Serviciul Român de Informații a încheiat din 1992 încoace protocoale de colaborare cu o serie de ministere și instituții publice. Nu se știe exact câte protocoale de acest fel există, cu ce fel de instituții, care a fost rațiunea semnării lor și mai ales care au fost efectele punerii lor în aplicare.
Your browser doesn’t support HTML5
Corespondența zilei de la București
Directorul SRI, Eduard Hellvig, a fost audiat la Comisia parlamentară de specialitate pentru a lămuri aceste lucruri, după ce liderul PSD, Liviu Dragnea, care este și președinte al Camerei Deputaților, a vorbit despre existența unui protocol SRI-DNA. Răspunsul imediat al Serviciului Român de Informații, prin purtătorul său de cuvânt Ovidiu Marincea, a fost că „SRI nu are niciun protocol cu Direcția Națională Anticorupție”, explicând mai departe că Serviciul colaborează pe baze scrise cu „multe instituții ale statului” și că protocoalele care există „nu fac altceva decât să normeze activitatea ofițerilor SRI”.
Deci acesta era unul dintre punctele contractuale dintre SRI și DNA, până acum un an (16 martie 2016), când Curtea Constituțională a României a decis că Serviciul Român de Informații nu mai trebuie să facă interceptări în cauzele penale, ci doar în cele de siguranță națională. Protocoalele între DNA și SRI erau însă secrete, după cum a precizat purtătorul de cuvânt al Serviciului, fiindcă stabileau ce ofițeri sau departamente de la SRI urmau să pună în aplicare mandatele (de ascultare), cu ce resurse și cum era normat schimbul de informații.
Șeful Comisiei parlamentare pentru controlul SRI, Adrian Țuțuianu, a dat asigurări după audierea lui Eduard Hellvig că în urma analizei interne care a fost făcută la cererea directorului SRI au fost denunțate toate documentele care nu se „corelează” cu modificările legislative intervenite sau care și-au atins scopul. Rezultă, însă, că multe altele sunt încă în vigoare și că de-a lungul timpului unele dintre ele au fost adoptate prin decizii ale Consiliului Suprem de Apărare a Țării. Toate sunt secrete după lasă să se înțeleagă chiar șeful Comisiei parlamentare SRI.
E normal, pe de altă parte, ca instituțiile de forță ale statului să colaboreze între ele, să nu-și suprapună acțiunile operative și în același timp să facă lucrurile acestea în regim secret, câtă vreme este vorba despre securitatea națională. Dar în chestiuni civile, cum au fost controversatele interceptări în multe dosare penale ar trebui să funcționeze o anumită transparență. Există suspiciuni că ofițerii SRI i-ar fi ajutat pe procurorii anticorupție mai mult decât le-ar fi permis statutul și că de multe ori dosarele DNA s-ar fi bazat prea mult pe informațiile oferite de SRI. Nu sunt, însă, niciun fel de probe care să susțină astfel de alegații, dar după ce Curtea Constituțională a interzis implicarea SRI în dosarele penale, numărul acestora a scăzut simțitor.
Pe de altă parte, mai multe protocoale au fost încheiate în ultimii 15 ani între Parchetul General și SRI, dar există documente similare între Serviciul Român de Informații și Ministerul de Interne, Ministerul Apărării, celelalte servicii secrete, ministerul Transporturilor, al Comerțului și al Sănătății
Senatorul Traian Băsescu, fost președinte al României, crede că SRI ar putea face publice protocoalele care au legătură cu Justiția la cererea Comisiei Parlamentare, cu toate că nu se așteaptă să găsească ilegalități acolo, dar susține că unele dintre ele ar fi la „limita legii”.
Nu e clar care este aportul SRI în lupta anticourpție, dar din rezultatele DNA rezultă că ofițerii seriviciului s-au implicat substanțial. A fost, poate, un reglaj necesar pentru a neutraliza grupul prea mare al infractorilor cu funcții influente, numai că astfel de reglaje făcute cu sprijinul serviciilor secrete sunt extrem de riscante în menținerea sănătății unei democrații.