Încotro se îndreaptă Moldova?

Încotro se îndreaptă Moldova?

Sunt tot mai multe păreri potrivit cărora societatea moldovenească poate folosi prezentul pentru a întări instituţiile statului, promovând adevăratele reforme, în timp ce dezbaterea Est sau Vest poate fi lăsată pentru mai târziu. Despre jocurile de putere de la Chişinău vorbim la acest sfârşit de săptămână.

Conform proaspătului sondaj, realizat de Centrul de Investigaţii Sociologice de Marketing CBS-AXA, 74% din moldoveni sunt nemulţumiţi atât de situaţia economică a familiei lor, cât şi a ţării în general. La întrebarea „Cine credeţi că se face vinovat de situaţia dificilă în care se află Moldova”, peste 47% din cei intervievaţi au răspuns: „Grupările de oligarhi”. Pe locul doi se află guvernările anterioare, aproximativ cu acelaşi procentaj. Iar pe locul trei actualii politicieni de la putere.

Europa Liberă a mers cu microfonul într-o localitate de la hotarul moldo-ucrainean, la Olăneşti, Ştefan Vodă, pentru a căuta răspuns la întrebarea: totuşi, încotro se îndreaptă Moldova?

La Olănești

​– „S-au grămădit o şaică de tâlhari, de mincinoşi şi pe noi ne duc în eroare. Ne fură, suntem amăgiţi, suntem descurajaţi. Și beau oamenii, degradează, e imoralitatea aceasta. Şi nu e nicio lege împotriva imoralităţii, beţiei, furtului, drogurilor. Acestea sunt nişte probleme care primele trebuie rezolvate.”

Europa Liberă: Dar dacă s-a pierdut încrederea în clasa politică, atunci cum o puteţi recâştiga?

– „Nu o vor recâştiga.”

– „Când îi votăm, ei promit multe. Eu, singură, cu urechile mele, am auzit la televizor, şi Dodon spunea: „Dacă ei voi fi la conducere, la bătrâni voi mări pensia de două ori”. De când e în funcţie, nu auzim niciun cuvânt să spună de bătrâni.”

Europa Liberă: Dar ce a făcut până acum preşedintele Dodon?

– „Nu ştiu.”

– „Spunea: „Unire cu stânga şi dreapta”, dar la urmă văd că se trage numai într-o parte, numai cu Rusia.”

Europa Liberă: Şi încotro Moldova, ce viitor o aşteaptă pe ţara această?

– „Ce putem să spunem noi? Nu vedem bine. Noi aşteptăm bine, dar mi se pare că nu-i.”

Europa Liberă: Dar binele acesta vine de undeva, de la cineva sau şi-l fac moldovenii singuri?

– „Trebuie să-l facă moldovenii singuri, lumea şi Parlamentul. Greu de tot se mişcă.”

​– „Руководители которые сидят сверху очень мало опускают глаза вниз, чтобы видеть как мы здесь карабкаемся, барахтаемся и вообще спускаемся все ниже. Очень жалко что очень много умных, хороших кадров, умов они нас покидают только потому что они не могут здесь найти реализацию себя. То есть, есть очень перспективные люди и все это они внедряют за рубежом, а мы остаемся не солоно хлебавши. Будет хорошо если наши босы опустят взор на нас и вместе с нами. Поверьте, родные, с нами легче идти чем самому тратить миллионы, а потом сидеть в тюрьме.”

– „Au maşini luxoase, se duc prin restaurante, mănâncă icre negre, roşii. Aceia, da, nu se vor mai întoarce cu faţa la noi, că noi târâim genţi de cartofi şi le ducem înapoi, că nu merg nici cu doi lei.”

– „Câţi vin la posturile acestea înalte ce bunătate ne dau ei? Eu sunt la pensie şi zic că va fi mai bine, însă totul e rău. Cum a fost aşa şi este.”

Europa Liberă: În ce condiţii binele învinge răul?

– „Când vor fi oamenii cinstiţi, când vor avea oamenii încredere unul în altul, când se vor iubi. Iubire puternică între oameni, cu unitate strânsă între oameni.”

