Cum ar trebui să arate Republica Moldova în 2017?

Cum ar trebui să arate Republica Moldova în 2017

Președintele Republicii Moldova Igor Dodon a început să facă schimbări. Imediat după ce a preluat mandatul, limba română a fost înlocuită cu limba „moldovenească” pe siteul Preşedinţiei. Apoi a renunţat şi la steagul UE. El s-a declarat în campania electorală un inamic al apropierii Moldovei de UE şi a insistat pe reluarea parteneriatului strategic cu Rusia. Proaspătul preşedinte s-a întâlnit cu vicepremierul rus Dmitri Rogozin, iar la mijlocul lui ianuarie are preconizată o vizită la Moscova, unde se va întâlni cu liderul de la Kremlin, Vladimir Putin. Despre cum a fost anul 2016 și cum ar trebui să arate Republica Moldova în 2017 vorbim la acest sfârşit de săptămână.

Banca Mondială are prognoze sumbre pentru Moldova. Alex Kremer, directorul de ţară al Băncii Mondiale pentru Moldova, consideră că transferurile băneşti de peste hotare vor scădea şi mai mult, ceea ce va determina creșterea nivelului de sărăcie. El a declarat în cadrul unui interviu pentru „Osservatorio balcani e caucaso” că unicul scenariu favorabil este ca investitorii privaţi interni şi cei externi să sporească cererea pentru forţa de muncă internă, să mărească salariile şi să aducă acasă oamenii din diasporă. La toate acestea se mai adaugă şi schimbarea generaţiei politice care este cerută de locuitorii cu care am discutat la Criuleni. Ei solicită să-i fie acordată mai multă atenţie mediului rural.

La Criuleni

– „Înainte la ţară se făcea clacă, se adunau la pus podurile – omul se construieşte. Dar amu la ţară, dacă se ridică o casă, acela e peste hotare. Dacă nu e în Rusia, e în Europa. El face bani, vine şi îşi face casă şi pe urmă o pune la preţ înapoi, ca să o vândă, că el de amu nu poate veni să trăiască aici. El e deprins cu bani bogaţi de acolo, dar când vine în Moldova, aici dă de o scădere bruscă a venitului, că nu îl are, dar familia trebuie hrănită. Că el acolo munceşte şi are, dar la noi muncim şi nu avem. Sincer, care munceşte acela pierde. Nu-i dreptate. Eu am investit o grămadă de bani în agricultură, ceapă, cartofi am, câte tone am acasă şi nu le pot realiza. Dar care sunt perekupşcici...”

– „Perekupşcik se numeşte pe ruseşte. Şi el câştiga mai bine ca mine, că eu le produc.”

– „Corupţia e mare. Eu toată vara sunt în câmp sub soare, eu îmi fac producţia, ajung să-mi realizez producţia – nu am încăpere la piaţă. Trebuie să şed sub gard, ca un străin venit la o nuntă.”

Europa Liberă: Moldova e o ţară săracă?

– „Eu nu aş spune că e săracă. Să te duci la un gospodar să te aşezi la masă, ai spune că trăieşte normal. Dar, în schimb, cam mai nici jumătate la jumătate nu-s aşa ceva.”

– „Всем тяжело живется в Молдове. Потому что у нас такое правительство.”

Europa Liberă: А после избрания президента?

– „Подождите, его только избрали. Посмотрим.”

Europa Liberă: А что вы ждете от господина Додона?

– „Ждем хороших перемен для народа, чтобы было хорошо, который с народом, а не с тылхарь.”

– „Tare e grea viaţa.”

Europa Liberă: Dar de ce s-a ajuns să fie viaţa grea?

– „De ce? Că aşa e conducerea.”

Europa Liberă: Conducerea aceasta nu e aleasă tot de cetăţeni?

– „Tot. Dacă vezi că aici se fac multe nedreptăţi, falsificări. Şi de atâta şi viaţa e grea.”

Europa Liberă: Prăpastia aceasta mare între cei care guvernează şi cei de jos se poate înlătura?

​– „Greu. Pentru că, corupţia e mare şi de atâta nici nu se va schimba degrabă nică. Până i-or da pe toţi jos, nu va fi. Dar aceasta cu mare greu. Nu ştiu când va fi.”

Europa Liberă: Toată lumea zice că trebuie daţi jos cei care guvernează. Dar cine vine în locul lor? Cum se aduc?

– „Poate, mă gândesc, vor veni mai tineri, poate mai capabili, mai cinstiţi. Că aieştia toţi sunt corupţi.”

Europa Liberă: Se duce lupta aceasta încotro Moldova: cu Estul, cu Vestul, cu stânga, cu dreapta?

– „Noi vrem în Europa, dar nu ştim vom ajunge ori nu vom ajunge. Şi mentalitatea e de vină.”

Europa Liberă: Ce vă doriţi în 2017?

– „Sănătate. Mai mult nu-mi doresc nimic. Şi măcar copiii mei, nepoţii, să trăiască mai bine în viitor. Copiii ca şi copiii, dar nepoţii.”

Europa Liberă: Dar este nesiguranţa aceasta în ziua de mâine? Adică, lumea nu are încredere în viitor?

– „Lumea de acum şi-a pierdut încrederea în toţi. Vă spun cinstit.”

Europa Liberă: Şi ce face? Ia valiza şi pleacă?

