Astăzi vom vorbi despre schimbarea sistemului electoral și despre dorința președintelui Igor Dodon de a-și extinde atribuțiile proprii în legătură cu dizolvarea Parlamentului. Dacă punctul de vedere al opoziției parlamentare și al opoziției extraparlamentare coincide sau nu, vom afla foarte curând. Așadar, despre schimbarea sistemului electoral și proiectul de modificare a Constituției vom vorbi astăzi cu oaspeții mei în studio. Îl salut pe deputatul din partea Partidului Socialiștilor, Vlad Bătrîncea, și pe vice-președintele Partidului „Demnitate și adevăr”, Alexandru Slusari. Bună ziua, bine ați venit la Europa Liberă.
Your browser doesn’t support HTML5
Punct și de la capăt - o emisiune moderată de Natalia Morari
Natalia Morari
Europa Liberă: Vom începe, probabil, cu proiectul Legii cu privire la modificarea Constituției, pe care în această săptămână l-a lansat președintele Igor Dodon. Preşedintelui nu-i ajung atribuțiile, el vrea să aibă mai multe atribuții pentru dizolvarea Parlamentului. Domnule Bătrîncea, voi mizați pe susținerea tuturor reprezentanților blocului de opoziție?
Vlad Bătrîncea: „Aș vrea foarte pe scurt să precizez că nu este vorba despre extinderea atribuțiilor președintelui în relația sa cu Parlamentul, guvernul și așa mai departe. Noi înțelegem foarte bine că astăzi noi lucrăm în condițiile unei republici parlamentare. Este vorba despre extinderea doar a unei singure atribuții și, anume, a celei care este legată de dizolvarea Parlamentului...”
Europa Liberă: Eu am zis că este vorba despre artibuții legate de dizolvarea Parlamentului.
Vlad Bătrîncea
Vlad Bătrîncea: „…Da, și, bineînțeles, este ceea ce-și doresc oamenii. Este o datorie politică atât a președintelui, cât și a Partidului Socialiștilor. Noi suntem asbolut convinși că marea majoritate a cetățenilor doresc alegeri anticipate. Președintele Republicii Moldova trebuie să aibă mai multe competenţe. Sau legea trebuie să-i ofere mai multe cazuri concrete în care poate fi dizolvat Parlamentul”.
Europa Liberă: Dar voi mizați, în acest sens, pe susținerea partidelor de opoziție? Am în vedere aici atât partidele de stânga, cât și pe cele de dreapta.
Vlad Bătrîncea: „Ieri noi am avut negocieri cu fracțiunile parlamentare. Ne-am adresat atât în scris, cât și oral, câtre liderii fracțiunilor parlamentare. Deocamdată, din păcate, nu am primit nicio confirmare. Ne-am adresat, de asemenea, către diputații independenți.
Pentru a trece această procedură în Parlament și pentru inițierea precizărilor, este nevoie de 34 de semnături. Deocamdată, avem doar 24 și mai căutăm încă 10 semnături. Desigur, nu suntem foarte optimiști pentru a crede că în Parlamentul actual se vor găsi oamenii care vor dori să-i ofere președintelui asemenea împuterniciri. Noi înțelegem foarte bine că pentru guvernarea acturală, în general, pentru deputații de azi, sondajele opiniei publice sunt un duș rece. Ei înțeleg foarte bine că, în cazul dizolvării Parlamentului, ei nu vor avea nicio perspectivă politică. Respectiv, șansele sunt mici”.
Europa Liberă: Domnule Bătrâncea, dar, atunci când într-adevăr mizezi ca proiectul de lege să devină lege, încerci să obții susținerea generală a societății. Noi avem opoziție nu doar în Parlament. Ea este și în afara Parlamentului. Mai ales că aceea extraparlamentară este mult mai populară decât partidele de guvernare. Acest lucru mi-a părut, probabil, mai puțin clar. Și anume, de ce domnul Dodon a ieșit cu acest proiect de lege fără să facă – de ce nu? – în prealabil, niște consultări cu reprezentanții partidelor extraparlamentare de opoziție, împreună cu care el încă un an în urmă protesta și, în general, cerea alegeri anticipate?
