Cum să facem să nu mai călcăm în 2017 pe greblele călcate în 2016 (VIDEO)

Your browser doesn’t support HTML5

Punct și de la capăt cu Vasile Botnaru, Petru Macovei și Valentin Krîlov

Your browser doesn’t support HTML5

Cum să facem să nu mai călcăm în 2017 pe greblele din 2016

Bine v-am găsit, doamnelor şi domnilor. La microfon e Vasile Botnaru, moderatorul emisiunii Punct şi de la capăt. Să încep cu vestea proastă. Anul 2016, practic, s-a sfârşit. Şi acei dintre dumneavoastră care mai aveau treburi trecute în agendă vă puteţi lua de o grijă.

În schimb, vestea bună este că începe un alt an, cu o altă agendă. Şi dacă ştiţi să vă faceţi un bilanţ cum scrie la carte, adică să vă dumeriţi de ce aţi rămas cu datorii ori cu angajamente neonorate, atunci s-ar putea să nu mai călcaţi pe aceeaşi greblă. Despre aceasta discutăm în emisiunea de astăzi.

Vasile Botnaru

Europa Liberă: Ce se întâmplă în societate după perturbaţiile pe care le-am trăit împreună? La unele dintre ele am participat, pe altele le-am văzut de la distanţă. Noi, jurnaliştii, suntem obligaţi să le vedem de la distanţă maximă, dar încercăm să luăm temperatura. Deci, starea de spirit în societate după înscăunarea noului preşedinte – despre aceasta discutăm. Facem un bilanţ al anului cu Petru Macovei, preşedintele Asociaţiei Presei Independente, şi cu Valentin Crîlov, eu zic, întâi de toate, analist politic, după aceea fost deputat şi fost coleg ideologic cu Igor Dodon.

Valentin Crîlov: „Şi organizator.”

Europa Liberă: Şi organizator. Cel care a condus Partidul Socialiştilor până a fost luat de liderul socialiştilor. Domnule Petru Macovei, spuneţi-ne, vă rog, dacă în 2016 puterea a promis ceea ce a promis pentru ca să placă sau pentru ca să ia în calcul doleanţele poporului? Există o mică mare diferenţă.

Petru Macovei: „Există această diferenţă. Sunt absolut convins că s-a dorit să se promită ceva doar ca să placă, aşa cum s-a întâmplat nu doar în campania aceasta electorală, cum s-a întâmplat şi în precedentele. Politicienii care s-au antrenat în această campanie prezidenţială au făcut promisiuni. Şi să ne aducem aminte campania unei singure candidate, Silvia Radu, cât populism, câte promisiuni care nici la cea mai succintă, superficială analiză nu rezistau, ca alţi candidaţi.”

Europa Liberă: Dar ca un sondaj îl acceptaţi? Ca o testare a capacităţii de reacţie a populaţiei?

Petru Macovei: „Îl accept. Dar rezultatul testului de fiecare dată este acelaşi, din păcate, şi anume că oamenii se lasă păcăliţi.”

Europa Liberă: Sub prag.

Petru Macovei: „Că oamenii cred. Oricât de fanteziste ar fi promisiunile, oamenii se lasă păcăliţi, oamenilor le place să fie păcăliţi. Nu ştiu de ce se întâmplă aceasta. Probabil, este şi aceasta o reminiscenţă sau un efect advers al unei societăţi în tranziţie, sărace, vai de capul ei, care nu are coloană vertebrală, ca să zic aşa, o idee naţională. Şi, în rezultat, avem ce avem. Candidatul, care a câştigat şi a fost înscăunat ca preşedinte al Republicii Moldova, la fel, a făcut promisiuni la unele dintre care a renunţat chiar a doua sau a treia zi. Şi aceasta dovedeşte, de fapt, din punctul meu de vedere, faptul că în Republica Moldova nu s-a constituit încă o societate normală, ca să zic. Dacă să comparăm între candidatul care a câştigat şi candidata care a pierdut în turul doi al scrutinului, oricare ar fi diferenţele ideologice sau de altă natură, oamenilor li s-a propus să aleagă un politician care nu a fost implicat în diferite scheme, chiar dacă au fost acuzaţii gratuite că ar fi fost implicată. Altfel spus, să aleagă o societate normală, în care să funcţioneze...”