– „Bineînţeles că fiecare se duce. Aici viitor nu-i.”

Europa Liberă: Lumea pleacă din Criuleni?

– „Pleacă. Cine în aşa greutăţi să trăiască aici? Ce să faci aici?”

Europa Liberă: Presiune asupra celor de sus.

– „Presiunea e drept. Dar cu dânşii nu ai ce te pune, că-s corupţi.”

Europa Liberă: De ce se trăieşte greu în Moldova? De ce toată lumea e nemulţumită, necăjită?

– „Dacă sunt amăgiţi din toate părţile. Fură toţi şi la lume nu dau nică, nici pensii, nică. S-au ales mai deştepţi mai sus şi aceştia de la ţară...”

Europa Liberă: Şi dumneavoastră aţi votat.

– „Am votat. Dar dacă nu-i ce am votat.”

​Europa Liberă: Mai există şanse ca lucrurile să meargă în bine? Cum se pot uni cetăţenii Republicii Moldova ca să rezolve problemele statului?

– „Nu cred să fie bine. S-a văzut până acum, ani de-a rândul. Şi am fost încredinţat că poate-poate, poate-poate şi trăim numai cu poate, dar rezultat frumos nu se vede nimic.”

Europa Liberă: Şi de ce nu se găsesc nişte persoane, politicieni integri, care să câştige încrederea dumneavoastră?

– „Poate ei sunt, dar nu le dau aieştia care sunt. Nu dau drumul la scaun. Nu dau drumul la cemodanul cel mare.”

Europa Liberă: Sânge proaspăt în politică va ajunge?

– „Nu cred.”

Europa Liberă: S-a ales preşedintele de către cetăţeni. Se schimbă lucrurile în ţară?

– „E prospecior. Vom vedea mai departe dacă s-a mişca ceva.”

Europa Liberă: Ce vreţi să facă domnul Dodon, în primul rând?

– „Să ajute poporul. Să fie cu poporul. Să trăim şi noi oleacă să ne simţim bine. Nu trebuie să ne dea cineva bani şi apoi copiii noştri să rămână datori toată viaţa.”

Europa Liberă: Dar un trai frumos şi bun pentru dumneavoastră ce ar însemna?

– „Să fii îndestulat, măcar 5.000-6.000 salariul.”

– „Demult e vândută bucata aceasta de pământ, dar noi nu o mai putem reîntoarce.”

Europa Liberă: Tare multă lume, când discut cu ea, începe să plângă, curg lacrimile. De ce?

– „Că e neputinţă. Un om simplu la aşa o guvernare mare şi bogată cum poţi să fii împotriva lor? Nu ai nicicum.”

Europa Liberă: Pentru dumneavoastră bogăţie ce înseamnă?

– „Sănătatea e bogăţia noastră. Talpa de jos, nouă, ne-a fost greu şi ne este greu. Şi de câte ori ni s-a promis că va fi pensie. Eu, pensionar, şi stau cu pensie de 850 de lei. Înseamnă că verhuşka e vinovată.”

Europa Liberă: Aţi ales preşedintele.

– „Ei sunt aleşi dinainte. Şi tot pe aceeaşi poreadkă merge până în ziua de azi.”

Europa Liberă: La vot participaţi, mergeţi dumneavoastră să alegeţi.

​– „Noi mergem, am pus hârtiuţa acolo. Ei nu ne-au întrebat de ce ne e greu nouă, dar ne-au pus pe cine să votăm. Noi am votat.”

Europa Liberă: Şi dacă moldovenii nu sunt uniţi, cum să meargă ţara înainte şi pe calea cea dreaptă?

– „Dar el de amu n-are să fie unit, că pe moldovean l-a distrus, în primul rând, despărţirea de Uniunea Sovietică. Cu Europa încă nu e dat şi de atâta nu e unit. El încă nu are mentalitatea lui în care parte să se ducă.”

Europa Liberă: Dumneavoastră unde ziceţi că trebuie să meargă Moldova?

– „Cu Uniunea Europeană. Omul oleacă e mai protejat. Dar sunt născut cu Uniunea Sovietică, armată am făcut în Uniunea Sovietică, eu sunt crescut de ruşi şi sunt îndrumat de dânşii. Dar, în schimb, eu în ’74-’76 am făcut în Cehoslovacia armata şi acolo am văzut cum omul trăieşte faţă de noi. Dar nouă ne spuneau că trăim mai sus de rai, dar când colo, am văzut că raiul, totuşi, e acolo, prin anii aceia.”

Europa Liberă: Acum cunoaşteţi problemele, cunoaşteţi şi rezolvarea acestor probleme.

– „Dacă ar depinde de noi, eu tot aş spune. Dar aşa, nu depinde de mine nimic.”

Europa Liberă: Dar de ce credeţi că de dumneavoastră nu depinde nimic?

– „De unul singur? Dacă acolo sus ei nu rezolvă, acei comandanţi, de acum vă pricepeţi...”

Europa Liberă: Dar pe cei de sus dumneavoastră i-aţi ales, i-aţi trimis acolo să guverneze statul.

– „Nu se ştie care şi pe cine a ales. Te temi acum a vorbi aşa ceva.”

Europa Liberă: Dar lumea mai trăieşte cu frică?

