În căutarea banilor pentru un imens deficit bugetar

Bună ziua, dragi ascultători. La microfon, Radu Benea, prezentatorul emisiunii Dialoguri transnistrene. Din sumarul ediţiei:

Cum și din ce surse poate fi acoperit imensul deficit bugetar al regiunii transnistrene? Spinoasa problemă a reformei fiscale și intențiile de reformă ale noii administrații din Tiraspol. Ce vor discuta președinții Igor Dodon și Vladimir Putin la Moscova? Ideea federalizării promovată de liderul moldovean și ce cred despre ea locuitorii de dincolo de Nistru.

Începem, ca de obicei, cu buletinul de ştiri și principalele evenimente ale săptămânii trecute:

În căutarea banilor pentru un imens deficit bugetar

Asociația Promo-LEX i-a cerut președintelui Igor Dodon să abordeze încălcarea drepturilor la educație în regiunea transnistreană la întrevederea sa cu liderul rus, Vladimir Putin, din 17 ianuarie, la Moscova. Într-un apel, organizația neguvernamentală amintește că Rusia a fost găsită responsabilă de încălcarea acestor drepturi de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului, în 2012, în urma unui proces inițiat de 170 de părinți și elevi de la școlile cu predare în limba română din stânga Nistrului. „Cu regret (…) autoritățile Federației Ruse au ignorat demersurile reprezentanților și ale reclamanților de a executa hotărârea Curții, iar drepturile persoanelor ce doresc să studieze în baza programului educațional al Ministerului Educației de la Chișinău rămân încălcate în continuare”, spune Promo Lex. Președintele Dodon care pledează pentru relații mai strânse cu Rusia nu a comentat deocamdată apelul.

Liderul transnistrean Vadim Krasnoselski a declarat că, dacă pacificatorii ruși vor pleca din regiunea transnistreană, acest lucru „ar putea transforma și Transnistria, și Republica Moldova într-un punct fierbinte”. Vorbind joi la Tiraspol, Krasnoselski a mai spus că, la recenta sa întâlnire cu Igor Dodon, „a găsit înțelegere” în această privință din partea noului președinte moldovean. Potrivit portalului Novostipmr, Krasnoselski a spus și că recenta întâlnire de la Bender a avut loc la cererea lui Dodon, și că nu a discutat cu acesta despre reglementarea politică a conflictului de pe Nistru.

Trupe ruse la parada militară de la Tiraspol, 9 mai 2016

Administrația nerecunoscută de la Tiraspol intenționează să deschidă o reprezentanță la Moscova. Noul lider transnistrean Vadim Krasnoselski a făcut anunțul joi, spunând că reprezentanța se va ocupa de stabilirea relațiilor cu Duma de Stat și cu alte organe ale puterii din Federaţia Rusă, de dezvoltarea legăturilor economice și va oferi sprijin juridic și consultativ persoanelor cu așa-zisa cetățenie transnistreană. Potrivit lui Krasnoselski, șeful viitoarei reprezentanțe va fi Alexandr Karaman, cel care a fost și primul vicepreședinte al autoproclamatei republici nistrene, până în 2001, și care a deținut în 2014 și funcții importante în executivul autoproclamatei republici populare Donețk. Karaman figurează pe lista persoanelor care cad sub incidența sancțiunilor europene și americane impuse în legătură cu agresiunea Rusiei în Ucraina. Intenția deschiderii reprezentanței lui Krasnoselski la Moscova a fost criticată de oficialități de la Chișinău, care consideră aceasta nu va face decât să îndepărteze cele două maluri ale Nistrului.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că Moscova speră ca președinții Vladimir Putin și Donald Trump să se înțeleagă bine. „Cel puțin Trump a declarat că este deschis unui dialog” a declarat Peskov reporterilor „ceea ce nu înseamnă că ne vom înțelege în toate problemele, ar fi imposibil”. Miercuri, în prima sa conferință de presă de la cîștigarea alegerilor, președintele ales american Donald Trump a declarat că „nu știe dacă se va înțelege cu Putin”, dar că nu vede nimic „rău” dacă relațiile cu Rusia s-ar îmbunătăți, pentru că acum ar fi într-o stare „îngrozitoare”.

***

Europa Liberă: Executivul de la Tiraspol este în căutarea mijloacelor financiare care să acopere imensul deficit bugetar al regiunii. De unde se pot găsi bani? Este întrebarea la care trebuie să răspundă concepția politicii bugetar-fiscale pentru acest an și în perspectivă medie, a spus, miercuri, șeful executivului Alexandr Martînov, la o ședință dedicată bugetului și problemelor economice ale regiunii. Martînov a constatat că până acum executivul și Sovietul suprem de la Tiraspol nu au avut o viziune comună în problema deficitului bugetar, iar acesta este „un risc imens”. „Nimeni nu va investi nici un dolar într-o economie în care nu este limpede cum vor fi onorate angajamentele sociale”, a spus Martînov, citat de serviciul său de presă. Iar dilema, așa cum a formulat-o el, constă, aparent, în reducerea, pe de o parte, a presiunii fiscale și, totodată, asigurarea unor venituri care să poată acoperi nevoile sociale. Până atunci, însă, i-am întrebat pe mai mulți locuitori din Tiraspol și Bender de unde se pot lua bani pentru acoperirea deficitului bugetar?

