Marele învingător al alegerilor de luna trecută din România, liderul social-democrat Liviu Dragnea, nu și-a ascuns regretul că nu poate fi el însuși premier – fiind condamnat cu suspendare pentru falsificarea unui referendum. Când a propus-o pe prima candidată la postul de premier, respinsă de președinte, Dragnea a semnalat clar că ea ar fi fost un premier temporar, până ce el își va rezolva problema cu justiția. Cu guvernul învestit și parlamentul subordonat, Dragnea s-a apucat de rezolvat.
Your browser doesn’t support HTML5
Nu este o surpriză că Avocatul Poporului, o instituție care are drept scop apărarea drepturilor şi libertăţilor persoanelor fizice în raporturile lor cu autoritățile publice, s-a grăbit să sară în sprijinul reabilitării liderului PSD, Liviu Dragnea. Victor Ciorbea, ales în fruntea Avocatului Poporului cu sprijinul social-democraților a depus la Curtea Constituțională o contestație referitoare la Legea 90/2001, care interzice unui condamnat penal să ocupe funcții în guvern și care l-a oprit pe Liviu Dragnea, șeful PSD să devină premier, din pricină că a fost condamnat la doi ani cu suspendare în primăvara lui 2016 pentru fraudarea referendumului din 2012.
În contestația Avocatului Poporului, specialiștii acestei instituții analizează în paralel legile referitoare la demnitarii publici și observă că senatorii și deputații pot fi aleși, iar mandatul lor este valabil chiar dacă au o condamnare penală, fiindcă legislația nu are nicio prevedere în acest sens. În ceea ce-l privește pe șeful statului, nici Constituția, nici Legea privind alegerea președintelui „nu reglementează imposibilitatea alegerii în această funcție a unei persoane condamnată penal”. În schimb, Legea privind statutul judecătorilor și procurorilor prevede explicit că cei cu „antecedente penale sau cazier fiscal” nu pot fi admiși în Institutul Național al Magistraturii. Mai mult, procurorii și judecătorii sunt eliberați automat din funcție dacă sunt condamnați. Avocatul Poporului constată astfel că pentru demnitarii din cele trei puteri ale statului se aplică reglementări diferite: președintele, care este parte a executivului poate fi în funcție dacă are o condamnare penală, dar unui ministru nu i se permite. De asemenea, membrii Legislativului nu au nicio problemă dacă sunt condamnați, în vreme ce exponenții sistemului judecătoresc sunt excluși pentru orice condamnare.
Avocatul Poporului militează pentru un cadru legislativ unitar în ceea ce-i privește pe demnitarii celor trei puteri și pentru „un sistem coerent menit să asigure condiții de integritate general valabile în exercitarea funcțiilor”. În analiza trimisă Curții Constituționale, Avocatul Poporului menționează o serie de detalii, între care și dreptul constituțional de a ocupa funcții publice și complicațiile generate de legea în vigoare, care îi interzice pentru totdeauna unui condamnat penal să ocupe o funcție în guvern.
Dincolo de aceste argumente, Liviu Dragnea se află în acest moment în timpul ispășirii pedepsei, fiindcă a fost condamnat în aprilie 2016 la doi ani de închisoare cu suspendare. Există apoi discuția lungă despre moralitate și legalitate, dar care nu se poartă încă în România. Totuși, președintele Klaus Iohannis, prin purtătoarea sa de cuvânt apasă pe această pedală și se declară „indignat” de acțiunea Avocatului Poporului, pe care o numește „acțiune cu un unic beneficiar”. În același timp, președintele României „este surprins de rapiditatea cu care Avocatul Poporului dorește să devină util noii majorități politice printr-un demers care apără dreptul persoanelor condamnate penal” de a conduce România. Președintele român a mai remarcat că în cei 16 ani care s-au scurs de la adoptarea Legii care le interzice condamnaților penali să fie membri în guvern „nimeni, niciodată, nu a considerat că este o problemă acest criteriu de moralitate pentru viața politică din România”. În acest interval lung, Legea 90/2001 nu a fost contestată – precizează președintele -pentru că până la urmă este interesul tuturor ca societatea să fie condusă de persoane integre".