Vlad Bătrîncea: „O întrebare bună, Natalia. Noi am vrut mai întâi să epuizăm toate procedurile parlamentare care sunt, totuși, cele mai scurte, cele mai clare și nu cer proceduri mari, precum ar fi un referendum. Putem fi absolut convinși de faptul că am epuizat în Parlament toate scenariile posibile. Și în cazul acesta, bineînțeles vom începe consultările largi cu partidele extraparlamentare de opoziție, cu societatea civilă pentru a hotărî această problemă printr-un referendum. Deci, ieri deja am declarat că în cazul dacă Parlamentul ne va refuza, noi ne vom adresa direct poporului...”
Europa Liberă: Deci, în orice caz interesele partidului stau mai presus: dacă aici nu veți reuși să realizați proiectul de sine stătător, veţi organiza un summit și doar apoi veți discuta.
Vlad Bătrîncea: „…În Parlament noi lucrăm astăzi cu acei deputați care, din păcate, sunt. Dacă ar fi fost alții, noi am fi lucrat cu plăcere cu alții. Însă la etapa a doua a scenariului nostru, noi, bineînțeles, ne vom adresa către partenerii noștri de protest cu care am protestat, inclusiv către Platforma „DA”, deoarece noi am ajutat, eu personal am participat în adunarea semnăturilor când ei au inițiat referendumul pe cele trei puncte. Consider că noi am ajutat destul de activ, am adunat zeci de mii de semnături. Desigur, ne vom adresa și Platformei „DA” și „Partidului Nostru” al lui Renato Usatâi, și altor partide. Și noi suntem absolut convinși că aceasta poate și trebuie să devină o agendă comună pentru toate partidele care se consideră partide de opoziție. Și eu sunt convins că noi vom găsi aici o susținere largă din partea societății”.
Natalia Morari
Europa Liberă: Vă propun să nu așteptați mult și să vă adresați chiar acum către un reprezentant al partidului de opoiziție Platforma „DA”, către opoziția extraparlamentară. Înțeleg că dumneavoastră, domnule Slusari, nu puteți vorbi și din partea membrilor PAS, dar explicați-ne punctul de vedere al partidului dumneavoastră. Voi veţi susține acest proiect de lege? Dar, mai întâi, dumneavoastră susțineți ideea dizolvării Parlamentului?
Alexandru Slusari: „Da, fără doar și poate”.
Europa Liberă: În al doilea rând, dumneavoastră susțineți ideea dizolvării Parlamentului prin votarea proiectului de lege pe care a inițiat-o Igor Dodon?
Alexandru Slușari
Alexandru Slusari: „Ceea ce propune președintele este o utopie. Din păcate, din momentul intrării în funcție, el se consultă cu Filip şi Candu, care sunt acum partenerii săi de bază în procesul negocierilor. Mă uit că ei au început să se consulte în legătură cu ambasadorii chiar și noaptea, în regimul preferat al domnului Plahotniuc. Această inițiativă de la bun început este utopică. Dacă domnul Dodon ar avea voința politică de a dizolva acest Parlament, activitatea acestei guvernări, nu doar a Parlamentului, ar fi fost, pur și simplu, blocată deja în primele o sută de zile”.
Europa Liberă: Dar care mecanism ar fi trebuit utilizat?
Alexandru Slusari: „La fiecare pas trebuie de blocat. Să nu fie numiți ambasadorii lui Plahotniuc. Mă uit, Osipov trece deja destul de bine. Să nu fie numiți judecătorii. Mă uit că au fost numiți deja câţiva judecători odioși. Cum a fost numit procurorul, îndată trebuia să fie emis un decret privind demisia lui... Președintele nu are împuterniciri suficiente pentru a guverna țara, însă destule împuterniciri pentru a bloca guvernarea actuală. Și după 100 de zile, totul va fi pur și simplu blocat. Iată acum va avea loc reforma administrației centrale. Nu trebuie numiți miniștrii odioși ai lui Plahotniuc. Atât. Aici nu se va putea face cu el nimic. Oare la fiecare blocare se va organiza câte un referendum pentru demiterea lui?...
Europa Liberă: Bine, eu înțeleg un asemenea stil de guvernare, dar o astfel de blocare ar duce oare automat la alegeri anticipate?
Alexandru Slusari: „Dar ce ar fi făcut această guvernare...”
Europa Liberă: Parlamentul ar fi putut foarte calm să voteze proiecte de legi, și, conform legii, dacă tu...
Alexandru Slusari: „…Ce poate face Parlamentul fără semnătura președintelui la numirea tuturor judecătorilor și ambasadorilor odioși? La fiecare întrebare să inițieze un impeachment sau să o înainteze pentru referendum?”
Europa Liberă: Să introducă proiectul a doua oară...