Europa Liberă: Dar acum e mai multă invidie, mai multă ură?

– „Da.”

– „E răutate.”

​– „Oamenii au o mândrie mare, o mândrie obraznică, pe care Dumnezeu o urăşte chiar.”

Europa Liberă: În ce condiţii binele poate învinge răul?

– „Dacă îşi vor da stăruinţa toţi, totul va fi bine.”

– „E totul scump, dar zarplată nu-i. Eu sunt la pensie.”

Europa Liberă: Şi ce pensie primiţi?

– „1.500.”

Europa Liberă: Şi cum vă descurcaţi cu 1.500 de lei?

– „Cât putem lucra, mai lucrăm. Dacă nu vom putea lucra, vom vedea.”

Europa Liberă: Dar în afară de pensie, mai aveţi şi un loc de muncă?

– „Nu. Cu mâinile la drug...”

– „Eu la pensie am ieşit cu 300 de lei. Şi apoi au văzut că am lucrat 41 de ani şi ne-au mai adăugat 350.”

– „Eu am 53 de ani stagiu de lucru, am 1504 lei.”

​Europa Liberă: Ce vă reuşeşte să faceţi cu aceşti bani într-o lună?

– „Eu am maşină, vin până la târg şi mă hrănesc câte oleacă. Dacă nu ar fi târgul, murim cu totul. Tâlharii sunt la putere în Parlament. Ei nu trebuie să fie. Şi noi nu vrem să fim cu românii. Noi să ne unim cum a fost URSS, să ne unim toţi, să fim împreună.”

Europa Liberă: Credeţi că cei care guvernează îşi pun aceste întrebări sau trăiesc cu alte preocupări?

– „Nu cred că îşi pun întrebările acestea. Au alte preocupări. Pentru că ei sunt născuţi ca să fie egoişti, lacomi. Unii se schimbă, dar majoritatea nu se schimbă din conducere. De exemplu, eu îţi dau postul cutare, dacă îţi iei tu şi îmi dai şi mie. Dacă nu, eu postul acesta nu ţi-l dau, îl pun pe altul. Şi, în felul acesta, corupţia e formată în întreaga republică şi nu cred că bunătatea va birui. Nu cred, pur şi simplu, dacă privesc realitatea.”

Europa Liberă: De corupţie şi de cei corupţi se poate de scăpat?

– „Cei care strigă: „Jos corupţia!” înșiși ei sunt corupţi. De aceea, nu ştiu dacă în aşa condiţii poate fi biruită corupţia. Nu cred.”

Europa Liberă: Dar sărăcia în ce condiţii poate fi biruită?

– „Depinde de educaţia fiecăruia în parte şi iarăşi de guvern. Pentru că, chiar dacă oamenii de rând, să spunem, nu fură bani, dar dacă lor li s-ar da ocazia, cred că nu se vor da la o parte. Şi de aceea, iarăşi, educaţia de acasă, cum e inima omului. Dă-i omului bani şi vei vedea cine e el în realitate.”

Europa Liberă: Ce e mai pronunţată: sărăcia materială sau cea spirituală?

​– „Spirituală este mai pronunţată. Materială este şi ea, dar, dacă ne aducem aminte cum copiii înainte umblau pe rând la şcoală, că aveau numai o pereche de cizme şi atunci lumea era mai educată...”

Europa Liberă: Lipsa aceasta de educaţie e pe seama părinţilor, pe seama şcolii, pe seama statului?

– „Cred că pe seama părinţilor, în primul rând, dar şi a societăţii. Părinţii te educă, însă, dacă nimereşti într-o societate coruptă, nu e exclus să fii şi tu corupt.”

Europa Liberă: Cât de responsabili sunt cetăţenii atunci când merg să aleagă fie deputaţi în Parlament, fie consilierii locali? Ce preţ are acest vot pe care îl dă cetăţeanul?

– „Eu cred că din timp se ştie deja cine va câştiga. Structurile de sus, pe toate, le organizează aşa ca să câştige persoana de care au ei nevoie. Şi faptul că merg oamenii la vot este doar o formalitate.”