Europa Liberă: Domnule Macovei, dar să vă contrazic. Dacă oamenii s-ar fi lăsat păcăliţi sau ar fi vrut să fie păcăliţi, ar fi trebuit să-l voteze pe Dumitru Ciubaşenco, care a promis a doua zi decretul number unu dizolvarea Parlamentului. De ce nu l-au votat pe Ciubaşenco?

Petru Macovei: „Aici mai trebuie luate în calcul şi capacităţile partidelor, inclusiv ale partidelor de la guvernare în a se organiza prin intermediul organizaţiilor teritoriale, al activiştilor lor, care au convins lumea să aleagă din cei mulţi care au promis pe cel care trebuia să fie ales.”

Europa Liberă: Domnule Crîlov, pe dumneavoastră vreau să vă întreb, sunt foarte direct, dumneavoastră nu vă simţiţi cumva responsabil de faptul că aţi perpetuat populismul, că dumneavoastră staţi la originea promisiunilor pe care le-a preluat Igor Dodon şi le-a „ambalat”, le-a pus „zahăr pudră” deasupra şi cu aceasta a câştigat? Ca după aceea, de fapt, oamenii aceştia care au crezut, întâi, în dumneavoastră, după aceea în Igor Dodon, să rămână cu ochii în soare, să spună: „Şi aceştia ne-au minţit”.

Valentin Crîlov: „Dacă noi discutăm despre teza ideologică şi, concomitent, politică care se referă la vectorul politicii externe a Republicii Moldova, dumneavoastră aveţi dreptate. Într-adevăr, orientarea spre Uniunea Euroasiatică este demult propusă de Partidul Socialiştilor în componenţa precedentă. Şi în acest context despre moştenirea politică noi putem vorbi deschis şi într-adevăr aceasta este.”

Europa Liberă: Dar dincolo de faptul că e utopică, nu este aducătoare de beneficii, nu e atât de evident că gazul va fi imediat foarte ieftin?

Valentin Crîlov: „Aici eu sunt obligat să vă contrazic. Nimeni dintre analiştii noştri serios nu a analizat avantajele şi dezavantajele în comparaţia Uniunea Europeană – Uniunea, potenţial, Euroasiatică.”

Europa Liberă: Domnule Crîlov, 20% din buget astăzi sunt promise din Occident. Rusia ar fi făcut acelaşi lucru?

Valentin Crîlov: „Dumneavoastră vorbiţi despre alte aspecte ale acestei probleme.”

Europa Liberă: Но кушать хочется всегда [dar să mănânci vrei totdeauna]...

Valentin Crîlov: „Corect. Într-adevăr, ajutor, în primul rând, cel financiar în ultimii ani noi primim numai de la Occident. Mai mult decât atât, Rusia în această perioadă, şi astăzi, şi mâine, nu are posibilităţi reale de a acorda acest ajutor, este vorba despre ajutor financiar, în primul rând, pentru Republica Moldova. Dar aici este încă un aspect foarte important, din punct de vedere ideologic. Orice integrare, după poziţia celor care au fondat Partidul Socialiştilor, acum, practic, 18 ani, a fost bazată pe valorile socialismului democratic, ce noi astăzi nu găsim în redacţia şi componenţa actuală a Partidului Socialiştilor. Sunt vorbe.”

Europa Liberă: A propos, partidul a apărut ca o alternativă pentru comunişti, din câte înţeleg, care se cam complăceau în capitalism mai mult decât în comunism.

Valentin Crîlov: „Cu formulă foarte scurtă, în condiţiile actuale socialismul democratic înseamnă democraţia şi prioritatea intereselor obşteşti. Atât. În formulă foarte succintă.”