– „Dar cum nu trăieşte că frică? Ian spune pentru un oligarh ceva, vine şi îţi face „poc”. Dacă nu el vine, trimite pe cineva.”

Europa Liberă: Dar ce înseamnă să trăieşti cu frică şi să nu trăieşte în libertate?

– „Când pentru dreptate vorbeşti, dar acolo strâmbătatea dovedeşte dreptatea.”

– „Eu sunt la pensie şi primesc pensia mică şi nu-mi ajunge de leacuri.”

Europa Liberă: Ce pensie aveţi?

– „1.400 lei.”

Europa Liberă: Dar cât ar trebui să aveţi ca să vă ajungă?

​– „Mie, cu leacurile mele, am împrumutat şi acum, vreo 1.000 şi ceva sunt datoare, mai plăteşte pe lumină, pe gaz, pe apă, pe telefon. Măresc preţurile la toate.”

Europa Liberă: Dumneavoastră, atunci când alegeţi, alegeți persoana, alegeţi promisiunea pe care o face politicianul? Pentru ce vă daţi votul?

– „Ei grăiesc că va fi bine, că ne vor face de toate, dar când ajung la kormuşkă, se întorc cu spatele la fiecare.”

Europa Liberă: Dar de ce nu votaţi omul care a lăsat fapte, nu vorbe în urma lui?

– „Dar care a lăsat fapte? Noi votăm nu pe om, dar pe partid. Sunt multe partide.”

Europa Liberă: Câte partide ar trebui să fie?

– „Două-trei.”

– „Ca acasă, dacă tata nu-i ca lumea, şi mama leapădă casa, apoi ce-i cu gospodăria? Aşa şi aici. Dar când partide sunt mai multe, apoi cine poate să conducă? Unul îi pune piedică celuilalt, de ce să fii tu mai sus decât mine? Anglia, o ţară dezvoltată, aşa de mare, şi acolo sunt două partide şi unul câştigă, şi unul pierde. La noi, o ţară aşa de mică, cum a spus Gheorghe Urschi, gămălia la chibrit – Moldova, dar aici sunt 22 de partide.”

Europa Liberă: 44.

– „Apoi omul pe care poate să-l aleagă?”

Europa Liberă: Vă deranjează numărul mare de partide?

– „Nu.”

Europa Liberă: Sunteţi supăraţi pe aceste partide?

– „Suntem supăraţi.”

– „Nu ştii pentru care şi cum.”

– „De ce lumea hrăneşte partidele, aceşti păcătoşi?!”

Europa Liberă: De ce moldovenii nu sunt uniţi? De ce sunt atât de dispersaţi?

– „Pentru că la unu îi face poblajkă că e frate, că e soră, că e cumnat, dar aistalalt rămâne cu buza umflată şi pe urmă are invidie pe acela că are, dar aistalalt nu are. Apu cum?”

Europa Liberă: Acum se duce o luptă încotro Moldova: cu Estul, cu Vestul, cu Rusia, cu Uniunea Europeană?

​– „Vă închipuiţi, noi mergem cu europenii şi deodată o luat flagul european de pe Preşedinţie. Apoi cum asta? Noi de amu am fost sub kablukul lor.”

Europa Liberă: Domnul Igor Dodon va deveni preşedintele tuturor cetăţenilor?

– „Dacă el e preşedintele ţării, înseamnă că e şi al celor care l-au votat, şi al celor care nu l-au votat.”

Europa Liberă: Ce aşteptări aveţi de la el?

– „Nică bun eu nu aştept. Pentru că se duce în Soci.”

Europa Liberă: Dumneavoastră vreţi alegeri parlamentare anticipate?

– „Vreau. Poate i-or mai schimba oleacă.”

Europa Liberă: Dar cetăţenii îşi vând votul?

– „Konecino. Dacă lui îi dă bani. Dar când a adus Pridnestrovia aici, cum nu s-a vândut? La care îi da 50 de lei, dar la care 150 de lei. Şi ei între dânşii de amu se sfădeau acolo.”

Europa Liberă: Dumneavoastră aici, la Criuleni, sunteţi în imediata apropiere a regiunii transnistrene. În câţi ani credeţi că vor fi reintegrare celor două maluri ale Nistrului?

– „Niciodată. Cât va fi Dodon, nu va fi, pentru că el ne vinde cu totul Rusiei. El a spus să-şi ceară scuză. Dar pentru ce scuză? De atâta că moldovenii noştri au construit acolo. Bărbatul meu lucra la raispolkom, se ducea luni întregi în Tiraspol. Au construit toate fabricile, toate zavoadele acolo, Cuciurganul l-au construit moldovenii de partea asta. Dar amuia ce facem noi? Plătim miliarde pentru energia electrică.”

Europa Liberă: Ce aşteptaţi de la 2017?

– „Nu mai aştept nimic. Nimic nu aştept bun. E tot aceeaşi atmosferă.”

Europa Liberă: Moldovenii simpli cetăţeni ştiu să-şi organizeze sărbători, îşi fac sărbători. Iată acum, la cumpăna dintre ani, cum se sărbătoreşte?

– „Neputincios. Dacă înainte era o sărbătoare, venea în suflet sărbătoarea, dar amu... E o ţară neputincioasă, e vândută ţara noastră demult şi cam greu se va reîntoarce tot ceea ce s-a furat. Numai dă Doamne să fie pace.”