Europa Liberă: Şi dacă dumneavoastră aţi fi acolo, în fruntea Republicii Moldova, ce aţi schimba, de unde aţi începe?

– „Ce aş schimba? De la educaţia fiecăruia în şcoală, în familie, peste tot.”

Europa Liberă: Şi şansa ca Moldova să scape de oamenii din fruntea ţării care nu sunt integri există?

– „Cred că e foarte mică.”

Europa Liberă: Dar există persoane model pentru societate? Cine sunt aceşti oameni?

– „Dacă ar fi o persoană să iubească sincer aproapele, să-l ajute când poate, să fie bun, blând, înţelegător, atunci da. Dar eu nu cred că există aşa oameni. Sau, dacă sunt, ei nu vor ajunge sus. Nu vor ajunge.”

Europa Liberă: De ce nu îi promovaţi să ajungă?

– „Pentru că Dumnezeu a spus că nu este posibil oamenii să se schimbe. Majoritatea nu se vor schimba. De aceea, El a spus că va face el însuşi ordine între oamenii buni şi răi. Pe aceasta mă bazez.”

– „Încă nu s-a născut acela de să-l doară inima pentru lumea din Moldova.”

​Europa Liberă: V-am surprins aici jucând o partidă de dame. Care sunt subiectele pe care le discutaţi dumneavoastră în aceste vremuri?

– „Noi suntem o ţară foarte mică şi nu am luat drumul corect.”

Europa Liberă: Care ar trebui să fie calea corectă?

– „Calea spre Uniunea Europeană. Oamenii simpli s-au deprins cu Rusia şi de aceasta vor în Rusia. Dar noi vrem în Uniunea Europeană.”

Europa Liberă: Care e diferenţă între a se apropia Moldova de Rusia sau de UE?

– „Una dintre cele mai mari ţări agresive din lume, aceasta e Rusia şi ea ne acaparează.”

Europa Liberă: De aici, de la Olăneşti până în Ucraina, câţi kilometri sunt?

– „21 fix. Dar acum podul s-a rupt şi deja sunt vreo 35.”

Europa Liberă: Şi vă interesează de ce a fost afectată relaţia Ucrainei cu Federaţia Rusă?

– „D-apoi noi retrăim tare. Crimeea a fost ocupată. Şi Donbasul.”

– „Şi vor face război în toată lumea. Dacă pe ei i-a dus capul şi împotriva Ucrainei, că sunt practic aceiaşi slavi, şi ei şi pe aceştia i-au potlogărit, apoi nu ai încotro.”

Europa Liberă: Şi în Republica Moldova sunt împărţite opţiunile. Unii se uită spre Rusia, alţii spre Europa. Ce înseamnă această divizare a societăţii moldave, că unii vor cu Estul, alţii cu Vestul?

– „Oamenii în vârstă s-au deprins să vină la votare, tinerii nu. Şi depinde tot de dânşii.”

– „Ei socot că ruşii le vor da.”

– „Da.”

– „Nu le-au dat şi niciodată nu le va da.”

Europa Liberă: Cine?

​– „Rusia la ţările acestea. Pe Georgia au potlogărit-o, pe Ucraina au potlogărit-o, pe Moldova au potlogărit-o. Când vor ei, atunci le despart şi în cinci-şapte ţări. Moldova – găgăuzii sunt aproape. Dacă nu i-au mai primit şi moldovenii şi ei trădători au fost pe turci şi acum şi pe moldoveni.”

Europa Liberă: Problema transnistreană va fi soluţionată?

– „Niciodată.”

Europa Liberă: Cum aţi vrea să fie reunite cele două maluri ale Nistrului?

– „În mod paşnic. Dar chestia e în aceea că ruşii nu vor da voie. Ei au influenţă în Balcani, aceasta e bază militară.”

– „E interesul lor.”

– „E interesul în Balcani.”

Europa Liberă: Preşedintele nou-ales, domnul Dodon, a promis să se implice pentru ca să se găsească o soluţie.