Europa Liberă: Dar întrebarea mea era, domnule Crîlov, dacă nu cumva atunci când omului îi spui, mai ales unui flămând: „Frate, mergi cu mine, pentru că eu îţi voi da de mâncare” şi, de fapt, nu-i dai şi, de fapt, ştii apriori, cum zic francezii, că nu-i vei da, că, de fapt, tu eşti capitalist bine mersi, pentru că cei care vor ajunge la linia de finiş aceia vor supravieţui? Şi Dodon ştie foarte bine chestiunea aceasta, pentru că el va trebui să aleagă cui să-i deschidă exporturile spre Rusia. Şi atunci pe mine mă interesează, indiferent de unde vin ideologic aceste gogoşi, pentru că şi Europa a pornit de la o gogoaşă sugerată: „Veţi face parte din Uniunea Europeană”, ceea ce nu se va întâmpla, dar măcar a avut grijă – Acordul de Asociere, libera circulaţie, a apărut ceva palpabil, dincolo de suportul bugetar. Deci, pe mine mă interesează dacă nu cumva preşedintele nou ales porneşte cu stângul, cu nişte promisiuni pe care nu le va onora? Reglementarea transnistreană va rămâne acolo unde a fost, dumneavoastră ştiţi mai bine ca mine, renegocierea sau anularea Acordului de Asociere etc. Şi atunci ce face un preşedinte venit cu flamura socialistă, minte şi el?

Valentin Crîlov: „Domnul Macovei a subliniat corect că domnul preşedinte nou ales a declarat că nu este vorba despre denunţarea Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană. Multe lozinci atractive au fost folosite cu un singur scop, de a câştiga în cadrul alegerilor. Şi dezamăgirea alegătorilor din start a fost absolut evidentă. Rezultatul pozitiv pentru candidatul concret care a câştigat scrutinul electoral a fost bazat pe două momente sau piloni principali. Este vorba despre lipsa condiţiilor egale între candidaţi. Şi al doilea moment, bazat pe situaţia de protest care s-a acumulat demult în cadrul majorităţii alegătorilor, care nu au fost în stare să se gândească corect în acest sens. Ei, pur şi simplu, nu au votat. Aceasta e aprecierea mea, ea este discutabilă. Eu consider că majoritatea, care a votat candidatura concretă, a votat ca semn de protest contra guvernării actuale. Şi atât.”

Europa Liberă: Dar nu cumva guvernarea în mod deliberat a dat drumul la vapori, a deschis „cazanul” acesta să iasă protestul din „cazan”, să nu explodeze?

Valentin Crîlov: „Cu regret, majoritatea alegătorilor care au votat candidatura nominalizată nu au înţeles că această candidatură este parte componentă a guvernării actuale. Aici şi este buba.”

Europa Liberă: Adică, au participat la acest spectacol?

Valentin Crîlov: „Acesta e spectacol politic, care a avut loc în condiţii absolut ilegale. Noi nu putem încă o dată să constatăm scrutinul electoral curent ca alegeri democratice. Nicidecum. Şi, cel puţin, sunt câţiva factori principali despre care noi nu suntem în drept să tăcem. Este vorba despre folosirea mijloacelor de informare în masă absolut nelegitim. Este vorba despre falsificarea alegerilor în masă. Este vorba despre implicarea directă a bisericii ortodoxe, bisericii de bază în Republica Moldova. Şi este vorba despre înlăturarea de sine stătător, înlăturarea benevolă a organelor abilitate de stat de la intervenţie în caz de necesitate în aceste momente.”

Europa Liberă: Domnule Crîlov, cu tot respectul pentru părerea dumneavoastră, dar este doar o părere, nu are sigiliul…

Valentin Crîlov: „Mi se pare că ea este fondată.”

Europa Liberă: Dar nu are sigiliul pe care scrie Curtea Constituţională. Pentru că părerea dumneavoastră e versus părerea Curţii Constituţionale, care a pus sigiliul şi a spus: „Never”.

Valentin Crîlov: „O replică numai. Eu regret că echipa de opoziţie, este vorba de Partidul Platforma DA şi Partidul PAS, nu au pregătit argumentele suficiente atât în instanţele judecătoreşti, cât şi pentru Curtea Constituţională. Ei au avut aceste posibilităţi, inclusiv la Curtea Constituţională.”

Europa Liberă: Credeţi că ar fi funcţionat, dacă veneau cu un set mai...?

Valentin Crîlov: „Nu are importanţă. Nu au fost înaintate argumente bine formulate şi fondate către instanţele judecătoreşti, începând de la prima instanţă şi până la Curtea Constituţională.”