- Там есть умные головы, пусть они и думают.

- Может быть, надо, действительно, быть поэкономнее и не разбазаривать бюджетные средства.

- Сначала надо с коррупцией разобраться, остальное все наладится.

- У нас неоткуда черпать, поэтому я даже не знаю, на что они рассчитывают и откуда будут брать средства, честно. У нас ни заводов, толком ничего нет, не знаю.

- Развивать сельское хозяйство надо, скотину, мясо. Коров, свиней. В селах есть же люди. Тут край богатый, денег можно много заработать, но пока кому-то выгодно привозить. Нужно восстановить мелиорацию, фермы. Взять где-то деньги и восстанавливать, фермы-то остались, просто они разворованы. Вот, как в Григориопольском районе восстановили, в Дубоссарском. Вот так и в Слободзейском нужно повосстанавливать старые фермы, мелиорацию, бассейны и выращивать корм для скота. А скот разводить. Тогда будет свое мясо, а не привозная индюшатина. Вон, сколько в Подмосковье индюшатины производят.

- Естественно, нужно развивать сначала свое производство. Что у нас мало спонсоров в городе? Вот их и надо просить, пусть обратят внимание на нашу обстановку, на пенсию маленькую, которую нам дают. Мы надеемся, что новое правительство и про нас подумает.

- Эти хулиганы, пьяницы, сквернословящие граждане – вот их отправить убирать, пусть они моют, чистят, метут город, потому что все настолько загажено. Потом. Сколько у нас собак! Почему бы их владельцев не обязать платить налог на содержание собак? Почему нет? Пусть будет! И еще. У нас, мне кажется, очень много милиции. И никогда их нигде не видно. Абсолютно! Почему не штрафуют тех, кто после пикников на природе оставляют после себя кучи мусора. Почему экологическая милиция, наверное, есть, но мы ее не знаем, мы ее не видим?

***

Europa Liberă: Noul șef al executivului de la Tiraspol, Alexandr Martînov, a spus că una din prioritățile echipei sale va fi o amplă reformă a sistemului de impozitare. La aceeași ședință, miercuri, el a trasat ca unul din principalele obiective stabilirea unui prag optim al presiunii fiscale asupra economiei transnistrene. „Cu cât este mai jos nivelul de dezvoltare al unui stat, cu atât mai mică trebuie să fie presiunea fiscală”, a spus Alexandr Martânov, adăugând că numai statele puternice, cu investiții stabile, își pot permite impozite mari, și a conchis, citez: „Dacă ne dorim dezvoltare, presiunea fiscală trebuie redusă”. Despre intențiile de reformă fiscală ale executivului transnistrean, colega mea Lina Grâu a stat de vorbă cu analistul economic din Tiraspol, Serghei Melnicenko.

Serghei Melnicenko: „Da, el spunea despre o reformă echitabilă a sistemului de impozitare.

Este o istorie mai veche. Până în anul 2000 în Transnistria funcționa sistemul de impozitare clasic, care consta din trei impozite – impozitul pe venit, taxa pe valoare adăugată, TVA, și impozitul pe proprietate a persoanelor juridice. După anul 2000 aceste impozite au fost de facto unificate într-un singur impozit care este aplicat acum și care se numește „impozitul pe venitul organizațiilor”. S-a optat atunci pe principiul impozitării pe domenii, când la stabilirea valorii impozitului se ține cont de diferența dintre costul inițial al producției și de alte aspecte. Și se presupunea că mărimea acestor impozite în fiecare an va fi modificată prin legea bugetului, în funcție de conjunctura de pe piețele internaționale și alți factori.

Ce s-a întâmplat după 2012, când s-a schimbat puterea? Fosta conducere a declarat că unul dintre motivele pentru care economia s-a dus la fund este caracterul inechitabil al impozitării, care punea într-o situație mai privilegiată comerțul en gros și cu amânuntul, și nu domeniul producției. Este o chestiune foarte discutabilă, dar cu toate acestea reforma fiscală a devenit piatra de încercare în contradicțiile dintre președinte și executiv pe de o parte, și Sovietul suprem, atât cel de legislatura a cincea, cânt și cel actual, de legislatura a șasea. Aceste contradicții au durat din 2012 până acum, în 2016.

De patru ori ba președintele, ba executivul, au propus o reformă fiscală și adoptarea unui nou cod fiscal. De fapt, noi nu avem acum un cod fiscal, deci documentul trebuia elaborat de la zero, punând la bază experiența rusească, unde se aplică sistemul clasic de impozitare. De altfel, în majoritatea statelor lumii funcționează sistemul fiscal bazat pe trei impozite.

Unul din argumentele pentru aceste inițiative era faptul că principalii parteneri comerciali ai Transnistriei sunt țările în care se aplică sistemul clasic cu cele trei impozite.”

Europa Liberă: Și atunci care era problema, dacă și puterea executivă, și cea legislativă, erau de acord cu necesitatea schimbării sistemul fiscal?