– „Cum, băi, tu, care nu ai niciun fel de autoritate, nimic? El mizează pe aceea că Putin îl va susţine şi vor merge cu tancuri. Ştiţi ce gând pe mine mă chinuie? Că ei nu fac rău, Putin şi Dodon, pentru poporul rus. Pentru noi, că vânzarea aceasta, trădarea aceasta, ei se stăruie împotriva poporului moldovean.”

– „Dar eu sunt pentru Uniunea Europeană. Noi suntem o ţărişoară mică şi noi, totuşi, trebuie să fim cu Uniunea Europeană.”

– „Viitorul nu se vede să fie cel mai bun.”

– „Ca să ne „boţească”, să ne ia avutul, este aşa o expresie grubaia, ca şi cum ţi-ai pişa două degete. Tot ne iau, iau şi iau şi nu răspunde nimeni absolut, adică, corupţia şi conducerea aceea. Eu mă întreb: cum, măi, nu le ajunge, măi?! Ia o bucată de pâine, la pâine, dar trebuie pentru aceasta să lucrezi. Că eu, dacă nu lucrez mă simt neplăcut, eu azi nu am meritat bucata aceasta de pâine. Dar ei cât mai mult să ne potlogărească şi să ne ia şi nici nu se gândesc la cel de vai de steaua lui, femei, copii flămânzi.”

Europa Liberă: Dar dumneavoastră pe parcursul vieţii aţi mers şi aţi votat de multe ori.

– „Da, toată „oaia” am votat-o.”

Europa Liberă: Dumneavoastră l-aţi votat pe domnul Dodon?

– „În niciun caz.”

Europa Liberă: Dar ce sfaturi aveţi pentru el?

– „Aş dori să nu-l văd în ţară. Să se ducă în Rusia.”

Europa Liberă: Ce sfat aveţi pentru domnul Dodon?

– „Noi, de pildă, avem nevoie cu ruşii să fim în contact economic. Dar demnitatea nu se vinde! Trebuie ei să ne stimeze, cel puţin, oleacă. Dar cu Uniunea Europeană nu avem ce strica relaţiile. Trebuie mai tare să le întărim, ca noi să ne ducem încolo, ei să vină încoace.”

*

Născută în satul Rădenii Vechi, raionul Ungheni, Lilia Ţicu de mai mulţi ani face naveta Moldova-Grecia, unde lucrează la o cofetărie. De fiecare dată când revine acasă, e tot mai dezamăgită de situaţia în care s-a pomenit ţara şi, mai ales, clasa politică de la Chişinău. Iată şi explicaţiile.

​Lilia Țicu: „Noi suntem o ţară democratică, dar suntem democraţi surdo-muţi, noi nu ne auzim unii pe alţii. Lagărul socialist nu aude pe lagărul liberalilor, liberalii pe democraţi şi tot aşa. În privinţa venirii la putere a unui preşedinte de stânga, el, probabil, este de stânga numai de jure, pentru că de facto el este un capitalist bine mersi, înstărit. După alegeri eu m-am gândit că majoritatea celor din care au ales, au ales să meargă pe măgar şi nu în Mercedes, au ales să meargă să facă vacanţă în Kirghizia sau Uzbekistan şi nu au ales să meargă la Roma ori la Barcelona… Există un atavism ancestral al moldovenilor, există teama aceasta de ruşi, de ruşi, de ruşi, dependenţa aceasta. Cei născuţi după ’80, care acum încep să se afirme pe scena politică, sunt nişte hibrizi care nu au trăit în epoca comunistă, dar visează. Aceasta, probabil, este în ADN-ul nostru.”

Europa Liberă: Dar cum să se dezmeticească un om simplu, care să fie opţiunea lui pentru a răspunde la întrebarea încotro Moldova, cu Estul sau cu Vestul, dacă politicianul vine şi îi cere votul în interesul partidului sau în interes personal şi nu în interes naţional?

