Un influent centru analitic de la Chişinău, Institutului pentru Dezvoltare şi Iniţiative Sociale (IDIS) „Viitorul” , va aduce astăzi, cu prilejul lansării unui studiu, noi date despre amnistia fiscală din 2007 și cea propusă la sfârşitul lui 2016, doar că cu o denumire mai sufisticată - „liberalizarea capitalului şi stimularea fiscală”. Anticipăm, în interviul emisiunii, lansarea cercetării împreună cu unul dintre autorii ei, Veaceslav Berbeca, director de programe la IDIS Viitorul.
Your browser doesn’t support HTML5
Interviul dimineții cu Veaceslav Berbeca (IDIS „Viitorul”)
Europa Liberă: Despre amnistia fiscală din 2007 s-a spus deja în spaţiul public că a eşuat cel puţin într-un punct, cel legat de legalizarea capitalurilor, dar totodată iertarea de datorii ar fi fost atunci, în 2007, „o gură de aer” şi un salt în afaceri pentru câteva sute de contribuabili care erau înglodaţi în datorii. Aceste concluziile le-am auzit inclusiv de la şeful de la fisc, Sergiu Puşcuţă. Ce se adevereşte şi ce nu se adevereşte, în urma studiului pe care l-aţi realizat?
Veaceslav Berbeca
Veaceslav Berbeca: „Se adeverește că, într-adevăr, amnistia care a fost făcută în anul 2007, liberalizarea care a fost făcută atunci nu a adus rezultatele scontate de fapt și cercetările pe care le-am făcut noi demonstrează asta. Guvernul credea că va avea rezultate foarte mari. Atunci când vorbim despre liberalizarea capitalului, se estima chiar o suma aproape de 1 miliard de dolari că vor fi liberalizați. De asemenea se aștepta că vor da roade foarte mari și stimulările fiscale care se preconizau.
Însă până la urmă, cum am spus anterior, rezultatele au fost total diferite. Au fost iertate datorii de circa 4,4 miliarde de lei, iar circa 1 miliard de lei anual a fost pierdut din cauza veniturilor necasate după introducerea cotei zero pe venit. De asemenea, datoriile acumulate după amnistierea din anul 2007 au crescut, adică au fost acumulate noi datorii, iar când vorbim despre activele și capitalurile legalizate, trebuie să spunem că aceste sume sunt foarte mici.
Conform sumelor care au fost declarate în public – s-au legalizat capitaluri în sumă totală de circa 360 de miliarde de lei, ceea ce înseamnă că statul, în urma aplicării cotei de 5% pe toate veniturile legalizate, a acumulat la bugetul de stat circa 18 milioane de lei.”
Europa Liberă: Deci un calcul simplu ar arăta: 5,5 miliarde lei – gaură în buget, faţă de doar 360 milioane lei acumulări?
Veaceslav Berbeca: „Datorii de 4,3 miliarde de lei iertate și circa un miliard de lei anual pierderi de din cauza ne încasărilor după introducerea cotei zero pe venit, fiindcă a fost introdusă și cota zero pe venit.”
Europa Liberă: Deci, gaura chiar mai mare ar fi fost?
Veaceslav Berbeca: „Da, gaura a fost mai mare. Iar această cotă de un miliard de lei care anual nu se percepea, de fapt, a afectat în primul rând bugetele autorităților publice locale, fiindcă astfel ele nu puteau să acumuleze venituri la bugetele locale și din această cauză a crescut și mai mare dependența lor față de transferul de la bugetul de stat, ceea ce evident a creat probleme pentru finanțele publice.”
Europa Liberă: Și, în aceste condiții, dle Berbeca, ce aţi putea anticipa în legătură cu amnistia care propusă acum de către majoritatea parlamentară, în particular de către speakerul Andrian Candu şi alţi câţiva deputaţi?
Veaceslav Berbeca: „Această amnistie care se preconizează a fi realizată în anul 2017, de fapt, repetă aceleași motive care au fost și în anul 2007. Adică, ar fi necesară întrucât Republica Moldova ar avea o cotă foarte mare a economiei tenebre, de vreo 70%, se crede că astfel vor fi stimulate investițiile capitale în Republica Moldova.