Serghei Melnicenko: „Sovietul suprem era de părere că nu în sistemul fiscal stă rădăcina problemelor economice ale Transnistriei, că și acum, în condițiile actuale, întreprinderile de succes, care au un management eficient, pot lucra cu orice partener comercial extern care lucrează în baza sistemului clasic de impozitare. Nu asta este important. Și până la urmă această dispută nu-și găsea soluția. Și lucrurile nu mergeau mai departe, deoarece Codul fiscal trebuia să fie adoptat de Sovietul suprem. Mai existau argumente de genul că e nevoie de pregătirea cadrelor, e nevoie de o perioadă de trecere, trebuie pregătite softurile necesare. Și în final chestiunea a rămas suspendată. Și se manevra exclusiv cu mărimea cotei impozitelor pentru fiecare întreprindere în parte.

Altceva este că pentru susținerea unor sectoare erau introduse unele facilități fiscale, se umbla la cotele impozitelor pe venitul organizațiilor din domeniile respective și așa mai departe.

După alegerile din decembrie, tema, chiar dacă nu este neapărat una prioritară, dar a fost abordată de șeful executivului. Vorbind despre sarcinile noului executiv, Alexandr Martînov a spus așa, și îl citez: „Economia Transnistriei are nevoie de un sistem echitabil și eficient, care redistribuie veniturile persoanelor fizice și juridice, ținând cont de necesitățile bugetului și necesității creșterii economiei. Denumirea instrumentelor fiscale este secundară. Legislația fiscală trebuie să fie flexibilă și să ofere posibilitatea pentru plătitor să aleagă regimul fiscal.”

Care este esența acestei declarații, dacă e să o traducem într-un limbaj mai accesibil? De fapt, idea este că nu contează ce culoare are pisica, important e să prindă șoareci. Nu aș spune că pentru administrație acum chestiunea reformei fiscale este sarcina prioritară. Este evident că în situația actuală noua putere trebuie să adopte măsuri operative și în alte domenii decât modernizarea sistemului fiscal.

Dar cel mai probabil va fi aleasă tactica diversificării, sau aplicării în paralel a mai multe variante de regimuri fiscale. Și atunci când vor fi câteva regimuri, atunci singuri agenții economici îl vor putea alege pe cel care i se potrivește mai bine.”

Europa Liberă: Adică vor avea o alegere liberă între mai multe sisteme de impozitare?

Serghei Melnicenko: „Da, de exemplu, în Transnistria deja există de facto câteva sisteme. Antreprenorii individuali au patentă antreprenorială. Un al doilea regim de impozitare este aplicat așa-numitelor întreprinderi mici, cu un număr mic de angajați, până la 15 persoane, care beneficiază de un sistem fiscal simplificat și de rapoarte contabilicești simplificate. Aceste modele vor fi luate, cel mai probabil, ca bază pentru noul sistem. Dar este prematur acum să spunem dacă va exista o modernizare globală a sistemului de impozitare. Asta, inclusiv pentru că această problemă nu este cea mai acută care există acum în regiune.”

Europa Liberă: Există vreo legătură dintre această declarație care vorbește despre reformarea sistemului fiscal și Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană, a părții economice a acestuia, în baza căreia mulți agenți economici transnistreni fac comerț cu UE? Anul trecut a fost stabilită o perioadă de trecere de doi ani în care regiunea transnistreană ar fi trebuit să-și reformeze sistemul de impozitare.

Serghei Melnicenko: „În primul rând, eu nu am nicio informație, și nu știu cine are, despre ce presupunea de fapt acea decizie a Uniunii Europene de prelungire a regimului preferențial și care au fost de fapt angajamentele pe care și le-a asumat în context Transnistria. Despre aceasta nimeni nu a vorbit la modul public. Au prelungit regimul referențial - și foarte bine, au înghețat situația așa cum este. Și de aceea îmi este greu să spun dacă a fost o condiție, această trecere la noul sistem fiscal.

Experții străini de la institutul de cercetare Berlin Economics au insistat și au recomandat executivului de la Tiraspol să introducă TVA-ul și să încerce să minimizeze scăderea veniturilor la buget din alte surse – din încasările vamale și așa mai departe. Nu cred că a fost o condiție de genul unui ultimatum – „dacă nu introduceți alt sistem fiscal care funcționează în majoritatea statelor lumii, atunci noi întrerupem regimul preferențial din comerțul cu UE”. Iată de ce mi-e greu să judec, fără să știu detaliile.”

Europa Liberă: Dar, din informațiile pe care le aveți, în 2016 au avut loc discuții oficiale la acest subiect cu participarea reprezentanților Uniunii Europene?

Serghei Melnicenko: „Nu, la nivel oficial despre aceste lucruri nu s-a vorbit. Iar opinia experților rămâne opinie a experților. Se pare că și experții ruși au recomandat acest lucru. Dar știți cum e – orice opinie de expert poate fi prezentată în scopuri politice pentru a demonstra că o anumită parte are dreptate. Opinii pot fi multe și se poate folosi o opinie de expert ca pârghie politică de presiune pentru obținerea unui scop sau pentru a obține un câștig în confruntarea internă dintre organele puterii.”