Europa Liberă: Am înţeles. „Pinocchio”, „Karabas Barabas”. Deci, cineva i-a folosit în spectacol, oamenii nu şi-au dat seama.

Valentin Crîlov: „Dar opoziţia nu a fost pregătită pentru competitivitate reală.”

Europa Liberă: Am înţeles. Dar teza dumneavoastră o contrazic unii oameni, şi vreau să apelez la domnul Macovei, care şi-au luat în serios posibilitatea să intervină, diaspora, în primul rând. Unii de aici s-au angajat mai mult pe bază de voluntariat să sprijine contracandidatul lui Dodon.

Petru Macovei: „Tocmai pentru aceasta şi decizia Curţii Constituţionale, şi reacţiile care au urmat, după mine, sunt perfect justificate, atunci când spunem că Înalta Curte a judecat matematic şi nu a judecat versus drepturile oamenilor, care au fost încălcate.”

Europa Liberă: Pardon, dar Curtea Constituţională a spus că, chiar dacă ar fi judecat altfel, nu au fost în măsură să influenţeze scorul definitiv.

Petru Macovei: „Acelaşi lucru, probabil, se putea spune şi în raport cu alegerile din Austria, oricum, Curtea Constituţională le-a anulat şi a avut loc un alt scrutin. Referitor la întrebarea dumneavoastră cu diaspora. Aţi văzut cât de abil a manipulat, de fapt, cealaltă parte cu votul masiv şi cu antrenamentul unor moldoveni stabiliţi în diasporă în acest scrutin, că au egalat, practic, efortul acestora cu efortul organizat al alegătorilor din regiunea transnistreană, care au fost aduşi la vot masiv şi există şi filmări care demonstrează că ei, de fapt, nici nu ştiau care este scopul lor pentru ce au venit acolo, ştiau doar că trebuie să-şi exprime votul pentru cineva. Acelaşi lucru şi cu autonomia găgăuză, în care s-a votat foarte puţin în scrutinele precedente, iar acum s-a votat masiv, 99% fiind pentru Igor Dodon. Cu siguranţă, acesta a fost un element manipulator, care a fost utilizat alături de cele spuse de domnul Crîlov, şi utilizarea mass-mediei absolut ilegale. Şi îmi pare rău că autoritatea naţională de reglementare în domeniul, Consiliul Coordonator al Audiovizualului, de fapt, s-a manifestat şi în această campanie ca un instrument al guvernării, de oricare culoare ar fi aceasta, şi nu a influenţat absolut deloc asigurarea dreptului la informare al cetăţenilor. Deci, a fost un element manipulatorii, până la urmă, utilizat pentru a obţine rezultatul scontat de oamenii, şi aici sunt perfect de acord cu domnul Crîlov, din actuala guvernare, care şi-au dorit în funcţia de preşedinte o persoană care poate fi controlată. Acum, în următorii patru ani, vom avea la Preşedinţie o persoană care cu flamura socialistă, roşie şi cu steaua de octombrel va face declaraţii şi nimic mai mult.”

Europa Liberă: Dar va reprezenta o stare de spirit. Există, admitem că au fost manipulaţi, dar există o categorie de oameni care cred în idealurile acestea.

Petru Macovei: „Exact. Şi eu aici aş vrea să revin la ideea mea iniţială. Eu consider, fără ca să fiu acuzat acum de simpatii sau antipatii pentru un candidat sau altul, dacă ar fi fost aleasă preşedinta Republicii Moldova Maia Sandu, ea ar fi fost mai reprezentativă pentru toţi cetăţenii Republicii Moldova, inclusiv pentru vorbitorii de limbă rusă. Chiar dacă trebuie să recunoaştem că pe segmentul întâlnirilor cu alegătorii din regiunea găgăuză şi din alte regiuni populate de rusolingvi echipa PAS a lucrat prea puţin şi aceasta, într-un fel, s-a răsfrânt şi asupra rezultatului votului. Deci, ea ar fi fost mult mai reprezentativă, pentru că am fi avut în funcţia de şef al statului un om decent, un om care ar fi arătat că statul acesta are o şansă de normalitate. Din păcate, cu Dodon preşedinte noi nu vom avea această şansă în următorii patru ani. Sunt convins de aceasta.”