Europa Liberă: Sunteţi la o aruncătură de băţ de regiunea transnistreană. Se vor reîntregi cele două maluri ale Nistrului?

– „Eu cred că da. Că nu poate să fie aşa, o bătălie între popor.”

Europa Liberă: Dar s-au înstrăinat cetăţenii de pe cele două maluri ale bătrânului Nistru?

– „Nu merg încolo, nu ştiu. Dar cu vremea trebuie luptă multă.”

Europa Liberă: Dar moldovenii sunt luptători?

– „Dacă ei sunt muncitori, sunt şi luptători.”

Europa Liberă: Ce aşteptaţi de la 2017?

– „Nimic bun nu aştept.”

​– „ Transmiteţi-le că norodul se va pune în genunchi şi se vor ruga lui Dumnezeu ca ei să piară de pe faţa pământului, dacă ei fac aşa. Că nu mai avem răbdare de acum. Nu mai avem.”

*

Aproape jumătate din populaţia ţării a plecat să muncească în străinătate şi mulţi dintre cei aflaţi peste hotare nu mai au de gând să se întoarcă vreodată în Moldova, este constatarea pe care o face Filip Eftode, care de mai mulţi ani îşi câştigă şi el bucata de pâine departe de casă. Printre evenimentele politice importante din 2016 el se opreşte la victoria obţinută în scrutinul prezidenţial de politicianul cu viziuni de stânga, Igor Dodon.

Filip Eftode: „Cel mai important eveniment a fost, totuşi, alegerea preşedintelui ţării. Consider, ca mulţi alţii, că el este preşedintele a 25% din populaţie. Și oricât ar declara el că: „Vreau să fiu şi voi fi preşedintele tuturor”, el, totuşi, nu poate evada, nu poate lepăda haina aceasta de socialist. Pentru că dacă s-ar încerca cu adevărat şi sincer: „Stai, hai să încerc să îmbunătăţesc situaţia”, ce ar fi? Trebuie de coagulat sau de apropiat cele două jumătăţi. Că au votat, mă rog, 50%.”

Europa Liberă: Vă referiţi la segmentul care se uită către Est şi cel care priveşte spre Vest?

Filip Eftode: „Da. În vorbe, parcă, a spus aşa.”

Europa Liberă: Şi dacă lui nu-i reuşeşte coagularea societăţii, ce-i va reuşi?

​Filip Eftode: „Nu-i va reuşi nimic. Mie mi se creează impresia că el se comportă ca Ostap Bender cu cele 12 scaune. Parcă caută şi el miliardul împreună cu ceea ce dorim noi toţi, parcă îl caută, dar nu ştiu pentru cine îl caută. Pentru că declară una, face alta. Eu zic: „Căutăm miliardul”, foarte bine, luptă pentru aceasta şi încearcă pe toate căile. Sigur că nu e uşor pentru dânsul, oricare preşedinte să fi fost nu îi era uşor. Dar dacă cauţi tu miliardul... Oare chiar aceasta mă aşteptam eu prima dată, să-i retragi cetăţenia lui Băsescu? Celor din Transnistria care au votat pentru tine, celor din nord, ruşilor, evreilor, ţiganilor, nu toţi socialiştii şi noi, care unii te-au susţinut aceasta lor le trebuie? Aceasta-i prioritate naţională? Să-i retragi tu cetăţenia, să schimbi manualul de istorie a românilor?”

Europa Liberă: Să schimbe limba română în limba moldovenească pe siteul Preşedinţiei.

Filip Eftode: „Şi cât se mai poate de speculat pe temele acestea? Aceasta e culmea. Că societatea s-a maturizat, chiar oameni simpli care înainte se băteau cu pumnul în piept că sunt moldoveni, români acum nu distrage pe nimeni chestia aceasta. Eu ieri veneam de la Soroca şi îmi spun nişte tineri, fără să-i trag de limbă: „Totuşi, cel mai uşor şi cel mai bine va fi, dacă ne vom uni cu România”. Aceasta am vrut încă o dată să remarc, societatea deja e maturizată.”

Europa Liberă: Aceste prime acţiuni ale domnului Dodon ar putea să-l ajute să îmbunătăţească relaţia cu Rusia, aşa cum şi-a propus el? Pentru că la mijloc de ianuarie urmează să efectueze o vizită la Moscova, se va întâlni cu Vladimir Putin acolo. Până atunci a promis să se întâlnească cu liderul regiunii separatiste transnistrene. Îi va reuşi lui pe un alt front să câştige mai mult decât pierde pe acest front unde a început schimbarea?

Filip Eftode: „Nu cred. În primul rând, eu sunt convins că ceea ce declară el nici singur nu crede în aceasta. Dar parcă plăteşte nişte poliţe, trebuie să-şi justifice nişte bani pe care, probabil, i-a păpat prin Bahamas, cum se spune. Dar nu îi va reuşi nimic. Eu îmi aduc aminte ce declara el singur, când avea mintea trează şi încă nu avea angajamente politice faţă de Rusia, doar singur a declarat: „Oameni buni, e o utopie să credem într-o unire cu Uniunea Euroasiatică”, cum mai ziceau atunci în glumă, „таёжный союз”. Doar a spus-o, el a declarat-o cu gura lui şi argumentat. Cum putem să ne unim noi cu ei, dacă în faţa noastră e Ucraina, cu atât mai mult în ziua de azi care e duşmanul numărul unu al Rusiei? Cum poţi să te uneşti tu cu dânşii? Din contra, mai făcând şi aşa gafe cu Crimeea. Aceasta nu se iartă din partea Ucrainei.”

