţional va demonstra aceasta. Aşa că rămâne să demonstreze.”

*

Următorii ani trebuie să fie ai transformărilor în care Moldova să devină eligibilă pentru a ajunge membru al Uniunii Europene, ceea ce înseamnă depunerea cererii de aderare şi intrarea într-o altă fază, cea de preaderare. Este opinia preşedintelui Parlamentului Andrian Candu, care face şi el retrospectiva lui 2016.

Andrian Candu: „A fost un an al provocărilor. A fost un an al încercărilor grele prin care a trecut şi Republica Moldova, societatea în întregime, dar şi clasa politică. A fost un an ca niciodată greu din punct de vedere al unor decizii. Şi, în acelaşi timp, a fost un an al unei activităţi din partea instituţiilor şi unei mobilizări pe care, la fel, am văzut-o mai rar, atunci când instituţiile, dar, mai ales guvernul şi Parlamentul au reuşit să lucreze cot la cot, foarte sincronizat, în aşa fel încât să le reuşească multe. Am impresia că uneori se făcea într-o zi ceea ce nu s-a reuşit să se facă într-o lună. Şi este şi un an al realizărilor, dacă nu cantitativ, numeric, dar, totuşi, importante, mai ales legate de obţinerea programului de cooperare cu Fondul Monetar Internaţional şi Banca Mondială, şi alţi parteneri. Precum şi un început al unor reforme, care chiar dacă sunt considerate şi, cu siguranţă, vor fi calificate ca reforme fundamentale într-un stat şi care nu neapărat sunt foarte uşoare pentru cetăţeni, dar foarte importante pentru dezvoltarea Republicii Moldova. Este un an care sper că va fi considerat în final şi de toţi cei care analizează evenimentelor, până la urmă, un an al reuşitelor şi al succeselor mai mult decât al insucceselor şi al nereuşitelor.”

Europa Liberă: În presa occidentală am citit că Moldova ar fi una dintre ţările care oboseşte Europa. Pe de altă parte, demnitarii de la Bruxelles se arată în continuare dispuşi să sprijine Republica Moldova pe calea eurointegrării. Care sunt beneficiile pentru cel de la firul ierbii?

Andrian Candu: „Chiar dacă astăzi, după o anumită perioadă relativ scurtă de asociere a Republicii Moldova la Uniunea Europeană, cetăţeanul încă nu simte întru totul schimbarea, dar e un proces continuu, un proces care, cu siguranţă, va da rezultate la un moment dat. Când vorbim de piaţă deschisă a Uniunii Europene faţă de producătorii noştri, ceea ce înseamnă locuri de muncă, ceea ce înseamnă economie, ceea ce înseamnă salarii, ceea ce înseamnă o educaţie mai bună, un sistem de sănătate mai bun, ceea ce înseamnă o poliţie reformată, ceea ce înseamnă drumuri mai bune, deci, ele toate trebuie privite în complex. În unele noi am excelat prin performanţă, în altele încă avem foarte multe de făcut. Nu e de neglijat chiar şi Acordul de Asociere, care prevede clar, care este un ghid de cum trebuie noi să transformăm Republica Moldova în următoarea perioadă. Mult se vorbeşte mai recent de Republica Moldova viitor membru sau când noi vom intra în Uniunea Europeană.”

Europa Liberă: Păi, dumneavoastră, PD, aţi promis că în 2018 depuneţi cerere la Bruxelles pentru ca Moldova să adere la UE.

​Andrian Candu: „Republica Moldova trebuie să fie eligibilă pentru a depune cerere. Momentul depunerii cererii şi a deveni membru poate să mai dureze o perioadă. Dar noi în anul 2018 trebuie să fim eligibili pentru a depune cerere. Ceea ce înseamnă că, condiţiile de bază ce ţine de instituţie, de lege, de economie, tot ce înseamnă stat de drept funcţionează. După care există perioada de asociere şi există perioada de preaderare, care, la fel, poate dura trei-cinci ani de zile şi care este o foarte importantă perioadă de investiţii de capital şi de tehnologii în ţara care merge pe parcursul de preaderare, inclusiv din punct de vedere al contribuţiilor financiare din partea Uniunii Europene în acea ţară, dar şi al transformărilor. Deci, state ca România, Polonia, Cehia au avut saltul de dezvoltare nemijlocit în perioada preaderării, atunci când s-a negociat acordul de aderare la Uniunea Europeană. Trebuie să facem tot posibilul ca anul 2016 să fie încheiat cum ni l-am propus noi, iar anul 2017 şi 2018 să fie ani ai transformărilor, în care noi să devenim eligibili pentru a deveni membri ai Uniunii Europene, ceea ce înseamnă depunerea cererilor şi intrarea într-o altă fază de preaderare.”

Europa Liberă: Iar socialiştii nu renunţă la ideea că Acordul de Asociere trebuie denunţat. Şi domnul Dodon nu prea era încântat de acest parcurs. Ce se întâmplă în asemenea caz?

Andrian Candu: „Singura instituţie care denunţă acordurile internaţionale sau care le ratifică este Parlamentul. În Parlamentul Republicii Moldova avem o majoritate foarte consolidată şi care vine cu suportul plenipotenţiar al guvernului. Și orice intenţie a preşedintelui, indiferent că e declarativă sau prin acţiune de a denunţa sau renegocia acordurile îi aparţine doar dumnealui şi va fi limitat în competenţe, precum prevede Constituţia. Majoritatea parlamentară actuală Parlamentul Republicii Moldova nu va merge spre niciun fel de denunţare sau renegociere.”

Europa Liberă: Dar se pare că şi Moscova insistă pe ideea ca Moldova să pună undeva în sertar acest Acord de Asociere.

Valentna Ursu și Andrian Candu

​Andrian Candu: „Nu aparţine nici Moscovei, nici altei capitale decizia de cum e mai bine pentru Republica Moldova, decât a cetăţenilor şi a elitelor politice din Republica Moldova. Alegerea noastră a fost să fim stat asociat la Uniunea Europeană şi să ne dezvoltăm în aşa fel încât să reuşim să ne modernizăm, să ne transformăm spre bine ţara, ca într-o bună zi să devenim eligibili şi să devenim membri ai Uniunii Europene. Este singura cale pe care noi o considerăm cea mai calitativă şi din punct de vedere al timpului cea mai uşor de realizat, doar devenind membri ai Uniunii Europene.”

Europa Liberă: Ce ar putea să îi reuşească domnului Dodon în îmbunătăţirea relaţiei moldo-ruse?

Andrian Candu: „Domnul Dodon a vorbit şi în campania electorală, să vedem cum îşi va menţine mesajul şi devenind preşedinte. Dar din câte a menţionat, dumnealui ar vrea să convingă autorităţile ruse, ceea ce e bine, să ridice embargoul pentru produsele moldoveneşti, care consider acel embargou ca o decizie pur politică, fără nicio motivaţie economică. Şi doi, să creeze condiţii mai flexibile şi mai bune pentru cetăţenii Republicii Moldova care locuiesc şi muncesc în Federaţia Rusă.”

Europa Liberă: Dar dacă se ajunge la această înţelegere între domnul Dodon şi liderii Federaţiei Ruse, credeţi că Rusia îi va face domnului Dodon un cadou pe care să nu-l condiţioneze?

Andrian Candu: „Aparţine Rusiei deja o astfel de decizie. Dar orice decizie va fi acceptată de noi nu în detrimentul căii de modernizare a Republicii Moldova prin integrarea europeană. Nu vom plăti un preţ atât de scump pentru a accepta o soluţie în detrimentul integrării europene.”