Lilia Țicu: „Probabil, politicienii noştri au în echipa lor şi buni psihologi, ei ştiu unde e buba omului şi ei apasă acolo: „Aha, nu s-a mers cu Uniunea Europeană...”. Nu s-a făcut publicitate la ce reforme, ce bucurie a adus Uniunea Europeană în Republica Moldova, dar s-a bătut pe faptul că, cândva era bine, eram toţi acasă, trăiam 20 de ani într-un cămin, dar după 20-30 de ani primeam un apartament. Şi, cum am mai spus, există teama aceasta ancestrală de ruşi, tendinţa aceasta de a ne ţine de ruşi prin orice metode.”

Europa Liberă: De ce alegătorul mai crede promisiunilor, mai crede politicianului care făgăduieşte, dar nu se ţine de cuvânt şi nu cere să-i demonstreze faptele pe care le-a făcut până a cerşi mandatul?

Lilia Țicu: „Pentru că foarte mulţi politicieni de dreapta s-au compromis. Pe parcursul acestor ani, de exemplu, eu, ca cetăţean al Republicii Moldova, am

crezut în Frontul Popular, pe urmă am crezut în Matei, pe urmă am crezut în Urecheanu, pe urmă am crezut în Ghimpu şi, până la urmă, în cine să mai cred? Eu, care am acces la internet şi eu nu ştiu pe cine să mai cred şi nu mai vreau să mai cred, pentru că sunt suprasaturată. Când spun „acasă”, eu asociez cu „mama”. Când spun „ţara”, asociez cu „tata”. Când spun „patrie”, nu am cu ce să asociez patria. Pentru că pentru mine patria este ceva care este legat mai mult de birocraţie, de funcţionari vamali, de grăniceri. Aceasta este. Pentru mine aceste trei lucruri care ar trebui să fie unite între ele – acasă, ţara şi patria – din păcate, la momentul când zic „patria”, ele se dezbină.”

Europa Liberă: Exact aşa e dezbinată şi societatea.

Lilia Țicu: „La ultimele alegeri s-a mizat pe frica oamenilor, pe frica moldovenilor, te hipnotizează, te iau cu: „Aha, nu s-au schimbat lucrurile spre bine în Republica Moldova...”. Dar de ce? Pentru că tot ce vine de la Uniunea Europeană, tot în buzunarele lor se duce. Adică, ei vor face strategii, pe o bucată de timp, vor merge cu ruşii, vor vedea că nu e bine cu ruşii, iar se vor întoarce la europeni. Este cazul cu viţelul care suge de la două vaci.”

Europa Liberă: Dacă Lilia Ţicu ar fi făcut parte din marea armată a cetăţenilor moldoveni care îşi câştigă bucata de pâine în Federaţia Rusă, ar fi gândit altfel?

Lilia Țicu: „Eu am studiat la Moscova. Dar pe timpurile când eu studiam la Moscova, ea era oaza de oxigen, de libertate. Acum nu ştiu care sunt lucrurile, dar cred că nu aş face parte din contingentul pro-putinist, nu aş fi conceput să-mi câştig pentru viaţă în Rusia. Nu. După ce vizitezi Varşovia, după ce mergi la New York ori după ce mergi chiar şi la Timişoara, nu mai vrei să mergi la Moscova. Îţi dai seama că pe lumea aceasta sunt foarte multe oraşe şi foarte multe ţări mai bune decât Rusia şi mai atractive. Cred că m-aş fi gândit la cuvintele lui Andrei Koncealovski, când spune: „Я так люблю Россию издалека, но я не дурак там жить”. A propos, cum face toată elita rusă. E demagogie şi spălare pe creier.”

Europa Liberă: Despre Moldova s-a zis că s-ar afla pe muchia prăpastiei, că e ţară săracă, că e cea mai coruptă, că oamenii, mai degrabă, aleg să-şi facă valizele şi să abandoneze acest stat decât să rămână aici să înfrunte greutăţile. Vă preocupă viitorul acestui stat?