Europa Liberă: Vă întrebam cum va coabita cu coaliţia majoritară? Cum va fi relaţia între preşedinte şi guvernare?

Filip Eftode: „Eu cred că el a fost suspectat toată vremea că e omul lui Plahotniuc. Cei care au spus aceasta au avut argumente. Dar el niciodată nu le-a combătut, nici nu a zis da, nici nu a zis nu.”

Europa Liberă: El a zis că niciodată nu va semna decretul cu privire la numirea domnului Plahotniuc în funcţia de premier, dacă acesta va fi înaintat de către coaliţia majoritară.

​Filip Eftode: „Da, dar a spus-o parcă silit, nu ştiu cum, de situaţie, de moment. În campanie electorală, Dodon spunea: „Voi lupta împotriva regimului oligarhic”. Niciodată nu a pronunţat numele lui Plahotniuc.”

Europa Liberă: A mai zis de la caz la caz.

Filip Eftode: „De la caz la caz, dar parcă cu jumătate de gură, precum şi bătrânul politician al nostru, Voronin, în opt ani de zile nu l-am auzit să se răfuiască tare cu Plahotniuc. Câte expresii pitoreşti are pentru toţi politicienii, dar faţă de Plahotniuc niciuna. Şi parcă pe aceeaşi cale merge şi Dodon, a recunoscut însăşi Voronin: „Rău, rău, dar e omul nostru, copilul nostru crescut în alghiuţele noastre”. M-aţi întrebat de conlucrare.”

Europa Liberă: Cu majoritarii din Parlament, cu guvernul.

Filip Eftode: „Eu mă gândesc că nu va fi o relaţie bună, pentru că se profilează foarte clar scopul lui acum e să demonstreze că, totuşi, guvernarea aceasta e foarte aiurea, e proastă. Deşi eu aş spune că într-adevăr s-a stabilizat un pic situaţia şi economică, se declară frumos despre reforme. Altceva e că nu se face tocmai cum se declară. Dar el acum va folosi toţi aşii aceştia împotriva guvernării cu unicul scop, ca să ajungă la alegeri anticipate. La dânsul e momentul acesta – bate fierul cât e cald. Pentru că dacă merge la alegeri în 2018 autoritatea lui se erodează, dar acum, pe fierbinţeala aceasta: „Uite, eu sunt populist, m-am dus la piaţă, am văzut lumea. Lumea deja mi-a mulţumit pentru patente”. Nu am înţeles ce a făcut el pentru patentă. Pentru că, la urma urmei, e meritul, în primul rând, al guvernului, ei au renunţat, au văzut care e pulsul vieţii şi au zis: „Lăsaţi chestia aceasta’.”

Europa Liberă: Relaţia Chişinău-Tiraspol va avea reuşite? Ce implicare poate avea şeful statului? A încercat şi domnul Voronin pe timpul guvernării comuniste. Iniţial lumea credea că el, fiind născut la Corjova, va reuni cele două maluri ale Nistrului, dar a ajuns ca Igor Smirnov să-i interzică să treacă Nistrul. A fost pus pe masă planul Kozak, care a fost refuzat. Ce poate să facă acum, în mandatul său domnul Dodon?

Filip Eftode: „Domnul Dodon nu va putea face nimic. Altceva e: cu el aşteptăm cu nerăbdare o „surpriză” de a Moscovei, a Kremlinului. El va încerca să transpună în viaţă un scenariu care deja sunt sigur că e scris de la Moscova. Dacă Moscova ar dori, nici nu contează cei „5+2”. Acum numai Moscova dacă doreşte. Moscova poate să dorească să se dezică de Transnistria cu adevăratelea. Dar din ce cauză? Eu presupun, bunăoară, în felul acesta. Transnistria acum e pentru noi, pentru viaţa politică, pentru dezvoltarea societăţii, pentru mersul nostru spre Uniunea Europeană o piatră pe care ne-o poate pune în gât: „Nav-o înapoi, plătiţi miliardele datorii pentru gaz”, deci, o povară economică ar fi nebună. Şi a doua: „Vă dăm înapoi Transnistria cu electoratul ei instruit, cu paşaportizarea rusească aproape 80 sau 90% şi acum dirijăm. Vreţi în Europa? Faceţi alegeri”. La noi întotdeauna şi fără Transnistria era 50 la 50, plus 3-4% pro-Europa sau pro-Rusia, sau pro-democraţie, pro-socialism. Acum, poftim, electoratul transnistrean va fi izvor de aur pentru a ne manipula politic Republica Moldova de mai departe. Nouă chiar nu ne-ar trebui Transnistria. Şi nu se va întâmpla nimic. Nu va reuşi nimic Dodon cu chestia aceasta.”

Europa Liberă: Cealaltă parte a societăţii, aproape 50%, care nu l-a sprijinit pe Igor Dodon ca să ajungă preşedinte, ce paşi va întreprinde? A renunţat de a protesta? A renunţat la a se mai revolta? A ridicat mâinile? Ce se întâmplă mai departe cu acest segment al populaţiei?

