În România, președintele Klaus Iohannis, a rostit un nou discurs anticorupție, de data aceasta cu ocazia unui bilanț al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, în vreme ce se pregătește să declanșeze un referendum despre „continuarea luptei împotriva corupţiei şi asigurarea integrităţii funcţiei publice”.
Your browser doesn’t support HTML5
Corespondența zilei de la București
„România se află într-un moment de răscruce”, a declarat președintele român în fața procurorilor de la DIICOT, Direcţia de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism. „Împreună – a adăugat Klaus Iohannis -trebuie să decidem pe ce drum vom merge de acum înainte: pe drumul democraţiei, statului de drept şi al justiţiei independente, sau pe drumul corupţiei, lipsei de profesionalism şi al abuzurilor instituţionale”.
Președintele știe care e calea cea bună, dar coaliția de guvernământ nu pare să fi abandonat definitiv ideea modificării politicilor anticorupție prin slăbirea lor. Procurorul șef al DIICOT, Daniel Horodniceanu a vorbit încă de la început, de la adoptarea ordonanței 13 despre efectele pe care aceasta le va avea asupra dosarelor de terorism sau de droguri, prin limitarea perioadei în care se pot face denunțuri la doar șase luni de la producerea faptei. Ordonanța de urgență numărul 13 este cea care a scos oamenii în stradă în marile orașe ale României, care a fost abrogată, dar pe care parlamentarii majoritari nu vor să o respingă pentru a-și demonstra în acest fel buna credință.
Klaus Iohannis a declarat la ședința de bilanț a DIICOT, ținută cu ușile închise că recentele iniţiative ale Executivului de modificare a legislaţiei penale „ar fi avut drept consecinţă nu numai scăderea în intensitate a luptei anticorupţie, ci şi repercusiuni grave şi asupra speţelor aflate în competenţa Direcţiei de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism”.
Discursurile președintelui român converg în ultima perioadă spre ideea generală că statul ar putea ajunge sub asediul infractorilor prin concursul PSD și ALDE, cele două partide care formează arcul de guvernământ. „Forţa financiară a grupărilor interlope sau criminalitatea informatică afectează profund siguranţa statului şi economia României” a declarat domnul Iohannis, precizând că aceste grupări au „un impact puternic asupra colectării veniturilor la bugetul de stat”.
Klaus Iohannis a vorbit despre rolul „esențial” și „extrem de dificil” pe care îl au procurorii de la DIICOT care trebuie să aibă de-aface cu „formele cele mai dure și mai violente ale criminalității”. Anul trecut DIICOT a avut de rezolvat, potrivit Raportului publicat, 50 de dosare de terorism, aproape 800 de criminalitate informatică, peste 2000 de cauze legate de traficul de droguri și mai mult de 400 de infracțiuni din domeniul criminalității economico-financiare.
Procurorul șef al DIICOT, Daniel Horodniceanu a spus că anul trecut întreaga Direcție s-a concentrat mai cu seamă asupra cauzelor de constituire sau aderare la grupuri infracționale organizate, iar numărul rechizitoriilor la această categorie au crescut cu 200%. O altă prioritate a fost sechestrarea bunurilor obținute din infracțiuni: au fost puse sechestrete în valoare de peste 900 de milioane de euro, cea mai mare parte fiind în dosarul Rompetrol.
DIICOT și DNA cele două direcții mari ale Parchetului General au reacționat ferm și imediat față de intenția guvernului român de modificare prin ordonanță de urgență a Codului Penal și a Codului de Procedură Penală. Coaliția care susține guvernul și care are o majoritate confortabilă se teme în acest moment doar de procurori, de aceea președintele a vorbit despre „independența și integritatea” magistraților, valori care – a subliniat Klaus Iohannis - „trebuie protejate şi promovate, pentru că sunt valori inerente statului de drept şi unei societăţi democratice europene”.