Europa Liberă: Domnule Crîlov, dumneavoastră nu sunteţi un simpatizant al lui Dodon. Şi toată lumea ştie că vă judecaţi, de fapt, cu el. De aceasta, aprecierile dumneavoastră sunt cumva subiective, ab initio, dar eu cred în capacitatea dumneavoastră de a analiza detaşat. Spuneţi-mi, vă rog, dacă nu cumva simpatizanţii, repet, din categoria cărora dumneavoastră nu faceţi parte, dar aveţi afinităţi, simpatizanţii lui Dodon nu cumva vor deveni cei mai exigenţi şi mai intransigenţi cu viitorul preşedinte tocmai pentru că se vor convinge că lucrurile nu merg aşa cum a promis în campanie? Sau îi vor ierta cum i-au iertat lui Voronin orice deviere de la linia partidului sau cu tot cu linia partidului de la Est spre Vest şi invers?

Valentin Crîlov: „Da, eu consider că, într-adevăr, noi vom fi în timpul cel mai apropiat martorii situaţiei când preşedintele nou ales va demonstra comportamentul său politic atât pe plan extern, cât şi pe plan intern ca fostul preşedinte domnul Voronin. Şi această poziţie va fi explicată: „Că noi ne aflăm în condiţii complicate. Că lumea este cum ea este. Şi noi trebuie să ne pregătim pentru alegerile parlamentare. În condiţiile actuale preşedintele ţării este limitat de legislaţia în vigoare în acţiunile sale”. Şi, în acest context, va fi turul doi de amăgire, să spunem aşa, a alegătorilor, a simpatizanţilor, în primul rând: „Haideţi să câştigăm şi în cadrul alegerilor parlamentare”. Şi aici pot avea loc două scenarii, unul dintre care poate fi foarte periculos pentru Republica Moldova. Eu am în vedere alegerile potenţiale ordinare parlamentare din 2018.”

Europa Liberă: Să ajungem până acolo, vom discuta mai în amănunte. Dar cum îmi este feleșagul, am să încerc şi aici să vă contrazic, dar nu cumva, domnule Crîlov, poporul are nevoie de aceasta, cineva să decidă în locul lui? Pentru că şi pe dreapta, şi pe stânga de multe ori se invocă acest argument – poporul nu este suficient de perspicace, nu înţelege că limba e română, de aceasta nici nu punem la referendum, nu înţelege de binele de care are nevoie şi noi, diriguitorii, vom decide în locul lui. Şi de aici apare şi senzaţia că acolo, pe Olimp, trebuie să decidă, dar poporului să-i dăm deciziile gata adoptate. Legea amnistierii capitalului, ce denumire fariseică, a demonstrat lucrul acesta. Adică, toată lumea, experţii, cel puţin, gem, spun: „Domnilor, aceasta este neobrăzare curată”, dânşii spun: „Nu. Totul e ok”. Acesta e stilul, de fapt, al puterii necesare în Republica Moldova? Sau se poate şi altfel, totuşi, o democraţie participativă, aşa cum şi-o descriu socialiştii în idealurile lor?

Valentin Crîlov: „Când noi vorbim despre democraţie participativă, noi trebuie să avem în vedere faptul că într-adevăr alegătorul nostru care permanent locuieşte pe teritoriul Republicii Moldova nu este cetăţean ca atare. Cetăţean ca atare este cel care locuieşte peste hotarele ţării, care la moment este şi cetăţeanul Republicii Moldova, dar, din diferite motive, preponderent obiective, nu poate trăi în ţara sa.”

Europa Liberă: O spuneţi cu reproş sau cu compătimire?

Valentin Crîlov: „Eu, totuşi, consider că cine a votat peste hotarele ţării în cadrul scrutinului electoral, totuşi, a demonstrat, neţinând cont de faptul că eu nu împărtăşesc această viziune, având în vedere vectorul politicii externe, dar concomitent eu recunosc faptul că cei care au venit inclusiv de la o distanţă foarte mare la urnele de votare şi au dat votul său în mod absolut conştient, sunt într-adevăr cetăţeni adevăraţi. Ei s-au format ca cetăţeni, dar majoritatea alegătorilor noştri este într-adevăr, în aşteptarea când următorul ţar sau împărat...”