Europa Liberă: Dar, din câte înțeleg, aceste eventuale schimbări nu se vor regăsi în bugetul acestui an, nu se știe chiar dacă în bugetul anului viitor…

Serghei Melnicenko: „Evident. Chiar și ultima inițiativă de modificare a sistemului de impozitare care a venit în luna noiembrie din partea executivului prevedea că intrarea în vigoare ar urma să fie începând cu anul 2018. Evghenii Șevciuk a venit cu această propunere în regim de urgență legislativă și a cerut ca ea să fie adoptată timp de 20 de zile. Evident că era dificil de examinat și adoptat un document de 600 de pagini în 20 de zile. Și, din moment ce prevederile acestuia ar fi urmat să intre în vigoare din 1 ianuarie 2018, nu este clar de ce lucrurile erau forțate în acest fel? Evident că era vorba despre confruntarea din campania electorală.”

Europa Liberă: Opinia analistului economic de la Tiraspol, Serghei Melnicenko.

***

Europa Liberă: Cum se vedere de la Chișinău spinoasa problemă a reformei fiscale în regiunea transnistreană, în special în partea ce ține de nevoia introducerii TVA pentru a ușura comerțul cu principalii parteneri comerciali, Lina Grâu a încercat să afle, discutând cu directorul executiv al Centrului pentru Investigații Strategice și Refororme, Galina Șelari:

Galina Șelar

Galina Șelari: „Indiscutabil că Transnistria trebuie să rezolve această problemă, pentru că este evident că dacă cei mai importanți parteneri comerciali lucrează conform altor reguli nimeni nu se va adapta în mod special la condițiile din Transnistria, nici măcar din Republica Moldova, mai ales având în vedere ponderea noastră mică pe piețele externe.

Iată de ce nu am niciun fel de dubii în privința faptului că problema trebuie rezolvată. Întrebarea de bază este cum se poate soluționa această problemă, pentru ca nu doar să fie efectuată o reformă a sistemului fiscal pe malul stâng al Nistrului, ci să fie și îmbunătățite relațiile cu agenții economici de pe malul drept al Nistrului. Și la noi au loc în permanență schimbări în sistemul fiscal, chiar se discută despre faptul că unele capitole ale Codului fiscal trebuie adoptate în redacție nouă.

Iată de ce este important ca aceste procese de reformare, care au loc pe ambele maluri ale Nistrului, să fie dacă nu intercorelate, cel puțin să se aibă în vedere măcar unele puncte comune care să permită să fie îmbunătățită sau ridicată calitatea relațiilor dintre agenții economici, să se facă mai avantajoase relațiile dintre agenții economici care lucrează atât pe malul drept, cât și pe malul stâng al Nistrului. Ceea ce presupune că schimbările care au loc pe ambele maluri ale Nistrului trebuie să fie elaborate având în vedere niște reguli care să permită agenților economici de pe ambele maluri să lucreze unii cu alții - și să lucreze eficient.”

Aici mie mi se pare că problema de bază, sau piatra de încercare, de care s-a și proptit reforma fiscală propusă în Transnistria încă în 2015, este Taxa pe Valoare Adăugată, TVA.

Este, într-adevăr, o problemă foarte serioasă, în primul rând pentru că această taxă trebuie decupată foarte atent din impozitul pe venitul adăugat, în vigoare în prezent. Adică trebuie coordonată această reformă și cu partea cealaltă, cu Chişinăul, adică introducerea TVA pe malul stând nu ar trebui să complice relațiile dintre cele două maluri, să nu complice situația economică, să nu ducă la tensionarea relațiilor economice dintre cele două maluri.

De aceea se poate spune că această problemă nu este una pur economică, este economică-politică, și chiar aș pune accent pe cuvântul „politică”. Și asta, dintr-un motiv foarte simplu – pentru că statutul agenților economici care lucrează pe malul stâng al Nistrului, din punctul de vedere al legislației Republicii Moldova, nu este unul foarte transparent. Adică agenții economici transnistreni la noi au statut de agenți pe jumătate externi. Alt aspect al problemei este faptul că, potrivit regulilor care sunt în vigoare pe malul stâng, agenții economici care lucrează pe malul drept sunt agenți economici străini.

Iar orice agent economic care lucrează pe malul drept înțelege că administrarea TVA este diferită în funcție de faptul cu cine lucrezi – cu un agent economic din Republica Moldova, sau cu unul din străinătate.

Și, din acest punct de vedere, aș vrea să remarc că experții străini vorbesc despre necesitatea introducerii TVA anume cu scopul de a simplifica relațiile reciproce dintre agenții economici din Transnistria la efectuarea operațiunilor de import-export în primul rând cu Uniunea Europeană. Și experții Misiunii EUBAM vorbesc despre faptul că această reformă trebuie făcută, chiar dacă subliniază că nu este o problemă care trebuie soluționată în viteză, aici trebuie să se țină cont mai ales de calitate.

Cam același punct de vedere este împărtășit și de experții de la Berlin Economics, care au făcut cercetări solide atât a economiei transnistrene, cât și a impactului schimbării condițiilor de comerț cu țările Uniunii Europene asupra economiei regiunii, în primul rând asupra posibilității accesului mărfurilor transnistrene pe piețele europene.