​Filip Eftode: „Se spunea de mai multe ori, cu mai multe ocazii că mămăliga nu explodează, e mămăligă. Dar dacă explodează, explodează... Şi cred că acum mămăliga aceasta mocneşte, e lăsată la foc încet pe plită şi tot mocneşte. Şi dacă va exploda, va fi rău de tot. Mă uit că se joacă cu noi, chiar guvernarea. Că am zis că declară frumoase reforme cu pensia, bine, că se ridică censul de vârstă. Noi înţelegem că altă situaţie nu poate fi, oameni buni, dar cum procedează ei? Seara discută şi a doua zi de acum pe masa Parlamentului se votează. Aceasta e serios? Cum să te joci cu societatea aşa? Faceţi emisiuni, conferinţe de presă. Cum? Se joacă cu noi. Chiar şi cu alegerea procurorului, iar s-a făcut în pripă totul. Şi conlucrarea aceasta parcă este, parcă vor şi ei o declară cu Dodon, dar acum îmi pare că pentru Igor Dodon e important aceasta, cum spuneau cândva despre democraţi, că aceştia ar vrea cu cât mai rău, cu atât mai bine. Acum lui Dodon îi este convenabil cu cât mai rău, cu atât mai bine. Şi unele chestii care, poate, se vor rezolva de la sine el şi le asumă.”

Europa Liberă: Dar cine e răul cel mai mare astăzi în societatea moldavă?

Filip Eftode: „Răul cel mai mare în societate astăzi este sistemul ticăloşit, creat zi cu zi nu numai de Plahotniuc, de politicieni.”

Europa Liberă: Multă lume vorbeşte şi despre o lecţie frumoasă a anului 2016, lecţia pe care au dat-o cei din diasporă. Mulţi dintre cei plecaţi peste hotare şi-au dat seama că trebuie să se implice şi să nu lase de izbelişte statul Republica Moldova. Filip Eftode este şi el parte a acestei diaspore, căci mai mult timp a muncit peste hotare, în Irlanda, în Marea Britanie, pe unde aţi mai fost, prin Germania, Franţa. Cum se poate implica comunitatea moldovenilor mai mult?

Filip Eftode: „Când m-aţi întrebat care e evenimentul cel mai mare al anului, eu am văzut o societate maturizată, spontan a ieşit şi într-un timp foarte scurt, anume consolidarea dreptei, să zicem aşa în cazul acesta, a diasporei, a oamenilor care muncesc peste hotare. Speranţa e aceasta, că majoritatea din, nu ştiu câţi sunt, un milion sau jumătate de milion, să luăm în procente, dacă se vor reîntoarce măcar 50%, vor veni cu experienţă nouă de viaţă. Aceştia care vor veni acasă vor fi implicaţi în activităţi economice şi în politică, şi în toate domeniile şi ceva nou va fi numaidecât.”

Europa Liberă: Problema unui lider naţional mai rămâne a fi una actuală?

Filip Eftode: „Cred că da. Aceeaşi diasporă, dă Doamne, şi aceasta vreau, să ne menţinem uniţi şi tot atât de bătăioşi până la alegerile din 2018. Eu pledam înainte tot pentru alegeri anticipate. Eu acum mă tem de alegeri anticipate.”

Europa Liberă: Dar ce vreţi să aducă anul 2017?

​Filip Eftode: „Consolidarea forţelor democratice, dar cu adevărat democratice. O revizuire a greşelilor, o analiză clară a ceea ce s-a întâmplat. Pentru că nu s-a întâmplat un dezastru, s-a instaurat pericolul reîntoarcerii cursului european. Dar depinde de noi. Cum nu ar vrea, Igor Dodon a devenit preşedinte a 25% din populaţie. Nu e sfârşitul lumii şi nu va reuşi el nimic din toate relele lui. Dă Doamne să-i reuşească ceva pentru bine, dacă îşi revizuieşte unele viziuni şi dacă într-adevăr leapădă haina roşie, mantia roşie de socialist. Şi, într-adevăr, poate chiar vrea. Lasă să fie populist, dar populist cu creionul în mână: „Preşedinţia a avut până acum zece automobile – sunt de ajuns două. A avut 12 consilieri – îmi ajung patru, minimul necesar”. Pentru că mă gândeam, zece consilieri. Dar ce faci? Dublură de guvern sau ce? Consilier pentru schimbarea steagului Uniunii Europene, consilier pentru arborarea steagului lui Ştefan cel Mare, consilier pentru diasporă. Dar nu ne mai trebuie nouă consilier de la Preşedinţie pentru diasporă. Eu în primăvară iar plec şi nu am nevoie de consilier, lăsaţi-mă fără consilier, domnule Igor Dodon. Faceţi o economie, daţi banii pentru zece pensionari. Parcă ironizez, dar e un adevăr. Postul acesta de preşedinte atâta zarvă, atâta luptă... E o boierie, nu altceva. Pentru că, mă gândesc eu acum, ne sculăm mâine dimineaţă şi tot cineva a dat un decret de sus, Dumnezeu, că în Republica Moldova nu e instituţia prezidenţială. Ce se întâmplă, oameni buni? Nimic nu se întâmplă. Va fi o economie de, nu ştiu ce buget are preşedinţia, dar cred că destul de gras. Şi nu se întâmplă nimic. De fapt, nouă nu ne-ar trebui, că cel care să dea medalii... Găsim unul care să dea medalii. Şi nu de alta, dacă am avea de unde, ne-am lăfăi în toate, dar nu-i. Republica Moldova e cea mai săracă ţară din Europa, din punct de vedere al puterii economice. Nu vorbim, aşa trăim noi bine, de fapt, nu mai zicem, că se miră mulţi, săraci-săraci, dar e plin Chişinăul de maşini Lamborghini ş.a.m.d.”