Alexandru Slusari: „…Dar cum, dacă nu există semnătură? Eu nu am semnat, nu am semnat numirea acestor judecători. Eu am luat decretul pentru demiterea lui Harunjen. Voi umblați prin instanțe de judecată o lună, două sau trei. În câteva luni această mașinărie a unui stat captiv va începe să stagneze... Iar cel mai important lucru, care pe mine nu mă aranjează, Natalia, este faptul că președintele nu trebuie să meargă la nord în sălile unde totul este pregătit, dar să comunice cu poporul, de două-trei ori pe săptămână să iasă cu o adresare televizată. El are dreptul la aceasta. Să vină la ședințele Parlamentului unde lui sunt obligați să îi ofere cuvântul fără rând. Să cheme poporul la proteste. El trebuie să lupte împreună cu poporul, și acest regim nu va rezista. Atunci toată societatea va înţelege că președintele, în pofida unor neînțelegeri, într-adevăr vrea să demonteze acest regim.
Dar aș vrea să revin la această inițiativă. Atunci când vrei să rezolvi anumite probleme, tu vii cu asemenea inițiative. Acum totul este foarte simplu. Chiar și pe rețelele de socializare eu am scris trei scenarii care se pot întâmpla cu această inițiativă. Să zicem că se vor găsi acei 34 de deputați, chiar dacă eu nu cred că aceasta se va întâmpla, doar dacă domnul Plahotniuc va dori să tragă puțin de timp, el va putea da încă zece persoane. Noi cunoaștem cine controlează majoritatea parlamentară.
Europa Liberă: Dar mai sunt şi comuniștii, şi liberal-democrații...
Alexandru Slusari: „Liberal-democrații deja au declarat că nu ne vor susține. Cred că şi comuniștii vor face același lucru. Să presupunem că cele 34 de semnături au fost găsite. Ce se întâmplă mai departe? Acest proiect trebuie să stea timp de jumătate de an, cel puțin, în Parlament. În cel mai bun caz votarea va avea lor în luna septembrie-octombrie 2017. Este clar că două treimi aici nu se vor aduna. Înseamnă că după aceasta se va începe adunarea semnăturilor. Noi am trecut prin această procedură de colectare a semnăturilor și am adunat 407 de semnături. Însă acea procedură, care este descrisă în Constituție, cere ca cel puțin 18 subiecte de nivelul doi administrativ-teritorial...”
Europa Liberă: O jumătate...
Alexandru Slusari: „…Să aibă câte douăzeci de mii. După un an de aşa-numita stabilitate a lui Plahotniuc, populația a scăzut și mai mult. Situația demografică s-a degradat. Chiar dacă, într-adevăr, 93% din populație a optat pentru alegerile prezidențiale directe, ne-au ajutat și alte partide și noi am putut să adunăm câte 20 de mii doar în patru unități teritorial-administrative. Înseamnă că spre martie totul se va încheia cu nimic, iar apoi sunt foarte aproape și alegerile ordinare”.
Europa Liberă: Deci, dumneavoastră de la bun început nu credeți în această inițiativă.
Alexandru Slusari: „…Există și a doua variantă. Să presupunem că nu se vor găsi cele 34 de voturi. Deodată se va face un apel la populație, se va încerca colectarea semnăturilor, însă rezultatul va fi același...”
Europa Liberă: În acest caz voi veți ajuta? Dacă se va face apel către oameni și partidele opoziție, voi veți ajuta?
Alexandru Slusari: „Eu repet că atunci când se va face apel noi voi examina această problemă, însă după părerea mea, aceasta este o inițiativă utopică. Dacă există dorința de a dizolva Parlamentul, el poate fi dizolvat mult mai devreme. Și cel mai important, Natalia, eu cred că dacă domnul Plahotniuc va dori să intre în grația donatorilor externi, el va tăia aceasta inițiativă, care din punct de vedere juridic este foarte slabă, în Curtea Constituțională. Știți, cum?
Curtea Constituțională va spune că există cinci motive pentru dizolvarea Parlamentului. Primul din aceste modele este un model francez al republicii prezindențiale, când președintele, după consultările cu Parlamentul, poate să-l dizolve. Este un model pur prezidențial. Curtea Constituțională va spune că aici este încălcată materia, deoarece, dacă președintele obține astfel de împuterniciri pentru dizolvarea Parlamentului într-o republică parlamentară, asemenea amendamente sunt ca atare imposibile, deoarece trebuie de schimbat totul. Cred că, dacă Plahotniuc va dori să intre în grația donatorilor externi, el va anihila această inițiativă definitiv în Curtea Constituțională”.