Și ultimul lucru pe care vreau să-l spun – acest aspect al reformei fiscale este foarte important din simplu motiv că Republica Moldova și țările Uniunii Europene absorb în acest moment cam 70 la sută din exporturile Transnistriei.”

Europa Liberă: Opinia directorului executiv al Centrului pentru Investigații Strategice și Reforme de la Chișinău, Galina Șelari, consemnată de Lina Grâu.

***

Europa Liberă: Să adăugăm doar că potrivit datelor serviciului vamal de la Tiraspol, anul trecut, volumul comerțului regiunii s-a redus cu 19% și a constituit 1,5 miliarde de dolari. Exporturile au scăzut cu 13%, iar anul precedent s-au redus cu alte 17%. De câțiva ani, cota exporturilor transnistrene în Federația Rusă se menține la un nivel foarte jos, de circa 8%, iar cauza acestei situații, potrivit executivului regiunii, ar avea legătură cu devalorizarea rublei rusești și politica de substituire a exporturilor occidentale promovată de Guvernul Federației Ruse. Drept urmare, pe de o parte, mărfurile din regiunea transnistreană n-au mai făcut față concurenței pe piața rusă, iar, pe de altă parte, au nimerit pe lista produselor străine ce urmau să fie substituite de producătorii ruși. „Aceasta nu este o problemă a Federației Ruse, ci este o hibă a Transnistriei”, consideră șeful executivului din Tiraspol, Alexandr Martînov. Și, în timp ce exporturile din stânga Nistrului se fac sub marca „Produs în Moldova”, Federația Rusă a impus taxe suplimentare și embargo-uri asupra majorității exporturilor moldovenești, ca și a celor din Ucraina. Totodată, Uniunea Europeană a extins din 2016 regimul de comerț fără taxe asupra întregului teritoriu al Republicii Moldova, inclusiv asupra regiunii transnistrene.

***

Europa Liberă: Problema taxelor și embargourilor impuse de Rusia exporturilor de produse moldovenești și reglementarea transnistreană sunt doar câteva din subiectele centrale de pe agenda discuțiilor de săptămâna aceasta de la Moscova dintre președintele moldovean Igor Dodon și liderul de la Kremlin Vladimir Putin. Mai multe, a căutat să afle în ajun, colega mea Valentina Ursu, discutând cu viitorul consilier prezidențial pe probleme de politică externă, Andrei Neguța, care va face parte din delegația oficială:

Andrei Neguța

Andrei Neguța: „Pot să spun asupra la ce se concentrează partea moldavă. Desigur, în afară de subiectele noastre, vor fi şi cele propuse de Federaţia Rusă. Noi putem numai să presupunem care. Dar noi, domnul Dodon a spus aceasta şi până la venirea în clădirea preşedintelui, şi după aceasta, în primul rând, momentele legate de exportul producţiei moldave, care sunt acele condiţii de revenire, care e gradul de credibilitate că noi putem controla ca să lipsească reexportul acestei producţii din terţe ţări. Şi, în cazul acesta, înseamnă că această revenire poate veni mai târziu. Al doilea moment este în jurul migranţilor moldoveni, statutul lor, 40.000 care se află acasă nu-şi pot cumpăra bilet la tren, la avion, fiindcă vor fi întorşi înapoi. O mare parte de cetăţenii moldoveni, care se află în Federaţia Rusă, demult au încălcat regulamentele Serviciului Federal de Migraţiune referitoare după 90 de zile să revii acasă. Şi este o frică mare că ei liber se pot întoarce acasă. Dar revenirea în Moscova, în oraşul în care se află cetățeanul, nu va fi posibilă. Iată momentul acesta. Şi, desigur, momentele legate de protecţia socială a lor. Ei acolo lucrează, nimeni nu le consideră anii aceştia ca stagiu la pensie, nu au loc defalcări sociale ş.a.m.d. Iată blocul acesta, pe care îl putem numi migranţi, va fi propus de partea moldavă să fie discutat.”

Europa Liberă: Ce loc va ocupa soluţionarea problemei transnistrene în cadrul acestui dialog între Igor Dodon şi Vladimir Putin?

Andrei Neguța: „Acest subiect, de asemenea, planificăm să îl discutăm. Suntem siguri că şi partea rusă ne va propune. Nu întâmplător consilierul preşedintelui pentru reintegrare, Vasile Şova, care este un bun specialist în acest domeniu, este membru al acestei delegaţii. Desigur că aici noi considerăm că, în primul rând, Federaţia Rusă are nevoie de anumite precizări. Se are în vedere nivelul de discuţie ruso-american care este cauzat de venirea unui nou preşedinte, inaugurarea lui şi primele discuţii telefonice, întrevederi sunt necesare Federaţiei Ruse pentru a înţelege ce schimbări geopolitice se poate de aşteptat în regiunea noastră. Aici mă refer, în primul rând, la apropierea sau oprirea NATO de frontiera rusă. Momentele acestea tot au o importanţă destul de mare pentru a începe soluţionarea problemei transnistrene.”

Europa Liberă: Lăsaţi să se înţeleagă că poate fi găsită o soluţie pentru problema transnistreană, dacă ajung la un compromis, consens Moscova şi Washingtonul?