*

Crearea locurilor de muncă, întoarcerea în țară a moldovenilor aflaţi în străinătate, creșterea exportului moldovenesc, îmbunătățirea educației – spre asta tinde Uniunea Europeană, reluând suportul bugetar acordat Republicii Moldova. Bruxellesul va urmări cu atenție progresul reformelor în domeniul economic, iar cetăţenii trebuie să simtă rezultate concrete, declara recent ambasadorul european Pirkka Tapiola. L-am întrebat pe activistul civic Valeriu Paşa cum trebuie înţeleasă reluarea acestei finanţări din exterior.

​Valeriu Pașa: „Partenerii externi au înţeles că există o putere care s-a consolidat şi se va menţine pe o perioadă anumită. Este Vlad Plahotniuc, dacă să spunem lucrurilor pe nume. Şi s-au resemnat că pe o perioadă anumită vor fi nevoiţi să conlucreze cu acesta aşa cum este, şi nu uită să se gândească şi la cetăţenii din Republica Moldova. Pentru că înrăutăţirea situaţiei economice va lovi, în primul rând, în cetăţenii simpli. Ori, dacă să comparăm atunci când lucrurile într-adevăr sunt de perspectivă bună, atunci când partenerii externi văd perspective este momentul sfârşitului anului 2009, când a venit o nouă guvernare. Şi dacă e să comparăm viteza, deschiderea, cantitatea de bani alocaţi, vorbim atunci despre un program care a fost aprobat foarte rapid, în baza căruia pe parcursul următorilor ani în Republica Moldova au fost injectaţi peste un miliard de dolari din granturi, credite, suport venit din partea Uniunii Europene, instituţiilor financiare internaţionale, a statele membre, România şi alte state, din partea guvernului Statelor Unite ale Americii. Aceea era deschiderea. Aici este o constatare de fapt şi o tentativă de a echilibra lucrurile. Și fără aceste injectări de bani, practic, nici nu vor putea condiţiona mare lucru pe care să nu-l facă. Este un instrument de motivare şi constrângere: „Noi vă dăm bani, dar voi să nu daţi focul cu totul la ţara aceasta”. Bugetul nostru este unul profund deficitar. Noi, ca stat, guvernul în sine nu poate să întreţină această ţară. Suntem dependenţi în foarte mare măsură de banii pe care îi donează cineva. Cum ar fi într-o mahala unde sunt câţiva înstăriţi şi este o familiei mai sărmană şi, ca să nu-şi bată acesta copiii şi femeia, să nu-i omoare: „Uite, îţi dăm nişte bani, dar tu, te rog frumos nu-ţi bate copiii şi aşa în mahala să nu fie gălăgie”. Cam aceasta se întâmplă în raport cu Republica Moldova, este vecinul sărac şi cu un tată al familiei despot, care este gata, pentru că nu are bani de băutură, să-şi omoare copiii. Cam aceasta se întâmplă în raport cu Republica Moldova”

Europa Liberă: Dar pe de altă parte, au fost foarte multe voci care spuneau că, decât să conducă cineva din umbră, este mult mai bine să iasă în faţă, să arate potenţialul intelectual, capacităţile şi abilităţile, lumea să-şi dea seama că e bine sau e rău. Faptul că domnul Plahotniuc a ajuns în fruntea Partidului Democrat, formaţiune care guvernează statul Republica Moldova...

Valeriu Pașa: „…nu o guvernează Partidul Democrat, o guvernează Vlad Plahotniuc prin intermediul Partidului Democrat şi altor partide. Deci, s-a formalizat o realitate care exista deja de mai bine de şapte bani.”

Europa Liberă: Acum e bine că domnul Plahotniuc a ieşit în faţă?

Valeriu Pașa: „Depinde ce înţelegem prin bine.”

Europa Liberă: Ce scop a urmărit el să apară în prim-planul formaţiunii?

​Valeriu Pașa: „Eu sunt departe de a considera că Vlad Plahotniuc de fiecare dată face toate mişcările în baza unor strategii extrem de elevate şi supra sofisticate. Altceva este că, pe de o parte, şi-ar vrea, şi aceasta este evident, dragostea poporului, ca să-l iubească şi să-l aleagă, să-l susţină, să nu mai fie în vârfurile ratingurilor negative ale personalităţilor politice. Pe de altă parte, este un fel de disensiune cognitivă, când îşi dă seama că primul lucru care trebuie să se întâmple este să nu se mai fure, dar fură cel mai mult în ţara aceasta tot el şi cu acoliţii lui. Deci, este destul de bizară situaţia.”

Europa Liberă: Dar cu ce se asociază epoca lui Plahotniuc în politica moldovenească?