Europa Liberă: Domnule Bătrâncea, minus un partener. Este deja clar. Acesta nu vă susține nici într-un caz...
Vlad Bătrîncea: „Eu nu aș fi atât de categoric...”
Europa Liberă: Sau dumneavoastră credeți că încă veți reuși să convingeți Platforma „DA”?
Vlad Bătrîncea: „Noi nu am numit drept utopică activitatea Platformei «DA» atunci când ei nu reușeau să adune numărul minim de semnături într-un șir de raioane. Noi ne-am implicat activ, frământam glodul, lucram în perioada de iarnă, mergeam în raioane. Și, în mai multe raioane, am ajutat Platforma «DA» să obțină acel număr minim necesar de semnături care este cerut astăzi de lege. Și chiar dacă noi înțelegeam foarte bine că aceste trei inițiative nu vor trece mai departe în conformitate cu procedura juridică, noi înțelegeam că guvernarea nu le va trece, noi nu am fost naivi. Și, în pofida acestui fapt, ne-am implicat activ și am dat o mână de ajutor. Și nu spuneam nimănui că sunt utopici, chiar dacă ei nu puteau să răspundă la o întrebare juridică elementară.
În al doilea rând, noi am remarcat o organizare slabă în raioane în timpul adunării semnăturilor. Nu am criticat, am stat alături într-un mod tacit și am ajutat. Și cred că astăzi domnul Slusari nu este însărcinat să vorbească din partea Platformei «DA», dacă ei ne vor susține sau nu. Ne vom adresa oficial către liderii acestui partid și vom...”
Europa Liberă: Dar domnul Slusari este unul din liderii acestui partid...
Vlad Bătrîncea: „…Dar există, în primul rând, un președinte, există organe colective care iau decizii, există o procedură juridică. În al doilea rând, dacă vorbim despre partea juridică a problemei, deoarece putem dezvolta foarte mult anumite afirmații populiste. Președintele nu numește ambasadorii, așa cum zice domunul Slusari. Este aceasta un motiv pentru dizolvarea Parlamentului. Bineînțeles că nu. Da, noi promovăm astăzi numirea în calitate de ambasadori pe acei oameni pe care noi îi considerăm demni de această funcție”.
Europa Liberă: Nu, aș zice că s-au făcut înțelegeri în legătură cu anumiți ambasadori, care nici vouă nu sunt neapărat convenabili...
Vlad Bătrîncea: „Eu nu cunosc toate detaliile privind negocierile, dar înțeleg că noi trebuie... Dacă ar fi fost doamna Maia Sandu care a promovat Platforma «DA», vă asigur că ea, în calitate de președinte, foare bine ar fi luat un ambasador în Austria, în SUA și așa mai departe. Însă, oricum, numirea ambasadorilor, nu este același lucru ca și dizolvarea Parlamentului. Este clar că întoarcerea anumitor proiecte de legi pentru a doua examinare nu înseamnă dizolvarea Parlamentului. Și dacă nouă ni se vorbeşte despre utopie, atunci aceasta este o utopie și mai mare, când președintele, blocând anumite proceduri, poate să dizolve Parlamentul.
O singură cale juridică este acordarea președintelui anumitor împuterniciri. Și aici nu este vorba despre o republică prezidențială. Un astfel de model al republicii parlamentare există în mai multe țări ale Europei, chiar în aşa țări ca Austria, Lituania etc. Problema constă în faptul că a fost modificată procedura de alegere a președintelui. El a fost ales de către întreg poporul. Și pentru a echilibra, în cazul dat Constituția, președintelui îi trebuie oferite mai multe împuterniciri în relația cu guvernul și cu Parlamentul, în primul rând cu Parlamentul. De aceea, este o procedură juridică normală.
La conferința de presă de la 3 martie
În ceea ce privește cele 34 de semnături în Parlament, acum s-a format o anumită coaliție. Astăzi [i.d. 3 martie la data înregistrării emisiunii REL] va avea loc o conferință de presă cu domnul Cibotaru, președintele PLDM, Maia Sandu și Andrei Năstase. Din când în când, ei deja practică conferințe de presă în comun. PLDM, care pretinde (în pofida miliardelor, a cazurilor de la Banca de Economii, Aeroport și așa mai departe, noi o cunoaștem) că reprezintă opoziția parlamentară. Eu nu văd motive, de ce PLDM, partenerii domnului Slusari și ai Platformei «DA» nu ar susține această inițiativă. Ei reprezintă opoziția, ei pledează pentru dizolvarea Parlamentului și pentru organizarea alegerilor parlamentare anticipate. Ok, noi mai avem încă 8 semnături. Există și alți deputați.
