Organizația internațională Amnesty International a constatat în noul său raport global despre starea drepturilor omului că retorica „otrăvită” folosită în campanie de președintele american Donald Trump a fost cea mai vizibilă parte a unui declin global care a făcut din anul 2016 „un an întunecat”. Ca în fiecare an, raportul Amnesty International a fost prezentat simultan, mai ales în latura lui locală, în multe țări ale lumii. Ce s-a spus la conferința de presă de azi de la Chișinău, aflăm din relatarea corespondentei noastre.
Your browser doesn’t support HTML5
Ultimul Raport anual al Amnesty International Moldova și concluziile sale
Situația politică din Republica Moldova e marcată de impotența guvernanților să lupte cu corupția, în timp ce standardele de viață degradează, este o concluzie a raportului anual semnat de Amnesty International (AI).
Cristina Pereteatcu
Nemulțumirile au efect cumulativ și au determinat cetățenii să iasă la proteste în repetate rânduri pe parcursul anului trecut, spune directoarea executivă a AI, Cristina Pereteatcu.
„În general, climatul drepturilor omului e determinat de politicieni care aleg să fie populiști, care aleg să facă declarații care nu sunt fundamentate legal. Astfel ei câștigă priză la public, dar în esență nu se întâmplă nimic bun pentru locuitorii acestei țări.”
După părerea expertei în drepturile omului, Republica Moldova a regresat mai ales pe domeniul justiției. Cazurile lui Veaceslav Platon și a lui Grigore Petrenco, printre altele, sunt un exemplu ca la carte de justiție selectivă, a declarat Cristina Pereteatcu:
„Noi am fost martorii unui proces care a fost de interes public și acest proces a fost închis, aici mă refer la politicianul Vladimir Filat. Procesul acesta care ar fi putut crea un precedent în domeniul corupției, a trezit și mai multe semne de întrebare. Astăzi putem spune că suntem în mai multă ceață.”
Protecția drepturilor umane nu este pe lista de priorități asumate de autoritățile publice, arată datele raportului. În primele șase luni din anul trecut, la Procuratura Generală au fost înaintate peste 300 de plângeri de tortură și rele tratamente. Din cei 18 acuzați, doar doi au fost privați de libertate pe termen real. Experții de la Națiunile Unite care au monitorizat situația din sistem în 2015 au spus că există progrese, dar sunt îngrijorați de utilizarea excesivă a forței din partea poliției și de supraaglomerarea pușcăriilor.
Mai trebuie perfectată legislația ce ține de persoanele cu dizabilități, se scrie în raportul AI. Aceasta lasă loc pentru unele abuzuri în adresa lor, cum ar fi tratamentul psihiatric forțat și întreruperea sarcinii din cauza unor afecțiuni mintale, fără acordul lor.
Nici dreptul persoanelor LGBT la întruniri pașnice nu a fost respectat anul trecut. Poliția s-a văzut silită să întrerupă un marș în susținerea minorităților sexuale, din cauza atacurilor întreprinse de participanții la o contrademonstrație ce risca să degradeze în violențe. Astăzi, un membru al AI a invitat președintele țării Igor Dodon la un marș LGBT care va avea loc în luna mai. Dodon a refuzat invitația și a anunțat că va organiza un eveniment pentru susținătorii familiei tradiționale, scrie Adevărul.
Informarea corectă ar fi un instrument bun care ar diminua problemele ce țin de drepturile omului, crede președintele Consiliului AI, Veaceslav Tofan:
„Ar putea juca un rol important, dar mass-media trebuie să fie liberă. Din fericire, mai avem mass-media liberă în țări-membre ale UE sau Statele Unite care dau o ripostă destul de simțitoare politicienilor care au o retorică xenofobă. Nu și în RM. Din păcate, avem puțină presă liberă.”
Situația din Republica Moldova se înscrie într-o tendință globală de încălcări tot mai frecvente a drepturilor umane. Raportorii de la Amnesty Internațional spun că atitudinea „noi vs. ei” a afectat chiar și cele mai dezvoltate democrații, și asta s-a văzut în reacțiile față de criza refugiaților sirieni. Apărătorii drepturilor omului au avertizat că această retorică „otrăvită” creează o lume mai divizată și chiar periculoasă.