Din păcate așa ceva nu am avut după anul 2007 când a fost realizată prima amnistie și liberalizarea capitalului. Şi nu cred că vom avea în anul 2017. Iar problema cea mai mare este că această amnistie fiscală și liberalizarea capitalului care sunt propuse în anul 2017 vor submina un șir de procese importante pentru Republica Moldova și, în primul rând, e vorba de procesele legate de combaterea corupției. Fiindcă ceea ce propune actualul proiect, de fapt, e neurmărirea persoanelor care își vor declara veniturile, activele. Ei vor fi amnistiați. Asta înseamnă că nu vor fi supuse controlului din partea, în primul rând, a Agenției Naționale de Integritate - un lucru foarte grav. Și un alt lucru important este că apar semne foarte mari de îndoială în privința luptei împotriva spălării banilor. Fiindcă nu va fi urmărită proveniența banilor declarați, ceea ce iarăși se constituie o problemă foarte gravă pentru Republica Moldova și probabil am putea avea același probleme pe care le-am avut după anul 2007.”
Europa Liberă: Parlamentul moldovean a aprobat în prima lectură amnistia despre care vorbim, ea nu a fost inclusă totuşi deocamdată pe agenda parlamentară din această sesiune pentru a doua lectură, iar Andrian Candu promitea, atunci când se vota în prima lectură ,că pentru a doua se va preciza un mecanism de verificare a provenienței banilor. Credeţi ce se pot inventa astfel de mecanisme?
Veaceslav Berbeca: „Dacă vor fi căutate astfel de mecanisme de verificare a provenienței banilor, atunci însăși ideea acestui proiect este aruncată în aer. De aceea nu cred, fiindcă în caz contrar nu va fi atins scopul acest proiect. Fiindcă liberalizarea capitalului, de fapt, presupune declararea banilor care au fost înscriși pe persoane, de exemplu pe rude, sau care pur și simplu nu au fost declarați. Iar în cazul dat, odată ce vor fi probabil urmărită proveniența lor, atunci evident aceste persoane nu vor dori să declare. Fiindcă asta înseamnă în primul rând declararea banilor iliciți, care au fost în mod fraudulos acumulați. Și în cazul în care vor fi astfel de instrumente propuse, atunci scopul proiectului pe care și l-au propus ei nu va da rezultatele scontate.”
Europa Liberă: Până acum, dle Berbeca, criticii amnistiei au găsit diverse explicaţii pentru dorinţa autorităţilor de a o promova, chiar cu riscul pierderii suportului financiar extern (pentru că știți că și FMI și Banca Mondială au fost foarte critici) şi aceste posibile explicaţii variază între noile reguli privind integritatea, care au intrat în vigoare de la 1 ianuarie şi prevăd pentru prima dată exclusiv confiscarea averii nedeclarate sau declarate parțial, până la încercarea celor implicaţi în furtul miliardului de a-l „repatria” şi pune la adăpost. Dvs. ce credeţi despre aceste lucruri care s-au spus până acum în spațiul public?
Veaceslav Berbeca: „Sunt total de acord cu aceste declarații, sau aceste argumente care au fost invocate de către societatea civilă sau experți. Într-adevăr, așa după cum am spus anterior, o astfel lege va submina întregul pachet de lupta împotriva corupției. În primul rând, după cum ați spus și Dvs., e vorba despre acest pachet de integritate, fiindcă vor fi exonerați de urmărire persoane, inclusiv funcționarii publici, care vor declara aceste averi care probabil au fost în mod ilicit acumulate.
De asemenea, o foarte mare problemă care ar putea fi e legată de furtul miliardului. Fiindcă momentul în care poți declara capitalul care a fost în mod fraudulos sau ilicit acumulat, evident asta înseamnă că miliardul care a dispărut în anul 2014 poate foarte ușor să fie legalizat sau „înălbit” prin aceste proceduri.
Sunt și alte probleme foarte grave pe care noi putem să le enumerăm, care noi credem că ar putea să fie realizate prin acest proiect cum ar fi, de exemplu, lupta împotriva spălării banilor. Ştim că Republica Moldova a fost nucleul sau unul din elementele principale ale unui proces de spălare a banilor, vorbim despre câțiva zeci de miliarde de dolari care au trecut prin intermediul sistemului bancar din Republica Moldova.