Noi putem să adunăm aceste 34 de voturi, însă noi vrem să ne fixăm foarte clar poziția. Noi vrem să vedem cum va proceda PLDM-ul, deoarece ei au criticat inițiativa noastră, însă, după părerea noastră, fără niciun argument. De aceea, noi vom merge pe aceeași linie care este astăzi singura posibilă...”
Europa Liberă: Această întrebare mă interesează la fel ca și pe dumneavoastră. Țin minte, cu câteva săptămâni în urmă, într-un studio de televiziune, noi discutam aproximativ aceeași temă. Domnule Slusari, și dumneavoastră ați participat actunci la acea emisiune, dacă nu mă înșel, sau, îmi cer scuze, nu țin minte cine era din partea Platformei, însă îmi amintesc foarte bine că a fost pusă aceeași întrebare reprezentanților „Partidului Nostru”, reprezentanților Platformei și reprezentanților PAS. Peste o săptămână, noi am discutat deja cu reprezentanții partidului dumneavoastră, domnule Bătrîncea, însă tuturor le-a fost adresată aceeași întrebare: sunteți gata să susțineți diferite inițiative ale președintelui Igor Dodon în cazul în care ele coincid cu interesele și cu punctele din programul partidelor voastre? Toți au răspuns „nu” deoarece - au zis ei - noi nu considerăm Partidul Socialiștilor drept un partid de opoziție. Și iată, este o întrebare foarte stranie, o istorie foarte stranie. Încă un an în urmă voi toți ați stat unul lângă atul, împreună. Iar acum voi vă învinuiți că cineva din voi nu este opoziție. Care este problema și de ce dracul și-a vârât codița între voi?
Alexandru Slusari: „Ați interpretat un pic greșit. A fost întrebarea: voi considerați Partidul Socialiștilor drept un partid de opoziție? Toți patru au răspuns «nu». Și iată aici se află marea problemă: noi judecăm după fapte. Pentru mine sunt importante faptele. Ceea ce eu văd deja timp de trei luni îmi arată foarte clar că domnul Dodon a intrat într-un complot cu regimul de guvernare și își împarte sferele de influență.
Lui i s-a lăsat vectorul extern pro-estic, pe care el trebuie să-și facă PR până în anul 2018, iar pe vectorul intern el nu face nimic. De aceea, eu judec după fapte. Tot așa judecă și toate partidele noastre, cel puțin Platforma. Noi judecăm după fapte. Zic să vedem ce avem noi după aproape două luni de zile, curând vor fi chiar o sută de zile de activitate a președintelui. Deci, Vasile Botnari a devenit șeful «Moldovagaz»...”
Vlad Bătrîncea: „Apropo, aceasta nu are nicio legătură cu președintele”.
Alexandru Slusari: „…De ce oare? Însemnă că a discuta candidaturile ambasadorilor și a negocia seara, pe cine îl numin, pe Osipov aici, pe Neguță aici. Aceasta președintele poate negocia, iar în cazul lui Botnari – nu...”
Vlad Bătrîncea: „Deoarece este o competență juridică...”
Alexandru Slusari: „Eu înțeleg, și Dodon...”
Vlad Bătrîncea: „…Există lege, domnule Slusari...”
Alexandru Slusari: „…Și Dodon nu a avut nicio posibilitate de a influența «Gazpromul»”.
Vlad Bătrîncea: „Guvernul, conform statutului companiei «Gazprom» și «Moldovagaz» propune candidatura. Dacă ar fi propus-o președintele, atunci...”
Alexandru Slusari: „Iar acționarul majoritar «Gazprom» nu putea... și domnul Dodon nicidecum nu a putut să influențeze «Gazpromul»…”
Vlad Bătrîncea: „Dar el nu este directorul general al companiei «Gazprom»”.
Alexandru Slusari: „…El a putut influența problemele migrației, însă numirea omului lui Plahotniuc domnul Dodon nicidecum nu a putut-o influența! Tudor Copaci. Deci, acum Plahotniuc ia tot sectorul energetic sub controlul său cu susținerea mutuală a lui Dodon. Eu nu spun aici despre întreg Partidul Socialiștilor...”