Europa Liberă: Барин приедет и рассудит [boierul va veni și va face dreptate]...

Valentin Crîlov: „Va decide în locul lor şi va indica calea dreaptă. Şi nu are importanţă în esenţă această cale va fi spre Est sau spre Vest.”

Europa Liberă: După 25 de ani nu vi se pare nefirească starea aceasta de spirit a oamenilor, care nu s-au învăţat barem să se adune să spună: „Avem nevoie de un pod sau de acoperiş la şcoală”?

Valentin Crîlov: „Aici întrebarea este la prima vedere simplă, dar în esenţă este destul de complicată. Când noi vorbim sau pronunţăm cuvântul democraţie, noi presupunem diferite aspecte. Eu, de exemplu, presupun că democraţie înseamnă puterea poporului în întregime, a alegătorilor. Şi organele de stat pot fi formate numai în cadrul alegerilor într-adevăr democratice. Niciodată în istoria contemporană a Republicii Moldova noi nu am avut alegeri democratice, neţinând cont de faptul că Misiunea OSCE, observatorii internaţionali, observatorii interni nu o dată au declarat că sunt unele nereguli, dar în întregime avem alegeri democratice. Până când noi vom împărtăşi această prostie, niciodată noi nu vom forma o clasă politică contemporană care va fi adecvată, relevantă necesităţilor ţării pe de o parte, şi pe de altă parte, necesităţilor stringente ale oamenilor simpli. Dar oamenii noştri, care locuiesc permanent în Republica Moldova, repet, nu înţeleg şi nu vor să înţeleagă ce înseamnă democraţie. Ei nu cred, cum aţi spus dumneavoastră, ei vor pâine şi încă ceva astăzi şi nu are importanţă cine plăteşte.”

Europa Liberă: Domnule Macovei, dumneavoastră aveţi aceeaşi senzaţie, că încă nu am scăpat de acest sindrom al dependenţei de tătuca?

Petru Macovei: „În mare, da. Deşi, în ultimii ani se observă o tendinţă de creştere, de consolidare a unei mase critice de oameni care, fie aici, în Republica Moldova, fie peste hotare, şi ultimele alegeri au arătat tocmai ce potenţial mare există peste hotarele Republicii Moldova, care realmente poate influenţa starea de lucruri din Republica Moldova. Deci, în ultimii ani s-a consolidat o masă critică de oameni care înţeleg tot mai bine valorile democratice şi încearcă să fac likbez în popor. Pentru că, şi aici sunt de acord cu domnul Crîlov, chiar şi după atâţia ani de independenţă şi de economie de piaţă, şi de aşa-zise reforme, cetăţenii din Republica Moldova, în marea lor majoritate, gândesc cu mentalitatea de colhoz. Şi filmările făcute de Andrei Popov prin localităţile ţării, în care oamenii explică de ce l-au votat pe Dodon, pentru că aşa scria în ziarul „Социалисты”, deci, arată cât de grave sunt lucrurile şi cât de mult ne-am îmbătat cu apă rece noi, cei din Chişinău sau din alte câteva oraşe mari, care facem activităţi cu implicare cetăţenească şi ne-a părut la un moment dat că nivelul de conştiinţă al tuturor cetăţenilor Republicii Moldova este în creştere. Nu. Lucrurile merg într-o direcţie bună, însă această mişcare este foarte lentă. Aceasta se întâmplă inclusiv pentru faptul că puterea întotdeauna, şi pe timpul guvernării comuniste, şi acum cu atât mai mult, a învăţat să corupă activiştii civici, să-i atragă de partea lor, pentru ca să fie în serviciul cauzei lor, să încerce să justifice deciziile lor, care de fiecare dată sau aproape de fiecare dată sunt luate în interes de grup sau personale şi nu în interes public, pe de o parte. Pe de altă parte se întâmplă şi pentru faptul că oamenii simpli de la televizor în fiecare seară de la toate posturile de televiziune văd mesaje încrâncenate ale unor oameni supăraţi, care sau protestează, sau îi acuză pe cei care protestează că sunt vânduţi fie de Usatîi, de Gorbunţov, pe Plahotniuc, de alţii. Şi există o categorie foarte mare de oameni decepţionaţi în tot ce se întâmplă în ţara aceasta, pe ei nu-i mai interesează absolut nimic. Iar atunci când, aşa cum aţi spus şi dumneavoastră, se iveşte posibilitatea să câştige un ban, votându-l pe „X” sau pe „Y”, atunci chiar că nu mai contează ce se va alege din ţara aceasta şi din viitorul copiilor lor. Şi acesta e un lucru foarte trist, pentru că oamenii, efectiv, nu se gândesc la viitorul copiilor lor, gândesc cu totul la alte materii.”