​Lilia Țicu: „Mă preocupă, dar de acum nu în măsura în care mi-aş fi dorit eu, ca cetăţean. Vom dispare ca stat. Nu-mi dau seama, pentru că eu mai am un băiat care este legat de Republica Moldova, de ţara lui, dar nu ştiu cât va mai sta cu salariul mic şi fiind un specialist aşa de bun. Eu nu ştiu dacă va mai sta şi el mult în Moldova. Probabil, prima generaţie de emigranţi, aşa cum sunt eu, ei sunt legaţi de părinţi, mai ales, cei care suntem crescuţi la ţară. Şi majoritatea dintre noi sunt crescuţi la ţară. Sunt foarte ataşaţi de satul lor, de părinţii lor, de valorile noastre, de folclorul autentic, dar nu ştiu dacă copiii noştri, care sunt a doua generaţie de moldoveni emigranţi, mai au anumite legături cu Moldova. Eu vreau să cred că va fi bine.”

Europa Liberă: Cui i-ar folosi dispariţia Republicii Moldova?

Lilia Țicu: „Nimănui. Noi vom plânge în pumni şi ne vom da cu capul de pereţi, dar nu putem să facem nimic. Pentru că nu mai cred că s-ar putea face ceva. De exemplu, în Valea Mare, raionul Ungheni, s-au investit câteva milioane de euro ca să deschidă o fabrică de prelucrare a fructelor şi legumelor. Şi citesc eu ziarul „Unghiul” de la Ungheni şi văd că 70% dintre locuitorii acestui sat, cărora le-a ajutat Uniunea Europeană, cărui sat i s-au dat bani, cărui sat i s-au propus locuri de muncă, în acest sat 70% au votat cu socialiştii. Nu pot să-mi dau seama. Probabil, este vorba de această băgare în cap de secole la rând că numai rusul ne poate ajuta, că numai rusul ne-a făcut colhozuri. Mă bucur că nu toată puterea din Republica Moldova se află în mâinile preşedintelui.”

Europa Liberă: De ce în 25 de ani nu a apărut un lider credibil, care să facă bine statului?

Lilia Țicu: „Despre aceasta şi vorbeam: cum omul ajunge la putere, se schimbă. Şi este adevărat: puterea îl schimbă pe om, banul, puterea, anturajul. Exact ca în povestea cu regele gol: „Trăiască regele”. Aşa se întâmplă şi la noi, imediat cum ajunge la putere, este înconjurat de „binevoitori” care îl lasă în pielea goală, dar îl mint, atât de mult îl manipulează, că el crede că e îmbrăcat în aur şi argint, dar, de facto, este în pielea goală. Aceasta e.”

*

Republica Moldova se află astăzi pe o adevărată falie geopolitică. După victoria la alegerile prezidenţiale din toamnă, Igor Dodon a spus că, în calitatea de şef al statului, primele sale vizite în străinătate vor fi la Moscova, la Bruxelles şi la Bucureşti. Primele două deja le-a şi făcut, în Rusia luna trecută, iar de curând la sediile UE şi NATO din Bruxelles. Activistul Valeriu Paşa a făcut parte dintr-un grup mai numeros, care a vizitat capitala Belgiei. L-am întrebat dacă Uniunea Europeană ar trebui să rezolve problemele Moldovei.

​Valeriu Pașa: „Nu cred că e corect să spunem că Uniunea Europeană trebuie să rezolve problemele Republicii Moldova. Uniunea Europeană are interes să rezolve acele probleme care sunt comune, care o afectează şi pe ea, şi pe ţările Uniunii Europene, că nu are interesul de o Republică Moldovă generatoare de instabilitate şi de probleme care se răsfrâng şi asupra cetăţenilor UE. Aceasta e politica Uniunii Europene, să ajute ţările vecine să nu aibă atâtea probleme. Pentru că, într-un final, vedem, prin această criză a migranţilor, prin situaţia din Ucraina, problemele din vecinătatea Uniunii Europene afectează direct ţările membre.”

Europa Liberă: UE poate să ajute guvernarea Republicii Moldova ca să-şi facă lecţiile de acasă?

