Ministerul Justiţiei a publicat recent lista organizaţiilor necomerciale, aproape 500 la număr, beneficiare a legii care permite cetățenilor plătitori de impozite să le direcționeze 2 la sută din impozitul pe venit. Într-un interviu la Europa Liberă , Ministrul Justiţiei, Vladimir Cebotari, respinge criticile celor care susţin că principalii beneficiari ai legii ar fi cultele religioase şi fundaţiile afiliate politienilor, care ar avea mijloacele, inclusiv administrative, să convingă oamenii să-i vireze cele două procente din impozit. Ministrul Cebotari respinge şi criticile unor experţi legate de rezultatele concursului organizat de Ministerul Justiţiei pentru selectarea celor doi reprezentanți din partea societăţii civile în Consiliul de Integritate.
Your browser doesn’t support HTML5
Interviul dimineții: cu Vladimir Cebotari, ministru al Justiției
Europa Liberă: Aproape 500 de asociaţii necomerciale, inclusiv entităţi religioase au fost înregistrate ca beneficiari ai legii care permite cetăţenilor să vireze unei organizaţii preferate 2% din impozitul pe venit plătit statului. De ce înregistrarea altor aproape 40 de asociaţii a fost respinsă de Ministerul Justiţiei?
Vladimir Cebotari: „Toate organizațiile care întrunesc condiţiile prevăzute de Regulament şi de lege se regăsesc în acea listă. Nu se regăsesc doar cele care nu deţin fie certificatul de utilitate publică, fie nu au disciplina prezentării rapoartelor, care este atât de necesară, fie le-a lipsit un alt act la pachetul pachetul de documente şi nu a fost prezentat până la data limită. Nu există un alt criteriu de apreciere subiectivă.”
Europa Liberă: La modul practic, eu, în calitate de contribuabil, cum ajung să fac această donație din impozitul pe care îl achit statului unei organizații obștești preferate?
Vladimir Cebotari: „Aceasta ţine de persoane fizice care vor să îşi redirecționeze o parte din plăţile la bugetul de stat sub formă de impozit, vorbim despre acele 2 procente, către o anumită asociaţie obştească. Nu poate fi mai mult decât o singură asociaţie. Pâna la data depunerii declarației pe vinuri sau simultan cu ea, cel târziu, trebuie să fie depusă o declarație din partea acestei persoane fizice în care va indica exact care este asociaţia obţtească spre care va redirecționa acești bani. Trebuie să informeze şi angajatorul pentru ca să nu fie creată o confuzie în sistemul de raportare inclusiv a angajatorului. Este o primă practică.
Vom vedea cum vor merge lucrurile atunci când chiar vom aplica legea respectiva. Nu este exclus că va fi nevoie de corectări în acest drum, ceva de a ușura, ceva de a mai concretiza. Vom vedea pe parcurs.”
Europa Liberă: Procedura pare a fi dificilă sau nu suficient de simplificată pentru a încuraja contribuabilul şi pentru a-l feri de proceduri birocratice.
Vladimir Cebotari: „Să nu uităm că este acea procedură care a fost discutată public. Este un compromis între Ministerul Finanţelor şi toate asociațiile obștești care au participat la dezbaterea publică a proiectului de lege. ”
Europa Liberă: Includerea cultelor religioase printre beneficiarii legii stârnește în continuare critici. Fostul ministru al finanţelor Veaceslav Negruţă, de exemplu, spune recent că „cultele şi câteva fundații afiliate politicului vor fi marii beneficiari ai legii” şi că astfel se distorsionează însăși scopul şi esenţa acestei legi…
Vladimir Cebotari: „Trebuie să ne uităm la lucruri obiectiv şi nu emotiv sau să dăm anumite aprecieri. Văd cel puțin câteva greșeli, ca să nu le numesc mai grav un pic, în această critică care este adusă. Să nu uităm că alegerea nu o face politicul, nu o face statul. O face fiecare persoană fizică pentru sine. Dacă consideră că o anumită asociație obștească îi este mai aproape de inimă, atunci acolo îşi va redirecționa banii săi. Nu cred că statul se va implica, va impune.
Haideți să ne uităm realist la lucruri. Un al doilea moment – cunoaşteţi cumva altă formă juridică în afară de asociaţiile obşteşti? Care este genul de activitate al acestora e o altă întrebare şi nu face obiectul discuțiilor sau detailărilor în lege. Vorbim despre asociaţiile obşteşti din punct de vedere juridic şi aşa e corect să mergem mai departe. Tot timpul, din păcate, mai ales în ultimii ani începem a găsi vini, probleme, săgeţi ş.a.m.d. Cel care o să fie activ, cel care o să poată convinge mai multă lume că el este mai bun şi poate să beneficieze de banii unei persoane fizice acela, bineînțeles, va colecta mai mulţi din aceşti bani. Nu va fi un proces uşor.
Îndemn toată lumea să se pregătească bine, să comunice cu cei pe care îi susţin, dar să nu încerce a căuta vinovații sau cine câştigă şi cine pierde. Sigur că unii vor fi mai harnici, iar alţii - mai puţin activi.”
Europa Liberă: Deci mingea e în terenul ONG-urilor?
Vladimir Cebotari: „Mingea e în terenul ONG-urilor şi toţi se află pe picior egal.”
Europa Liberă: Un alt subiect ce a stârnit multiple critici şi dezamăgire este felul cum au fost selectaţi în Consiliul de integritate cei şapte membri, mai ales cei doi din partea societăţii civile în urma concursului organizat de Ministerul Justiţiei. Criticii vorbeşte despre promovarea în acest Consiliu a unor persoane fără experienţă în domeniu şi „loiale” guvernării. Cât de justificate vi se par aceste critici?