Valeriu Pașa: „Cu haos. Şi aceasta, probabil, în popor se numeşte mizerie.”

Europa Liberă: Cine poate să-i fie concurent adevărat?

Valeriu Pașa: „Lui Vlad Plahotniuc nu poate să-i fie nimeni concurent, pentru că zona lui de putere presupune cu totul altceva decât activitate politică.”

Europa Liberă: Ce face celălalt segment al societăţii moldave, care sunt anti-Plahotniuc, anti-Dodon?

Valeriu Pașa: „Din păcate, acesta este şi cel mai prost rezultat. Îl vedem în lipsă totală de motivare. Şi, de fapt, marea problemă este lipsa de lideri. Şi nu mă refer doar de lideri de prim-plan, dar de lideri de echipă, de lideri de eşalonul doi. Şi, practic, ne lipseşte foarte mult o forţă politică bine organizată. Trebuie să spunem lucrurilor pe nume, lipseşte finanţare pe acest segment. De exemplu, domnul Dodon nu are probleme cu finanţarea, bine mersi vin banii din Rusia, trec prin Bahamas, instituţiile de stat ale Republicii Moldova se prefac că nu văd. Drept răsplată în echipa de la Preşedinţie foarte sus sunt plasaţi oameni foarte afiliaţi lui Vlad Plahotniuc.”

Europa Liberă: Cine sunt aceştia?

Valeriu Pașa: „De exemplu, şeful administraţiei prezidenţiale, care este venit dintr-un post foarte mare în Centrul Naţional Anticorupţie, domnul Flocea, care este unul dintre şefii CNA, este foarte bine cunoscută afilierea şi subordonarea acestei structuri, este numit în funcţia de şef al administraţiei prezidenţiale, ca primul om în echipă, lucru extrem de relevant.”

Europa Liberă: Aceste două segmente ale populaţiei se vor intersecta interesele lor vreodată?

Valeriu Pașa: „Interesele reale ale acestor două categorii nici nu le dezbină, sunt aceleaşi – un trai decent, un stat de drept, o perspectivă de viaţă normală în Republica Moldova, să-ţi formezi familie, să creşti copii, să primeşti educaţie, să primeşti servicii decente, să ai o bătrâneţe decentă. Această dezbinare este, într-o destul de mare măsură, artificială, având la bază nişte sechele foarte vechi identitare, de orientare externă, care vin din mediile de informare, din propaganda care se duce, dar şi din foarte proasta organizare, şi aceasta trebuie să o spunem sincer, a ceea ce se numeşte dreapta în Republica Moldova.”

Europa Liberă: Cum ar trebui să fie anul 2017 pentru Republica Moldova?

​Valeriu Pașa: „Benefic pentru Republica Moldova ar fi ca anul 2017 să fie anul în care se vor naşte noi speranţe. Mă refer, în primul rând, la lideri. Şi cât de banal nu ar suna, dar lideri politici, nu doar lideri morali, sociali, activişti ş.a.m.d. Dar chiar avem nevoie de, să o spunem şi pe aceasta banală, o nouă o clasă politică sau, cel puţin, un grup de oameni care şi-o asumă. Avem nevoie de mult mai multă implicare şi din partea mediului de afaceri, care trebuie să-şi dea seama foarte bine că nu o va duce mult şi într-un moment dat vor veni după fiecare, după modelul fascist. E nevoie de această colaborare între cei care doresc să supravieţuiască şi se încăpăţânează sau sunt constrânşi cumva să nu plece din Republica Moldova. Pentru că prea mulţi sunt cei care nu sunt constrânşi de nimic pentru a nu pleca. Foarte multă lume pleacă.”

Europa Liberă: Dar cetăţenii vor fi preocupaţi de felul cum coabitează Preşedinţia, avându-l în frunte pe Igor Dodon, politician cu viziuni de stânga, şi majoritatea parlamentară care se mai consideră pro-occidentală?

Valeriu Pașa: „Din păcate, da. Va fi un gen de serial de prost gust, o poveste de săpun din aceasta, care va fi livrată, practic, zilnic cetăţenilor şi le va consuma foarte mult din efortul de a se informa. Deci, va fi creată această agendă falsă, aceste conflicte false, care vor fi cap de afiş în mass-media.”

Europa Liberă: Dar cum să-şi dea seama simplul cetăţean, totuşi, unde e fals şi unde e adevăr, unde e minciună şi unde e realitate?

Valeriu Pașa: „Să se uite în buzunarul lui şi să-şi dea seama de ce îi ajunge şi de ce nu-i ajunge.”

Europa Liberă: Dar dacă şi în prăvălie, şi la primărie, şi peste tot se discută doar despre politica moldovenească, cum se schimbă lucrurile?

Valeriu Pașa: „Ok. Dar să fie tratate lucrurile din perspectiva aceasta: „Ce am în buzunar? Ce a făcut preşedintele?”. Şi să nu spună că nu are atribuţii şi nu poate face chiar nimic. La ce te-ai băgat, dacă nu ai atribuţii? Cetăţeanul trebuie să fie dur, să taxeze. Partea bună este că electoratul în Republica Moldova după 2014 este destul de volatil în sensul bun, atunci când foarte repede acceptă lideri noi sau forţe noi şi le promovează, le susţine, dar la fel de repede, poate, chiar mult mai rapid îi taxează.”