Andrei Neguța: „Da. Momentul acesta poate grăbi, accelera soluţionarea problemei transnistrene, este o parte componentă. Şi a doua, desigur, e internă, relaţiile noastre cu Moscova, atitudinea între Chişinău şi Tiraspol. S-a făcut primul pas prin întrevederea aceasta de foarte mulţi criticată, însă cei care consideră că noi trebuie să soluţionăm, să unim cele două maluri ale Nistrului, aceasta nu este posibil de făcut fără întrevederi.”

Europa Liberă: E posibil ca la Moscova să fie deschis un oficiu care s-ar compara cu un consulat al regiunii transnistrene?

Andrei Neguța: „Nu. Nu aş opera cu termeni internaţionali, cu termeni din Convenţia de la Viena.”

Europa Liberă: Se zice despre un oficiu al aşa-zisului lider de la Tiraspol.

Andrei Neguța: „Noi nu considerăm momentul acesta oportun. Dacă noi ne vom concentra atenţia la soluţionarea problemelor dintre Chişinău şi Tiraspol, nu va fi necesar de deschis acest oficiu. Momentul de deschidere a reprezentanţei – nu. Aceasta ne îndepărtează şi nu pune accentul pe necesitatea conlucrării astăzi, pentru a determina statutul Transnistriei în componenţa Republicii Moldova.”

Europa Liberă: Opinia fostului ambasador al Moldovei la Moscova, Andrei Neguța.

***

Europa Liberă: Președintele Igor Dodon este un susținător declarat al soluționării conflictului transnistrean prin federalizarea Republicii Moldova, idee compromisă în mare parte după eșecul așa-zisului Memorandum Kozak din 2003. Am încercat să aflăm însă ce cred despre aceasta mai mulți locuitori din stânga Nistrului:

La Tiraspol

​- Лучше по-другому. Только не с молдаванами, мне кажется. Мы всегда не очень с Молдовой были близки, чтоб не объединяться с Румынией. Так говорили нам всегда.

- Я думаю, конфедерации не будет. В 2006 году мы высказались за независимость. Я не вижу оснований для конфедерации. Мы стараемся сближаться с Россией. Но не знаю, вот, выбрали нового президента, может, он что-то решит.

- Мне кажется, нам лучше отдельно от них. Мы были отдельно – и неплохо нам было.

- Я думаю, что конфедерация, это нормально. Наша непризнанность ничего хорошего не дает. Бизнеса никакого нет. Посмотрите, город пустой. Люди все поуезжали. Куда? Уезжают в Европу, уезжают в Россию работать. А здесь – ноль, потому что мы зажаты здесь, непризнаны, никто сюда не будет вкладывать деньги.

- Если наша машина едет в Европу с приднестровскими номерами – ее туда не пускают. Это одно, а там сколько такого еще…

- Они президенты, они пускай решают. А мы будем подчиняться тем нормам, которые они примут. От нас, как бы, что-то зависит, только я не знаю, что.

- Я думаю, что конфедерация будет лучше. В том плане, что единая республика – будет больше возможностей для промышленности, работают же предприятия. И все же, единое государство – есть единое государство, а не раздробленное, как уже показал наш жизненный опыт, что из этого всего получается.

Europa Liberă: Opinii ale locuitorilor din Tiraspol.

***

Europa Liberă: Colega mea Valentina Ursu a căutat să afle și părerea mai multor oameni din satul Coșnița, localitate aflată în stânga Nistrului, dar sub jurisdicția Republicii Moldova.

La Coșnița

– „Transnistria este a noastră şi trebuie să fie sub jurisdicţia Moldovei, nu aparte. Aceasta e făcut special, ca să fie cu Rusia. Special e făcut şi de mulţi ani în urmă. Şi mi se pare că niciodată ruşii nu o vor da să fie cu noi, cu Moldova.”

​Europa Liberă: Şi de ce Moscova nu ar vrea să fie reîntregită Republica Moldova?

– „Lor le trebuie pământul acesta, moldovenii nu le trebuie aici să fie.”

Europa Liberă: Dacă dumneavoastră aţi fi în fruntea Republicii Moldova, ce eforturi aţi depune să soluţionaţi, să rezolvaţi această problemă?

– „Mi se pare că niciodată nimeni nu va putea rezolva problema aceasta, să fie Transnistria cu noi.”

Europa Liberă: La Bender s-au întâlnit Igor Dodon şi Krasnoselski. Insuflă optimism, speranţă?

– „Dumneavoastră să ştiţi, vă spun deschis, eu în Dodon nu prea cred, nimic, absolut.”

Europa Liberă: Treceţi Nistrul des în partea cealaltă?

– „Da. Eu am cunoscuţi, am prieteni acolo. Da, la dânşii nu e mai bine. Noi ştim.”

Europa Liberă: Şi dacă se unesc două sărăcii?

– „Va fi o sărăcie mai mare.”

Europa Liberă: Câţi ani trebuie ca aceste două maluri ale Nistrului să se reintegreze?