Valentin Crîlov: „În contextul dat, o replică mică. Într-o ţară săracă totul se vinde şi se cumpără. Şi ce este foarte regretabil, în primul rând, în perioada alegerilor.”

Europa Liberă: Din păcate, se umblă la demnitate şi oamenii care dau 100 de lei, 50 de lei pentru un vot nu-şi dau seama că, mai ales cei care se declară democraţi, de fapt, umblă la mecanismul cel mai sensibil. Poţi să câştigi astăzi alegerile, Parlamentul, dar mâine s-ar putea să nu ai decât un cetăţean drogat, dependent de asemenea injecţii. Fac trimitere la cea mai recentă apariţie a domnului Ghimpu, când dânsul a spus foarte clar că a acceptat ingineria şi mânăria politică, să stea în coaliţie cu unii care nu-i inspiră încredere doar ca să împiedice alegerile anticipate. Adică, neîncrederea în votul omului, votul conştient, desigur, perspicace îi determină să facă tot felul de manipulări. Şi aceasta pe mine personal mă deranjează foarte mult, pentru că după ce declară că se închină la icoanele democraţiei, de fapt, atunci când acţionează, le întorc cu faţa la perete şi spun: „Trecem vadul, dar după aceea, uite, de la zero începem să fim democraţi adevăraţi”.

Petru Macovei: „Exact ca legea amnistiei capitalului. Deci, vom liberaliza capitalurile obţinute...”

Europa Liberă: …и заживем [și vom începe să trăim îmbelșugat].

Petru Macovei: „După care vom începe adevărata luptă cu corupţia. De fapt, ce trebuie să constatăm, este că în Parlamentul Republicii Moldova actual sunt reprezentate nişte partide marginale, care fie au pierdut definitiv şi irecuperabil, din punctul meu de vedere, încrederea electoratului, pentru că au fost parte a unor guvernări mai mult sau mai puţin corupte. Mă refer în raport cu partidele de la guvernare actualele şi cu PLDM, de exemplu, fie Partidul Socialiştilor, care tot este un partid marginal, pentru că liderul acestui partid, devenit acum preşedinte al Republicii Moldova, nu va face altceva decât să dezbine în continuare societatea moldovenească.”

Europa Liberă: Să vedem. Poate aveţi un pronostic exagerat de pesimist. Eu cred va avea grijă, am încredere, totuşi, în preşedinte să-şi ia nişte consilieri care îl vor feri de la asemenea acţiuni nesăbuite. Pentru că, dacă nu reface coeziunea socială minimă, îşi dă foc la scaun şi nu doar la Palatul Prezidenţial. Eu zis să avem îngăduinţă pentru 100 de zile. Peste 100 de zile vom face nişte bilanţuri provizorii, vom vedea cum se va schimba discursul. Cert este că nu ne aşteaptă un an foarte liniştit. Ne va solicita capacitatea noastră de a analiza şi, mai ales, de a convinge lumea din jur că aceasta e patria noastră. Nu avem cum să fugim de aici, trebuie să o construim aşa cum ne-o dorim, în pofida diriguitorilor şi nu graţie lor. Eu vă mulţumesc. Să le dorim ascultătorilor, privitorilor noştri un an fericit pe cât se poate. Cel puţin, în agenda lor personală să fie cât mai multe bucurii, planificate şi accidentale. Şi să ne ferească Dumnezeu de cataclisme, pentru că atâtea sunt în lume. Nimeni nu-şi doreşte să ne trezim şi noi în mijlocul unor asemenea întâmplări.