Europa Liberă: Dar ce trebuia să facă domnul Igor Dodon?
Alexandru Slusari: „În legătură cu Botnari?”
Europa Liberă: În legătură cu Copaci.
Alexandru Slusari: «În legătură cu Copaci? Eu văd că el a obținut 821 de puncte între opt participanți...”
Europa Liberă: Bine, dar ce a trebuit să facă președintele Igor Dodon?
Alexandru Slusari: „Eu pot spune ce ar fi făcut președintele nostru...”
Vlad Bătrîncea: „Spuneți, ce ar fi făcut Maia Sandu?”
Alexandru Slusari: „…Eu nu știu despre Maia Sandu, dar pot spune despre Năstase...”
Vlad Bătrîncea: „…Ce ar fi făcut candidatul vostru?”
Alexandru Slusari: „Noi am fi ieșit în aceeași seară cu o adresare către cetățeni și am fi spus: «Stimați cetățeni, sectorul energetic este luat sub control, «Gazprom» încearcă să-l numească pe Vasile Botnari, eu nu vreau ca să vină acest om, dar el este împins de către acest guvern. Pe Copaci vor să-l pună șef ANRE. Stimați cetățeni, trebuie să știți că...”
Vlad Bătrîncea: „Bine, dar mai departe?”
Alexandru Slusari: „Dacă trebuie, de chemat lumea la proteste...”
Vlad Bătrîncea: „Iar mai departe? La ce va duce aceasta? Ce ar fi făcut Maia Sandu?”
Alexandru Slusari: „Eu vorbesc despre ceea ce ar fi făcut Andrei Năstase”.
Vlad Bătrîncea: „Voi ați promovat-o pe Maia Sandu în campania electorală. Ce ar fi făcut candidatul vostru?”
Alexandru Slusari: „Vlad, sunt niște scuze. Eu încă odată repet că candidatul nostru în fiecare zi ar fi ieșit...”
Vlad Bătrîncea: „…S-ar fi adresat poporului. Dar mai departe ce făcea?”
Alexandru Slusari: „..Da, s-ar fi adresat poporului. Încă o dată spun că el ar fi blocat la fiecare pas...”
Vlad Bătrîncea: „Dar cum ar fi blocat?”
Alexandru Slusari: „Repet: n-ar fi semnat ambasadorii...”
Vlad Bătrîncea: „…Haideți să ne concentrăm, deoarece dumneavoastră săriți de la una la alta. Concret, în legătură cu Botnari și «Moldovagaz», ce ar fi făcut candidatul vostru, în afara de...”
Alexandru Slusari: „Candidatul nostru nu are nicio relație cu Rusia. Însă ce relații are domnul Dodon cu Rusia și cum poate el să influențeze lărgirea listelor de...”
Europa Liberă: Dar, domnule Slusari, o întrebare simplă, cum un alt președinte, fie el Andrei Năstase sau Maia Sandu, ar fi oprit numirea lui Botnari...?
Alexandru Slusari: „Pe Botnari? Noi am fi chemat poporul în stradă”.
Vlad Bătrîncea: „Dar mai departe?”
Alexandru Slusari: „Și am fi protestat împotriva acestui lucru”.
Vlad Bătrîncea: „Mai departe?”
Alexandru Slusari: „Dar ce mai depare? Dacă președintele se va adresa în permanenţă către popor pe «Moldova 1» în legătură cu ce trebuie să facem...”
Vlad Bătrîncea: „Metode juridice”.
Alexandru Slusari: „Dar așteptați, vă rog, cu metodele juridice...”
Vlad Bătrîncea: „Metode de drept”.
Alexandru Slusari: „Ei vor fi împreună cu poporul. Chiar considerați că această guvernare pe care o urăște 90 % din populație va rezista mult la o presiune din partea președintelui și a poporului? Nu va rezista mult. Acum căutați niște scuze. Unde este Consiliul de Securitate?...”
Europa Liberă: Bine, este clar. Să-i dăm voie domnului Bătrîncea să răspundă.
Alexandru Slusari: „O clipă, vă rog, Natalia. Unde e Consiliul de Securitate în legătură cu miliardul? Se spunea că spre sfârșitul lunii februarie va fi adunat un Consiliu de Securitate în legătură cu miliardul. Unde este acesta? Deocamdată eu observ doar niște înțelegeri în legătură cu Botnari. În schimbul lui Botnari, Neguță va deveni ambasador...”