– „Pokolenia noastră nu o va apuca. Care au 20 de ani, când vor avea vreo 50-60 de ani, poate, dar până atunci nu. Dacă se va schimba starea politică nu numai în Moldova şi Transnistria, dar şi în Ucraina, în aceeaşi Românie, atunci vor fi schimbări, în aceeaşi Rusie.”

Europa Liberă: S-au întâlnit domnul Dodon cu domnul Krasnoselski. Insuflă încredere că lucrurile se vor mişca?

– „Depinde de Moscova, ce le va spune Moscova şi România. Aici joacă rolul şi America. Nu ştiu cum va fi mai departe, că şi acolo s-a schimbat preşedintele, în America. Şi aici depinde de dânşii. Dar când vine vorba că noi suntem români... În primul rând, de ce grăim noi de NATO aici? Nouă ne trebuie NATO în Moldova? Nouă ne trebuie armată, cheltuieli pentru armată? Cui trebuie soldaţii aceştia? Nouă ne trebuie poliţie, să fie ordine în ţară şi tot. Nu ne trebuie nouă NATO. Cu Europa, da, nu zice nimeni că, cu Europa, e rău. Dar lor li se pune întrebarea ori cu ruşii, ori cu Europa.”

Europa Liberă: Treceţi prin umilinţă, atunci când aici trebuie să prezentaţi actul de identitate?

– „Da. Dar cum?”

Europa Liberă: Şi de ce nu se scot barierele acestea?

– „Ei se socot stat independent.”

Europa Liberă: Cine? Transnistria?

– „Da. Ei depind de Rusia, în primul rând.”

Europa Liberă: Domnii Dodon cu Krasnoselski vor rezolva unele probleme ale cetăţenilor?

​– „Unele da. Dar Dodon depinde de guvern. Dar Dodon fără Parlament, noi ţară parlamentară suntem, nu poate să hotărască multe întrebări. Dar dacă nu poate să hotărască el cu guvernul, înseamnă că nici cu Transnistria. Aici sunt legate una cu alta.”

Europa Liberă: Sunteţi optimist? În viitorul Moldovei credeţi?

– „Cât voi trăi pe lumea aceasta – nu. Peste vreo 50 de ani încă poate vor mai fi schimbări.”

Europa Liberă: Coşniţa e una dintre localităţile care se află în această zonă de securitate. Dumneavoastră, locuitorii de aici, mai treceţi Nistrul, discutaţi cu cetăţenii din partea cealaltă a râului. Cât de prioritară găsiţi rezolvarea problemei transnistrene?

– „Я бы хотела, конечно, чтобы было как когда-то, 30 лет назад – сел и поехал. Никаких границ, ничего. Я за это. Но, видите, какая жизнь получилось. У кого-то в карман наверное маловато денег и поэтому они стараются себе. Так что я хочу за мир и дружбу, чтобы все, и Приднестровье, и мы чтобы жили в мире и согласие.”

Europa Liberă: Cât de mult vă interesează felul în care trebuie să fie rezolvată problema transnistreană?

– „Problema transnistreană nu se va rezolva niciodată. Putem socoti că am pierdut Transnistria. Mai ales, cu Dodon acum, cum face el, se duce şi pune flori la cazacii care au ucis moldovenii noştri.”

Europa Liberă: Cetăţenii de pe cele două maluri s-au înstrăinat?

– „Aproape da. Se socot ca fraţii noştri, vin la noi. Noi încolo nu ne putem duce.”

Europa Liberă: Această întâlnire Dodon-Krasnoselski insuflă încredere că se poate urni carul din loc, când e vorba despre reglementare?

– „Niciodată. Doar dacă noi să ne facem o Transnistrie întreagă, dar nu Moldovă întreagă. Noi să ne alipim la Transnistria, dar nu Transnistria la Moldova.”

Europa Liberă: Şi aceasta e o temere că poate fi transnistrizată Moldova? Vă deranjează?

– „Foarte tare. Aceasta e ţara noastră, cum nu ar fi. Noi suntem pământenii, nu ruşii.”

Europa Liberă: Rusia este mediator în formatul de negocieri „5+2”. Aşa cum zice Moscova, aşa se decide?

– „Aşa se decide. Veţi vedea ce ne va cânta Putin nouă.”

Europa Liberă: S-au înstrăinat cetăţenii de pe cele două maluri ale Nistrului?

– „Foarte mult.”

– „S-au înstrăinat foarte mult. Eu cred că în problema Transnistreană cheia rezolvării nu e în Chişinău, dar în cu totul altă parte.”

​Europa Liberă: Şi dacă cheia nu e la Chişinău, atunci Chişinăul ce trebuie să întreprindă?

– „Chişinăul în rolul de faţă e marionetă sau e păpuşa de lemn şi păpuşarul e cu totul în altă parte.”

Europa Liberă: Vă interesează felul în care trebuie să fie soluţionată această problemă? Cei mai mulţi din stânga Nistrului zic că ei vor recunoaşterea Transnistriei. Şi chiar liderii de la Tiraspol insistă pe această idee şi pe apropierea regiunii de Moscova.

– „Transnistria, ce vor ei... Şi eu aş vrea să întoarcem hotarele noastre pe râul Bâc al Moldovei. Ceea ce vor, aceasta ei vor. Dar de acum mergem spre aceea că noi ne vom globaliza şi mi se pare că pământul e un pământ la toţi.”