Un alt lucru care trezește îngrijorarea în privința acestui pachet de lege ține în general de lupta împotriva corupției. Şi evident încă un lucru care ar putea să ne deranjeze și ne deranjează foarte mult este că acești bani, care au fost ilicit acumulați, ar putea fi ulterior folosiți pentru privatizarea întreprinderilor de stat. Deci, creează în același timp o concurență neloială în Republica Moldova. Pot fi aduse un șir de argumente care trezesc îngrijorare în privința acestei legi, legii privind liberalizarea capitalului și stimularea fiscală, care o promovează actuala guvernare.”
Europa Liberă: Dle Berbeca, să presupunem că eu sunt un om de afaceri care toată viața am plătit impozite, care nu a ascuns nimic și eu, omul de afaceri corect, văd cum oamenii incorecți, cu mișmaș în spinare, își legalizează averile. Cum mă stimulează, cum mă însuflețește pe mine această situație? Că autorii proiectului despre stimulare vorbesc…
Veaceslav Berbeca: „Este un lucru foarte important pe care am uitat să-l pomenesc. Actuală guvernarea spune că există o practică internațională bună în privința amnistierii fiscale. Studiile efectuate de experții Fondului Monetar Internațional demonstrează că, de fapt, aceste amnistieri fiscale pe termen lung nu aduc beneficii, ci dimpotrivă beneficiile lor sunt mai mici decât pierderile. Și se invocă un argument foarte important: că astfel de legi, astfel de inițiative de fapt subminează disciplina fiscală, fiindcă este în primul rând un proiect injust, este o acțiune injustă în raport cu persoanele și agenții economici care plătesc conștiincios impozitele lor.
Din această cauză, dacă se promovează o astfel de lege, și noi nu uităm că în anul 2007 am avut o astfel de lege și autoritățile au spus că nu vom avea o astfel de repetare a situației pe viitor, deci promovarea unui astfel de proiect, de fapt, creează niște așteptări din partea cetățenilor, din parte agenților economici că pe viitor vom avea o astfel de amnistie fiscală și de ce ar trebui eu să-mi plătesc impozitele, de ce ar trebui eu să fiu loial fiscului, din momentul în care probabil peste câțiva ani instituțiile sau autoritățile statului vor mai realiza un astfel de proiect?”
Europa Liberă: A-propos, s-a invocat cazul Kazahstanului, atunci când autoritățile căutau justificări pentru promovarea amnistiei. Cât de relevant este acest caz?
Veaceslav Berbeca: „Problema cea mai mare este că, cum am mai spus, în lume sunt realizate astfel de amnistii fiscale, sunt multe cazuri în diferite state. Dar de regulă ele aduc roade și sunt niște proiecte juste în cazul în care aceste amnistii fiscale sunt urmate de un șir de reforme profunde. Cum ar fi reforma consolidarea sistemului fiscal. Cum ar fi consolidarea combaterii economiei tenebre. Cum ar fi consolidarea instituțiilor în stat sau combaterea monopolului. În Republica Moldova noi din păcate așa ceva nu vedem, ci vedem o abordare foarte îngustă care, de fapt, prevede o liberalizare a capitalului și aici evident că acest caz se referă și la demnitarii publici care în mod ilicit ar putea acumula astfel de bogății sau de venituri.
Vreau să spun că această abordare îngustă este total injustă și nu va aduce roadele necesare la care se așteaptă de la astfel de proiecte și cum au fost promovate în lumea occidentală. Fiindcă în lumea occidentală astfel de proiecte mai mult s-au referit la persoane fizice în perioada de criză, când s-au acumulat datorii și atunci statul a venit cu astfel de propunere.”
Europa Liberă: IDIS „Viitorul” a lansat anterior un studiu despre puterea hibridă… Există vreo legătură între acest studiu și cel pe care l-ați lansat anterior?
Veaceslav Berbeca: „Ideea de bază este că astfel de proiecte sunt promovate pentru a sprijini interesele unui cerc restrâns și să acumuleze anumite venituri în dauna majorității, evident în cazul dat instituțiile statului - asta înseamnă putere hibridă. Avem o democrație de fațadă, avem o democrație, dar de fapt, până la urmă, avem influența unor cercuri restrânse, necontrolate de către cetățeni și care activează în interesele unui grup restrâns de oameni.”