„Românii au demonstrat că valorile democratice au prins rădăcini în țara lor în ultimele două decenii”

Revista presei internaționale despre evenimentele din România.

Intr-o depesă datata 7 februarie, agentia Reuter relateaza despre discursul presedintelui României,Klaus Iohannis, de marţi din Parlament si despre hotarirea protestatarilor din Piata Victoriei de a-şi continua manifestatia pina ce guvernul PSD condis de Sorin Grideanu va fi înlaturat.

Reuter il citeaza pe unul din protestatari, Teodor Muscalu, de profesie designer, pentru care protestele din Piata Victoriei sunt menite să aduca la conducerea Romaniei „un guvern curat”. Lipsa de încredere [in acest guvern] a ajuns la un nivel la care nu mai poate fi recistigata, spune Muscalu.

Reuter citeaza și citeva din declaraţiile presedintelui Iohannis din Parlament şi noteaza ca deputatii majorităţii au parasit sala cind au fost invinuiti ca guverneaza in folosul lor şi nu în al ţării. Aceeași agenția citează surse anonime din PSD cu declarația că e aşteptată demisia ministrului Justitiei Florin Iordache, principalul autor al Ordonanţei de urgenţă care a scos lumea în strada.

Judy Dempsey scrie pe site-ul Fundaţiei Carnegie Europa că, la 10 ani după ce a aderat la Uniunea Europeana, România are acum o societate civila înfloritoare şi oamenii, mai ales cei tineri, simt ca au puterea sa schimbe lucrurile.

„Uniunea Europeana le-a dat românilor posibilitatea să calatorească şi să muncească în alte state ale Uniunii şi sa înţeleaga că exista o răspundere pentru ceea ce faci şi ca poti fi tras la socoteală”, scrie Judy Dempsey, care face referire și la România anilor 1980, cind sentimentul dominant era cel de teamă şi de privaţiuni, teama de puternica Securitate si lipsa acuta de alimente. Acest sentiment s-a schimbat acum în cel de libertate. „Sutele de mii de romani care au iesit în stradă în ultimele zile demonstrează ca aceste doua sentimente au dispărut.” Ei demonstrează să teama şi privaţiunea au fost înlocuite cu hotarirea şi rezistenta de a duce la bun sfîrşit transformarea ţării lor. „Intr-o perioada cind sistemul echilibrat al puterilor este pus la încercare in Ungaria si Moldova, Ucraina si Polonia şi corupţia face victime in clasa politica franceză, romanii vor sa opreasca întoarcerea înapoi. Ei ar trebui văzuţi ca un credit acordat Europei”, scrie Judy Dempsey.

Jurnalista aminteste de prevederile Ordonanţei de urgenta care a scos lumea în stradă, despre mecanismul de cooperare si verificare care este încă în vigoare pentru România şi despre avertismentele din ultimul raport al Comisiei Europene pe tema justitiei din România. Bianca Toma, de la Centrul Roman pentru Politici Europene, citata de Judy Dempsey, crede că o explicaţie a corupţiei la nivel inalt este si existenta in continuare a vechilor structuri din epoca Ceausescu. „Reţelele acestea politice funcţionează încă in zona economica şi a presei”, crede experta de la Bucuresti.

„Partenerii României din alte ţări Europene ar trebui să ia aminte la hotarirea românilor de a-şi exprima opiniile si de a intari si apăra domnia legii în loc de a apela la sloganuri populiste si a izbi cu putere in Uniunea Europeana”, conchide Judy Dempsey.

În ziarul conservator britanic „The Times”, Roger Boyes are un cu totul alt punct de vedere. Amintind de situatia omului de afaceri Dan Adamescu, „un român bogat care a emigrat in Germania si s-a intors apoi in România, investind in companii de asigurari, imobiliare şi in ziarul independent „România Libera”, comentatorul vede lupta impotriva corupţiei din România ca pe o vinatoare de vrajitoare. Milionarul Adamescu a murit in urma cu doua saptamini in spitalul penitenciarului Jilava, fiind condamnat la patru ani si patru luni de închisoare pentru mituirea unor judecatori. Pentru jurnalistul de la „The Times”, situatia lui Adamescu vorbeste despre lacunele din sistemul de justitie românesc care ar fi, in opinia lui, dominata de interese politice.

„The Times” scrie ca procurorii din România au cerut extradarea din Marea Britanie a fiului lui Dan Adamescui, iar autorul articolului crede ca Londra ar trebui sa fie foarte atentă pentru a nu intra in jocurile politice de la București. Scriind despre lacunele justitiei românesti, ca ziar conservator si euro sceptic, „The Times” conchide: „Marea Britanie părăseşte acum Uniunea Europeana, dar poti să te intrebi de ce nu este România cea care ar fi trebui sa plece”….

„Washington Post” consacra un editorial protestelor din Romania, intitulat „Din România, semne încurajatoare pentru democratie”:

„Intr-o perioada în care democraţia da semne de erodare in mai multe tari Centrale si est Europene, o miscare contestatara incurajatoare a apărut in România. Oamenii au iesit in strada ca sa ceară guvernului lor să nu relaxeze lupta impotriva corupţiei. Publicaţia da detalii despre ordonanţa de urgenţă care a scos lumea în stradă şi de care ar fi beneficiat, printre alti politicieni si liderul social democratilor Liviu Dragnea.

Miza pe care a jucat PSD-ul că populaţia este apatică si va înghiti aceasta ordonanţă, s-a dovedit foarte greşită. Românii au ieşit imediat în stradă, societatea civilă s-a mobilizat, Biserica Ortoxa şi presedintele ţării s-au ridicat şi ei denunţînd ordonanţa. Magnitudinea protestelor a fost neaşteptată, forţind guvernul să faca un pas inapoi şi să retraga ordonanţa”.

Dar, scrie „Washington Post”, duminica şi luni, oamenii şi-au continuat protestele cerînd demiterea ministrilor.

Publicația americană citeaza și ea declaratiile din Parlament ale presedintelui Iohannis: „retragerea Ordonanţei si o demisie ar fi prea putin, iar organizarea de alegeri anticipate ar fi prea mult”, lasind să se înţeleaga ca ar fi necesara o remaniere guvernamentala.

„Românii au demonstrat că valorile democratice au prins rădăcini în țara lor în ultimele două decenii, cu sprijinul Uniunii Europene si al Statelor Unite. Este un cistig de care nu profita numai aceasta naţiune: el face Europa mai stabilă şi mai sigura. Administraţia Trump ar trebui sa ia în considerare acest progres inainte de a arunca la lada de gunoi Uniunea Europeana”, se conchide în editorialul din „Washington Post”.