Europa Liberă: Şi când treceţi Nistrul, sunteţi străin acolo sau nu?

– „Nu e aşa cum a fost înainte. Eu acolo am prieteni şi o amantă, mă duc pe la dânsa. M-am dus şi m-am întors pe malul Nistrului.”

Europa Liberă: Dacă cetăţenii vor să fie reîntregite cele două maluri ale Nistrului, de ce politicienilor nu le reuşeşte acest lucru?

– „Cei care au venit acolo la putere nu ar dori să-i conducă Chişinăul. Aşa cum este, dar e ţară la dânsa acolo. A făcut regiunea aceea, se simte acolo karoli.”

Europa Liberă: De ce în 25 de ani nu s-a reuşit reunificarea celor două maluri ale Nistrului?

– „Se vede că mai este cineva implicat, care conduce cu partea ceea de acolo. De pildă, Rusia.”

Europa Liberă: Şanse ca să fie reunificate cele două maluri ale Nistrului există?

– „Aceasta nu de noi depinde.”

Europa Liberă: De cine depinde?

– „De acei care ajung la conducere.”

Europa Liberă: Ce are de câştigat Moldova, dacă se reintegrează cele două maluri ale Nistrului?

– „Principalul să fie pace. Dacă aţi fi fost prin ’92 aici, atunci aţi înţelege cuvântul „pace” ce înseamnă. Este pace, de acum e bine.”

​Europa Liberă: Există şanse ca să fie rezolvată această problemă transnistreană?

– „Eu cred că există. Totul depinde de cei de sus.”

Europa Liberă: Dar de ce ziceţi că de ei depinde?

– „Ei hotărăsc toate întrebările. De vorbit vorbeau una, dar se întâlneau şi puneau la cale alta, interesele lor le foloseau.”

Europa Liberă: În 25 de ani, lumea de aici şi lumea de acolo s-a înstrăinat?

– „Mie îmi pare că, din contra, se apropie lumea. Eu mă duc la piaţă la Grigoriopol şi lumea e pentru o Moldovă.”

Europa Liberă: Unde e mai mare sărăcia? Ziceţi că mergeţi acolo la piaţă.

– „Mie îmi pare că sunt cam la un nivel. Şi sărăciile acestea tot depind de cei de sus. Mai puţin să pună prin buzunare şi mai mult să se gândească la lume.”

Europa Liberă: Ce statut ar trebui să-i fie oferit Transnistriei? Pentru că mulţi discută despre o federalizare, despre o autonomie largă. Dumneavoastră, cetăţenii simpli, discutaţi această problemă?

– „Să fie o Moldovă şi gata. Să se înţeleagă împăraţii.”

Europa Liberă: Cine sunt împăraţii?

– „Dodon acum şi Krasnoselski.”

Europa Liberă: Au avut o primă întâlnire. Aceasta vă insuflă încredere că dialogul ar putea să pornească?

– „Ceva poate se va schimba. E o prostie. Oamenii de la Doroţcaia tot timpul, dealurile ne sunt acolo, vitele le ducem încolo, de zece ori pe zi te duci, de zeci ori pe zi trebuie să scrii migraţionka ceea. Mai înainte nu erau prostiile acestea, măcar era mai liberă trecerea. Dar noi ne ducem de zece ori pe zi, pentru satele acestea măcar să fie privilegii.”

Europa Liberă: Politica aceasta a paşilor mici, pe care insistă că o promovează guvernanţii, e o politică bună să fie rezolvate, mai întâi, problemele mici şi după aceasta să se ajungă la o problemă mare, la un statut să-i fie oferit Transnistriei?

– „Să se aşeze la o masă şi să se înţeleagă. Să se gândească pentru oameni ca să fie mai bine. Să mai scoată vămile acestea şi lumea liber să treacă încolo şi încoace. Trebuie să trăim bine şi cu cei de la Moscova, şi cu Europa.”

Europa Liberă: Federalizarea ar fi o soluţie?

​– „Acesta e o prostie. Şi aşa a rămas o palmă de pământ aici. Şi dacă vom începe a o împărţi, dispare Moldova peste vreo câţiva ani.”

Europa Liberă: Vă este frică că Moldova ar putea să nu aibă viitor?

– „Da, mă gândesc la aceasta.”

Europa Liberă: Dacă aţi fi dumneavoastră în fruntea Moldovei, ce aţi face pentru ca să soluţionaţi această problemă transnistreană?

– „Eu aş zice aşa, să fie făcut un referendum şi de întrebat populaţia. Să participe toţi, şi partea aceasta, şi partea cealaltă. Şi atunci poporul va alege dacă se reîntregesc sau rămân aşa. Şi aceasta e tot.”

Europa Liberă: Opinii ale locuitorilor din satul Coșnița.

***

Europa Liberă: Doamnelor şi domnilor, aici se încheie această ediție a emisiunii Dialoguri transnistrene. Prezentatorul ei, Radu Benea vă mulțumește pentru atenție şi vă dorește toate cele bune. Aici e Radio Europa Liberă.