Vlad Bătrîncea: „Ce fel de înțelegeri în legătură cu Botnari?”
Europa Liberă: Eu propun să răspundă domnul Bătrîncea... Permiteți, totuși, vă rog, domnul Bărtîncea să răspundă.
Vlad Bătrîncea
Vlad Bătrîncea: „În viziunea voastră noi nu suntem opoziție. Însă, pentru mine, o opoziție și mai mică sunt partenerii voștri de azi din PLDM. Și eu niciodată nu voi sta alături de dumneavoastră și de cei verzi, deoarece cu șapte ani în urmă ei promiteau pensiile de 250 de euro, salariile de 500 de euro, subvenții pentru agricultori, pe care Filat apoi le-a jefuit, îndreptând toate subvențiile în «Caravita» lui, a jefuit sistemul bancar...”
Alexandru Slusari: „Noi am votat pentru Timofti...”
Vlad Bătrîncea: „…Au cedat Aeroportul etc... De aceea, credeți-mă...”
Europa Liberă: Domnule Bătrîncea, suntem de acord cu tot ce ați spus dumneavoastră. Însă o precizare: pensii de 500 de euro promitea Urechean...
Vlad Bătrîncea: „…Și dacă veți face acum aceste declarații populiste...”
Alexandru Slusari: „Dumvneavoastră le faceți, iar eu nu le fac...”
Vlad Bătrîncea: „…Și dacă considerați că împreună cu PLDM care are astăzi un rating de 5 %...”
Alexandru Slusari: „Eu reprezint Platforma”.
Vlad Bătrîncea: „…Astăzi vă aflați în coaliție. Peste o oră veți avea o conferință de presă în comun cu PLDM, a șaptea sau a opta la rând...”
Alexandru Slusari: „Dumneavoastră ați văzut tema acestei conferințe de presă?”
Vlad Bătrîncea: „...Acest lucru nu este principial...”
Alexandru Slusari: „…Ați văzut astăzi tema?”
Vlad Bătrîncea: „…Am văzut. Astăzi ei sunt partenerul vostru în elaborarea agendei politice. Dacă considerați că întoarcerea PLDM la putere după șapte ani ai acestei fărădelegi este o ieșire din situație, atunci cărările noastre duc în direcții diferite”.
Alexandru Slusari: „Nu este o ieșire, noi și acum mergem în aceeași direcție cu toate forțele care nu doresc sistemul actual...”
Europa Liberă: Bine…
Vlad Bătrîncea: „Oricum, noi, desigur, înțelegem, Natalia. Cu dumneavoastră am organizat mult mai multe proteste decât domnul Slusari, și nu ne vom întrece acum pe numărul protestelor. Problema constă, mai întâi, în faptul că noi avem nevoie de o foaie de parcurs despre cum putem să demontăm această putere. Și vrem noi sau nu, dar astăzi chiar și doamna Nuland pe care o susținea domnul Slusari, dar și alți parteneri externi, pledează pentru stabilitate în regiune etc. Ei nu l-au susținut pe domnul Năstase în ideea protestelor, atunci când Plahotniuc s-a înțeles în privința stabilității etc.
Astăzi, în condițiile actuale, noi avem foaia noastră de parcurs pe care o urmăm. Drumul nostru nu coincide cu cel al PLDM-ului, nici atât cu cel al lui Plahotniuc. Pentru noi, orice coaliție cu Plahotniuc înseamnă moarte politică. Însă în acele condiții pe care le are astăzi Partidul Socialiștilor, noi acționăm și lucrăm, noi avem agenda noastră. Atunci când noi ne vom apropia de ideea referendumului, neapărat vom apela la Platforma «DA» și la alte partide ca ei să susțină această idee, deoarece noi la prima etapă am susținut Platforma «DA».
Eu cred că trebuie să lăsăm emoțiile la o parte și să mergem pe o altă cale. Astăzi nimeni altul, din păcate, nu propune o cale de drept concretă, cum putem noi să ieșim din această situație. Noi am organizat protestele, însă, în orice caz, oamenii vor să înțeleagă, la ce vor duce protestele. Putem să protestăm împreună încă un an. Astăzi vedem modificarea Constituției, vedem lucrul cu parteneri externi, vedem lucrul de consolidare a anumitor forțe, însă în orice caz, noi trebuie să avem un plan concret. În schimb, noi auzim foarte multe declarații populiste și multe idei utopice...
Europa Liberă: În ceea ce privește un plan concret, vă propun să trecem la următorul punct al planului...
