În România 1300 de oficiali au fost trimiși în judecată anul trecut pentru acte de corupție soldate cu pagube de 260 de milioane de euro, a spus azi Laura Codruța Kovesi, șefa DNA. Vorbind la o ședință de bilanț, la București, ea a spus că printre cazurile cele mai importante au fost cele vizând trei miniștri, 17 parlamentari, 16 magistrați și 20 de șefi ai unor companii de stat. Prezentând bilanțul DNA pe 2016, Kovesi a spus că pentru a-și face meseria procurorii au nevoie de legi previzibile și că unul din patru delicte cercetate de agenția sa sunt abuzuri în serviciu.
Your browser doesn’t support HTML5
Corespondența zilei de la București
La bilanțul Direcției Naționale Anticorupție pe 2016 s-a vorbit doar despre lucrurile bune din jurul acestei instituții, care stârnește frică în zona politicienilor aflați la putere și entuziasm printre protestatarii care de trei săptămâni se strâng seară de seară și strigă lozinci anti-guvernamentale și pro DNA.
Cel mai popular este „DNA să vină să te ia”, un slogan care se rostește cu furie în fața clădirii executivului și care cel mai probabil îi exasperează pe membrii executivului. De altfel DNA a început audierea miniștrilor cabinetului Sorin Grindeanu care au dat aviz Ordonanței de urgență numărul 13, cea prin care guvernul a încercat să dezincrimineze abuzul în serviciu.
Prezent la bilanțul DNA, președintele Klaus Iohannis a notat că prin abrogarea Ordonanței 13, „măsurile amenințătoare la adresa luptei anticorupție au fost retrase și sabia lui Damocles pare a fi fost, pentru moment, îndepărtată”. „Cetățenii României anului 2017 - a declarat președintele – nu mai tolerează minciuna, corupția sau compromisul”. Domnul Iohannis a vorbit despre felul în care „principiile abstracte” și „valorile fundamentale” ale statului de drept „au devenit preocupări concrete pentru cetățeni” și despre faptul că atunci când acestea „au fost puse brutal în pericol, a existat o reacție civică fără prcedent”.
Președintele a accentuat asupra prevenirii actelor de corupție și asupra recuperării prejudiciilor în cazul săvârșirii acestora. Numai pentru faptele de abuz în serviciu anchetate în 2016, prejudiciul este de peste 260 de milioane euro, potrivit procuroarei șefe a DNA, Laura Codruța Kovesi. Mai mult de un sfert dintre cei aproape 1300 de inculpații trimiși în judecată în 2016 au comis infracțiuni de abuz în serviciu . De asemenea, o treime din persoanele trimise în judecată au ocupat funcții de conducere, control, demnități publice ori alte funcții importante.
„Corupția în instituțiile publice s-a manifestat prin aceleași acțiuni repetitive”, a explicat doamna Kovesi, dând exemplul achizițiilor publice și a felului în care funcționează abuzul în serviciu: „Atribuirea contractelor este condiționată frecvent de primirea unor sume de bani. Se întocmesc, uneori, caiete de sarcini pentru a favoriza anumite firme. Se fac, uneori, plăți pentru lucrări neefectuate sau statul plătește un preț mai mare pentru unele produse sau servicii. Se achiziționează frecvent produse inutile sau aparatură care nu poate fi instalată și utilizată. Se achiziționează lucrări a căror execuție nu poate fi verificată și cuantificată”.
Procuroarea șefă a DNA a încercat în acest fel să explice că abuzul în serviciu ține cel mai adesea de corupție, nu de anumite scăpări ale funcționarului, așa cum argumentează politicienii arcului de guvernământ, care au rămas la ideea că trebuie să scoată din legislația penală abuzul în serviciu. „Deși pagubele sunt clare, procurorii dovedesc de fiecare dată că nu este vorba de simple greșeli, ci de abuzuri care, cel mai des, maschează o mită sau un folos”, a precizat Kovesi. Majoritatea demnitarilor care devin subiect de anchetă pentru procurori sunt acuzați de abuz în serviciu; este și cazul președintelui PSD Liviu Dragnea, în vreme ce miniștrii cabinetului Grindeanu care au dat aviz pozitiv Ordonanței 13 intră sub jurisdicția legii răspunderii ministeriale.
Premierul Sorin Grindeanu a refuzat să vină la bilanțul DNA, unde a fost reprezentat de Ana Birchall, ministra interimară a Justiției, care a remarcat că numărul persoanelor achitate de instanțe a crescut de la 35 în 2015 la 74, anul trecut. Laura Codruța Kovesi a vorbit despre menținerea proproției celor achitați la 10%, dar datele exacte se află la instanțe. În orice caz, în 2016 a fost pentru prima dată când politicieni cu greutate au fost achitați, este vorba de la liberalul Ludovic Orban, care a abandonat din acest motiv cursa pentru primăria capitalei și a lui Adrian Videanu, care a și ieșit din politică.
Este prima umbră care se lasă asupra DNA, instituția asupra căreia se fac presiuni imense, atât de către inculpați, în general persoane de notorietate, cât și de instituții media sau chiar firme angajate pentru a-i intimida pe procurorii anticorupție, cum a fost cazul Black Cube care a luat-o ca țintă chiar pe șefa DNA.