Vineri dimineață, Curtea de Apel din San Francisco a acceptat cererea Casei Albe de a opri deliberările pe marginea controversatului decret semnat în ianuarie de președintele Donald Trump, prin care interzicea temporar intrarea în țară a cetățenilor și refugiaților din șapte țări predominant musulmane. Aceeași Curte de Apel fusese a doua instanță americană care a suspendat controversatul ordin din 27 ianuarie, care provocase haos la aeroporturi și în viețile a sute, chiar mii de oameni care se vedeau împiedicați să înceapă o viață nouă în America, sau măcar să o viziteze.
Europa Liberă a stat de vorbă joi seară cu judecătorul Alex Kozinski de la Curtea de Apel din San Francisco, pe care a și condus-o între 2007-2014, despre rolul unei justiții independente într-o dispută cu administrația sau Congresul din Statele Unite.
Your browser doesn’t support HTML5
Interviu cu judecătorul Alex Kozinski (1)
Semnarea decretului prezidențial în ianuarie a predus nu numai haos dar a provocat un val de proteste și interpelări la tribunale care, într-un final, au dus la suspendarea temporară a decretului. Cauza urma să fie, eventual, reexaminată de un complet de mai mulți judecători de la Curtea de Apel şi să ajungă la Curtea Supremă.
Administrația, dar și președintele Donald Trump în conferința de presă de joi seara, au declarat că este în curs de elaborare un nou decret care să ia în considerare toate obiecțiile diverselor instanțe, chiar dacă președintele le consideră „decizii proaste”. Procurorul general al statului Washington, Bob Ferguson, a declarat imediat că administrația şi-ar fi „recunoscut înfrângerea”.
Pe de altă parte, președintele Trump a repetat la conferința de presă de joi că, după expresia sa, „am fost ales ca să apăr această țară”, iar mai mulți avocați ai Preşedinţiei au argumentat că prin retragerea decretului inițial „președintele evită o lungă bătălie juridică pentru a se concentra pe măsuri imediate de a proteja țara”.
Indiferent de interpretare, fapt este că rolul justiției în această dispută a fost crucial.
Joi seara, înainte ca administrația Trump să-și retragă cazul din instanță, am stat de vorbă cu judecătorul Alex Kozinski de la Curtea de Apel din San Francisco, pe care a și condus-o între 2007- 2014 – judecătorul Kozinski s-a născut în România, de unde a plecat la 12 ani, în 1961 – și i-am cerut să explice rolul unei justiții independente într-o dispută cu administrația sau Congresul:
Alex Kozinski: „Aici, în America, judecătorii au multă putere să decidă dacă legile sunt constituţionale sau neconstituţionale, adică, în acord cu Constituţia americană şi dacă preşedintele urmează legea sau nu. Aţi văzut, este un caz acum, care e, de fapt, în tribunalul meu, care are de a face cu decretul de emigraţie pe care l-a semnat preşedintele Trump. Cazul nu s-a închis, aşa că nu pot vorbi despre caz. Dar acesta e un exemplu că preşedintele a făcut ceva, oamenii au spus că nu este în acord cu legea şi au venit la tribunal. Şi când tribunalul decide că aşa e legea, toată lumea, inclusiv preşedintele, acceptă asta, că asta este legea.”
Judecătorii federali, cum este și judecătorul Kozinski, sunt numiți de președinți și aprobați de Senat, deci, prin numiri politice. Alex Kozinski a fost numit, de exemplu, de președintele Ronald Reagan. Pe de altă parte, Curtea de Apel a districtului 9 este calificată de presa americană cel puţin drept „foarte liberală”.
Europa Liberă: Sunt sau nu judecătorii independenți politic ?
„E un tribunal foarte mare. Şi în istoria noastră avem mai mulţi judecători numiţi de democraţi, de către republicani. Au fost alte timpuri, când am avut mai mulţi republicani, decât democraţi. După ce oamenii sunt numiţi şi devin judecători, nu sunt judecători democraţi sau judecători republicani. Suntem toţi judecători şi avem uneori o altă părere față de o lege, dar nu este atât de mare diferenţa, cum puteţi crede. Şi nu este o chestie politică, este o chestie de a vedea ce spune legea. Uneori avem alte păreri faţă de acest subiect, dar nu e întotdeauna o diferenţă între republicani şi democraţi.”
Europa Liberă: Atunci de ce se miră președinții că judecătorii dau verdicte care nu le convin? De ce par dezamăgiți?
Alex Kozinski: „Povestea aceasta că preşedinţii sunt dezamăgiţi de judecătorii pe care îi numesc nu este nouă, este de la începutul republicii. Preşedintele caută oameni şi crede că oamenii, când vor deveni judecători, vor face exact ceea ce spune, ce crede preşedintele. Şi de mai multe ori sunt dezamăgiţi decât au satisfacţie.”
Europa Liberă: Și, totuși, de ce se ajunge la critici așa de vehemente la adresa judecătorilor?
Alex Kozinski: „Preşedinţii speră că, atunci când numesc judecătorii, judecătorii vor face exact ceea ce ar fi făcut preşedintele, dacă ar fi în locul lor. Preşedintele Dwight David Eisenhower, nu ştiu dacă ţineţi minte, preşedintele Eisenhower a fost înainte de Kennedy, a spus că două mari greşeli pe care le-a făcut ca preşedinte au fost pe Curtea Supremă de Justiție: a fost Earl Warren, preşedintele Curții Supreme de Justiție, și William J. Brennan. Aceștia au fost cei mai liberali membri de la Curtea Supremă de Justiție.”
Europa Liberă: Se exercită presiuni asupra judecătorilor, politice sau de altă natură? Şi ce explică, totuşi, rezistența judecătorilor?
Alex Kozinski: „Faptul că nu ne pot face nimic, avem poziţia pe viață. Şi nici preşedintele, nici Congresul, nici ziarele, media nu ne pot face nimic. Pot spune uneori lucruri despre noi, dar nu pot să facă să nu mai fim judecători. Nu poate să ne spună cineva: „Te dăm afară din funcția de judecător”. Aşa că nu e atât de greu să rezistăm presiunilor.”
Luni, în prima emisiune a zilei, la ora 6.30, la Retro FM, puteți asculta povestea vieții lui Alex Kozinski, pionierul care peste noapte, la Viena, a devenit capitalist la vîrsta de 12 ani.