Transparency International spune că Republicii Moldova și-a înrăutățit, în 2016, indicele percepției corupției, accentuând o tendință a ultimilor ani. Mai multe despre locul Moldovei şi vecinelor ei într-un studiu dat publicității astăzi de organizația anticorupție.
Your browser doesn’t support HTML5
Moldova în Indexul Percepției Corupției
În 2016, Republica Moldova a acumulat 30 de puncte pe o scară de la 0 la 100, în care țările considerat cele mai corupte obțin punctajul cel mai scăzut. Pentru comparație, Danemarca, țara în care se consideră că nivelul corupției este cel mai mic a acumulat 90 de puncte.
Republica Moldova are așadar numai o treime din punctajul Danemarcei. A pierdut trei puncte față de anul 2015 și șase puncte față de anul 2012.
Căderea contrastează cu afirmațiile recente ale premierului Pavel Filip, la împlinirea unui an de mandat. Primul ministru spunea că a fost un an de reforme în domeniul justiției, care „au creat structurile și mecanismele necesare pentru prevenirea și combaterea mai bună a corupției”.
Transparency International întocmește anual Indexul percepției corupției pe baza unor sondaje de opinie cu cetățenii țărilor incluse în cercetate, combinate cu păreri adunate de la experţi şi oameni de afaceri.
Organizația cu sediul la Berlin spune că cele 30 de puncte din 100 acumulate de Republica Moldova în 2016 o plasează pe locul 123 din 176. Ea împarte acest loc cu țări ca Hondurasul, Azerbaidjanul, Mexicul sau Paraguayul.
Republica Moldova are un loc mai bun în clasament și un punctaj mai înalt decât vecina ei, Ucraina, care împarte locul 131 cu Rusia, Kazahstanul sau Iranul.
România se află pe locul 57, împreună cu Ungaria. Indicele de percepție a corupției în România este mai bun decât în membre vechi ale Uniunii Europene ca Italia sau Grecia și mult mai bun decât în Bulgaria, împreună cu care a fost admisă în UE, cu 10 ani în urmă.
Despre întreaga regiune a Europei și Asiei Centrale, Transparency International spune că nu au avut loc schimbări dramatice în privința percepției corupției față de anul precedent. Dar această stagnare „nu înseamnă că regiunea este imună la corupție” sau că „lupta contra corupției s-a îmbunătățit”. Dimpotrivă, „scandalurile răsunătoare asociate cu corupția, deturnarea fondurilor publice sau comportamentul imoral al politicienilor în ultimii ani a contribuit la nemulțumirea oamenilor și neîncrederea în sistemul politic”, spune organizația anticorupție.
Aprecierea este valabilă și la scară globală, unde corupția și inechitatea socială se alimentează reciproc, făcând ca două treimi din cele 176 de țări incluse în cercetare să înregistreze scoruri sub 50 de puncte. Pe parcursul lui 2016 țările care și-au înrăutățit punctajul au fost mai multe decât cele care și l-au îmbunătățit.
Din ce în ce mai mulți oameni aleg „lideri populiști, care promit să rupă cercul corupției și favorurilor”, mai spune în concluzie Transparency International. Dar avertizează că acest lucru poate „numai exacerba problema”, în loc să o rezolve.