Valeriu Pașa: „Poate, are şi instrumentar. Şi nu este vorba doar de comunicare diplomatică, dar cunoaşte faptul că guvernul de la Chişinău are nevoie de suport financiar constant, care nu se vede doar în acest suport bugetar, dar şi în miile de proiecte de asistenţă, consilieri la ministere, infrastructură, suportul societăţii civile şi multe alte lucruri, care, într-un final, înseamnă bani care vin în Republica Moldova, lucruri de care Republica Moldova şi, mai ales, guvernul are nevoie. Şi Uniunea Europeană a ales să condiţioneze, să impună guvernul de la Chişinău să facă bine pentru cetăţenii Republicii Moldova. Şi prin aceste instrumente financiare îi constrâng cumva, îi pun la perete: „Hai să vă punem cu de-a sila să faceţi bine cetăţenilor voştri, ţării voastre’.”

Europa Liberă: Cum explicaţi pe înţelesul tuturor beneficiile de pe urma apropierii Republicii Moldova de Uniunea Europeană, mai ales după ce ţara are semnat şi pus în aplicare Acordul de Asociere, iar pe de altă parte declaraţiile şefului statului, care şi la Moscova, şi la Bruxelles zice că, de pe urma semnării Acordului de Asociere, Moldova nu a avut de câştigat?

Valeriu Pașa: „Acestea sunt problemele preşedintelui Dodon, aşa vrea să creadă el. Realitatea este însă alta. Uniunea Europeană este principala piaţă de desfacere cu mult peste 50% din toate exporturile Republicii Moldova. Ţările şi oamenii de afaceri din Uniunea Europeană sunt principalul investitor care investeşte atât în sectorul privat, cât şi în sectorul public prin infrastructură.

Împreună şi cu guvernul Statelor Unite ale Americii toate drumurilor, tot ce înseamnă infrastructură, şcoli, spitale, grădiniţe reparate, construite, renovate, dar şi puţinele reforme în domeniul public, toate sunt rodul unei implicări directe a Uniunii Europene. Adică, majoritatea lucrurilor bune, puţine, care, din păcate, au fost în ultima perioadă se datorează Uniunii Europene, niciunul nu se datorează prietenului lui Igor Dodon, Federaţiei Ruse. Ba din contra, de acolo avem embargouri la exporturi, tot felul de abordări selective în cine are dreptul să vândă produsele agricole sau vinurile în Rusia sau nu. Deci, doar aceasta vine de acolo, instabilitatea şi zeci de mii de cetăţeni care au muncit acolo zeci de ani de zile şi s-au trezit să fie expulzaţi, într-un final, în anumite situaţii.”

Europa Liberă: Dar după aceste declaraţii pe care le-a făcut şeful statului, Igor Dodon, la Bruxelles, că nu există avantaje de pe urma cooperării Moldovei cu UE, demnitarii occidentali îşi vor schimba retorica faţă de Republica Moldova?

Valeriu Pașa: „La Bruxelles se conştientizează foarte bine că funcţia de preşedinte al Republicii Moldova, în special, a unui preşedinte ca Igor Dodon, este una mai mult formală. În afară de declaraţii, nu poate face nimic. Deci, el nu a ieşit din retorica electorală, a câştigat alegerile prezidenţiale şi, prin tot ce spune, transmite mesaje, se pregăteşte pentru alegerile parlamentare. Nu face şi nici nu va face, chiar să aibă şi majoritatea parlamentară, sunt sigur că majoritatea lucrurilor pe care le declară nu le va face, pentru că, până la urmă, va fi nevoit să guverneze o ţară. Atunci când ai nevoie de lucruri clare, nu te ajută declaraţii şi poveşti spuse alegătorilor. Acum Uniunea Europeană lucrează cu statul Republica Moldova, cei care iau decizii, care este Parlamentul, aşa cum este el. Altceva este că cei de la Comisia Europeană, de la Parlamentul European îşi fac foarte mari griji faţă de ceea ce înseamnă guvernarea reală în Republica Moldova, această majoritate în Parlament, acest guvern şi cel care îi conduce de facto. Sunt conştientizate problemele şi ceea ce încearcă ei să facă este să vadă o strategie cum impun această guvernare să nu deraieze cu totul. Şi, poate, treptat să introducă măcar unele reforme.”