Vladimir Cebotari: „Nu am văzut critici în privinţa selectării tuturor celor şapte membri. Nu am auzit în general nici o critică până la utlima etapă, când s-a petrecut un concurs. Nu a fost criticat concursul propriu-zis. Dacă o să ridicaţi toate declaraţiile care s-au făcut, atunci veți vedea că nu a existat nici o obiecție în privința modului cum s-a petrecut concursul. Nu este mulţumită lumea, unii, şi nu trebuie să-i tragem pe toţi la indigo sau să egalăm pe toţi, unele persoane nu sunt mulţumite de unele rezultate. Nu trebuie să generalizăm însă. Totdeauna sunt câștigători şi perdanți. În statul democratic lumea se învaţă şi a pierde şi a accepta rezultatele.”
Europa Liberă: Pe Dvs. personal v-au mulţumit rezultatele selecţiei…
Vladimir Cebotari: „…eu în general încerc să mă ţin deoparte de astfel de concursuri şi nu doar de astfel de concursuri. Este comisia care trebuie să-şi facă treaba. Toată lumea a zis că comisia şi-a făcut treaba ok. De ce trebuie să încercăm să găsim calificative atunci când nu ne aranjează un rezultat. Cred că nu este matur acest lucru.”
Europa Liberă: Dar ridică semne de întrebare că juriști cu experiență nu s-au calificat, dar au fost aleși în schimb oameni care nu s-au evidențiat prin acțiuni vizibile în promovarea principiilor integrității?
Vladimir Cebotari: „Cine a spus că acolo trebuie să fie jurişti neapărat? Ca jurişti avem reprezentanți din CSM, din Consiliului Procurorilor. În lege nu este prevăzut că persoana trebuie să fie jurist. Au fost selectați reprezentanți din societatea civilă. Cei care au fost delegați de societatea civilă acei au fost selectaţi. Există vreo persoană selectată care nu este din societatea civilă? Sau societatea civilă nu i-a delegat pe ei? Sau poate persoanele respective nu sunt acceptate sau apreciate de societatea civilă?
Mi se pare că aceste discuţii duc la divizarea societății civile în interiorul ei. Nu vreau să pun în evidenţă pe cineva mai bun sau pe cineva mai rău. Nu aceasta este situaţia. E o situaţie în care nu se acceptă rezultatul pentru că s-a vrut sau cineva anume a vrut altceva. Şi eu tot am vrut multe alte lucruri. Dar acestea sunt situaţiile, acestea sunt concursurile şi câştigă cei mai buni mi se pare. Uitaţi-vă la componenţa Comisiei. Majoritatea membrilor sunt din sectorul neguvernamental.”
Europa Liberă: Membrii Consiliului de Intergritate au fost aleşi. Ce urmează mai departe?
Vladimir Cebotari: „Ei s-au şi întrunit într-o primă şedinţă aşa cum este prevăzut în legea cu privire la Autoritatea Naţională de Integritate (ANI). Ei şi-au trasat primele obiective, primul calendar al acţiunilor necesare. Trebuie în primul rând să lanseze concurs şi să aleagă preşedintele şi vicepreşedintele ANI. Trebuie să elaboreze regulamentul de activitate şi să-l supună procedurilor de aprobare, să elaboreze bugetul. Trebuie să fie lansate concursuri şi selectate persoanele care vor desfăşura activitatea de inspectori de integritate. Trebuie să fie lansată platforma electronică prin intermediul căreia să fie depuse şi prelucrate dosarele de avere şi interese. Aceste sunt cele mai importante sarcini pe care ei trebuie să le îndeplinească într-un termen cât mai scurt.”
Europa Liberă: Când estimați că ANI va începe la modul practic să activeze, să verifice averile demnitarilor şi să-i sancționeze pe cei prinși pe picior greşit?
Vladimir Cebotari: „Termenul de depunere a declarațiilor de avere este până la 31 martie, dacă nu mă înșel. Primele declaraţii ar putea fi depuse deja. Odată ce ele sunt depuse ANI poate deja să înceapă activitatea, însă trebuie să aibă cel puţin câţiva inspectori de integritate angajaţi.”
Europa Liberă: Ce se întâmplă cu declaraţiile de avere care nu au fost verificate mai bine de jumătate de an în 2016, timp în care ANI nu era funcțională?
Vladimir Cebotari: „Nu am înţeles de ce lucrul acesta a fost suspendat, dar reieșind din deciziile Comsiei Naţionale de Integritate (CNI) aceste dosare urmează a fi transmise către ANI pentru a fi prelucrate şi emise deciziile corespunzătoare.”
Europa Liberă: Pe final, care ar fi provocările pentru 2017 în sectorul justiţiei?
Vladimir Cebotari: „Sunt foarte multe.”
Europa Liberă: Câteva, cele mai importante care ar fi?
Vladimir Cebotari: „Au fost mai multe reforme aprobate în 2016. Partea practică trebuie neapărat să fie realizată în 2017, în mare parte. Doi – trebuie de continuat acţiunile în privinţa digitalizării justiţiei, lucru care este pentru noi foarte important. Trei – este important să continuăm cu implementarea hărţii judecătoreşti. Patru – este extrem de important să ducem la capăt modificările la Codul de procedură civilă şi la cel de procedură penală, dar şi la Codul Contravenţional. Trebuie să continuăm lucru în dezvoltarea Codului Penal în sensul în care anumite infracţiuni să fie mai clar calificate sau să fie mai clar descrise drept componenţă. Să se treacă la o măsură mai activă în sensul modernizării Centrului naţional de expertiză judiciară în implementarea strategiei Inspectoratului naţional de probaţiune şi a instituţiilor penitenciare.”