Europa Liberă: Dar şi Igor Dodon critică această guvernare, despre care el spune că nu este europeană, că îşi face interesele aşa cum percep cei din fruntea ţării să şi le facă. Iar cei de la putere spun că parcursul european al Moldovei este mai greu şi mai dificil, pentru că în fruntea ţării se află un preşedinte pro-rus.

​Valeriu Pașa: „Din păcate, Igor Dodon are dreptate. Şi mint guvernanţii, pentru că numai Igor Dodon nu-i încurcă, caută problema nu acolo. Să o caute în biroul domnului Plahotniuc, acolo este cauza regresului pe care îl suferă acum Republica Moldova şi a stopării oricăror reforme reale.”

Europa Liberă: Această chemare pe care a lansat-o Igor Dodon la Bruxelles, că ar trebui în cadrul unui format trilateral – Moldova, Uniunea Europeană şi Rusia – să renegocieze Acordul de Liber Schimb, cum se tălmăceşte acest mesaj pe care el îl multiplică tot mai mult şi mai mult?

Valeriu Pașa: „Este un mesaj extrem de periculos, cu mâinile lui Igor Dodon. Trebuie să nu uităm că el nu are doar agenda proprie electorală, are şi agenda finanţatorilor şi suporterilor lui de la Kremlin şi este o tendinţă extrem de periculoasă. Federaţia Rusă încearcă cu mâinile lui Dodon să creeze un precedent extrem şi extrem de dur, atunci când situaţia dintr-o ţară aflată în această zonă între Federaţia Rusă şi Uniunea Europeană este dictată de anumite înţelegeri bilaterale între UE şi Rusia. Rusia încearcă să impună Uniunii Europene să aibă în vedere interesele ei şi să accepte agenda impusă de aceasta în ţări ca Republica Moldova. Următoarea va fi Ucraina, Belarus, poate unele ţări de la periferia estică a Uniunii Europene sau alte ţări din zonă. Deci, se încearcă crearea unui precedent extrem de periculos, care tinde să readucă zona aceasta a Europei de Est în logica, practic, a războiului rece, atunci când nicio ţară suverană nu poate să-şi aleagă parcursul extern sau opţiunea ei civilizaţională fără să aibă bifat Rusia. Prin aceasta Rusia încearcă să-şi impună interesele, dar şi să-şi creeze o zonă de securitate. Şi, în special, se referă la parteneriat pe tot ce înseamnă securitate militară, informaţională, economică şi alte lucruri. Deci, cu mâinile lui Dodon ruşii încearcă să creeze o nouă practică, care a fost condamnată, această logică a războiului rece şi logica marilor puteri, care impun unor state suverane nişte înţelegeri făcute pe ascuns. Aceasta e logica summit-ului de la Ialta. Aceasta încearcă Igor Dodon să impună la Bruxelles, dar, de fapt, încearcă ruşii, prin Igor Dodon. E un regres cu acum 80 de ani. E un lucru inadmisibil.”

Europa Liberă: Ce viitor ar avea Republica Moldova fără ajutorul, asistenţa financiară din partea Uniunii Europene, al occidentalilor?

Valeriu Pașa: „Mă tem să mă gândesc. În primul rând, aceasta înseamnă o criză socială fără precedent, ale cărei urmări sunt foarte greu de prevăzut, dar, cu siguranţă, nu va aduce nimic bun. Poate aduce la tot felul de explozii sociale şi, pe fonul acestei manipulări active din partea Federaţiei Ruse, se poate termina cu orice, până chiar şi cu o destabilizare, un conflict. Noi trebuie să învăţăm lecţiile produse în Ucraina şi să încercăm să le evităm. Din păcate, cu o guvernare atât de iresponsabilă, care şantajează Vestul, partenerii externi cu faptul că ori suntem noi, ori iată ce va fi, va fi Donbasul, e foarte greu. Într-adevăr, Republica Moldova se află într-o situaţie foarte şi foarte proastă, unde a fost adusă de nişte politicieni iresponsabili.”

Europa Liberă: Calea Republicii Moldova către UE mai trece pe la Bucureşti?

Valeriu Pașa: „Cred că numai pe acolo şi trece.”