Vlad Bătrîncea: „…Noi numim ambasadorii, dizolvăm Parlamentul”.
Europa Liberă: Eu propun să trecem la următorul punct al acestui plan...
Alexandru Slusari: „Eu nu cred că doar aceasta. Există cele trei acte și toate...”
Vlad Bătrîncea: „Dar voi nici nu ați mai propus nimic”.
Alexandru Slusari: „Dar de ce. Să nu numiți judecătorii. Unde este decretul pentru demiterea lui Harunjen? Unde este Consiliul de Securitate în legătură cu furtul miliardului? Unde sunt toate acestea? Le-ați promis către sfârșitul lunii februarie”.
Vlad Bătrîncea: „O cunoașteți foarte bine. Răspund...”
Europa Liberă: Vă rog, foarte pe scurt, deoarece noi trecem la o altă temă.
Vlad Bătrîncea: „Răspund la întrebarea dumneavoastră. Președinte Dodon a semnat un șir de numiri în funcție a judecătorilor odioși. Și dumneavoastră cunoașteți foarte bine...”
Alexandru Slusari: „A semnat... Dar grupul lui Petrenco... Şi-au bătut joc de grupul lui Petrenco și voi ați fost martori...”
Vlad Bătrîncea: „El a refuzat să semneze decretul pentru Melniciuc. Să nu manipulați, domnule Slusari”.
Alexandru Slusari: „În afara de Melniciuc acolo mai erau...”
Vlad Bătrîncea: „…Și încă un număr de judecători a refuzat să-i numească prin decretul său”.
Alexandru Slusari: „Iar un șir de judecători i-a numit”.
Vlad Bătrîncea: „Încă o dată spun: el a refuzat să semneze decretul pentru un șir de judecători odioși”.
Alexandru Slusari: „Faptul rămâne un fapt. Timp de 70 de zile Plahotniuc și-a întărit pozițiile”.
Vlad Bătrîncea: „În ceea ce privește Consiliul de Securitate. Săptămâna viitoare o persoană competentă va fi numită drept secretar al Consiliului de Securitate...
Europa Liberă: Se știe deja, cine va fi?
Vlad Bătrîncea: „…Da, astăzi acest nume va fi anunțat și dumneavoastră veți avea posibilitatea să faceți cunoștință. Iar Consiliul de Securitates se va ocupa de furtul miliardului”.
Europa Liberă: Emisiunea oricum va apărea duminică. De aceea puteți foarte calm să spuneți acest nume.
Vlad Bătrîncea: „Aceasta intră în competența președinției, și eu...”
Europa Liberă: Bine.
Vlad Bătrîncea: „…N-aș vrea să anticipez lucrurile. Însă, oricum, această promisiune va fi îndeplinită. Iar dacă vreți să ziceți că doamna Maia Sandu ar fi făcut mai multe în cele 70 de zile, eu aș zice că este o utopie”.
Alexandru Slusari: „Dumneavoastră încă mai trăiți cu trecutul. Voi ziceți, ce ați făcut...”
Europa Liberă: …Domnilor, eu vă propun să trecem la următorul punct al planului vostru posibil în comun, unul posibil, dar, probabil, și imposibil, judecând după felul în care dumneavoastră comunicați astăzi. Dar vă voi aminti că anul trecut, în august, Vlad Plahotniuc care la acel moment încă nu era un lider cel puțin oficial al Partidului Democrat, scria pe blogul său: Timp de 25 de ani de independență sistemul actual de partide a juns la limită. El nu corespunde nici așteptărilor populației, nici necesităților țării. Săptămâna aceasta a devenit clar, la ce pot duce toate acestea. Adrian Candu, președintele Parlamentului, prima dată în mod oficial a declarat că va fi creat un grup de lucru pentru modificarea sistemului electoral.
Săptămâna aceasta la Chișinău, într-o vizită oficială, s-a aflat șeful Comisiei de la Veneția, domnul Gianni Buquicchio. Pentru ce sunt toate acestea? Cu doi ani în urmă, domnule Bătrîncea, unul din punctele de program al Partidului Socialiștilor, în urma Congresului al XIII-lea al partidului, era următorul: Partidul Socialiștilor pledează pentru alegerea a 50% din numărul deputaților după circumscripții uninominale. De asemenea, printre alte puncte figura și acela că în Parlament trebuie fixată o cotă permanentă pentru deputații din Transnistria și Găgăuzia. La Congresul al XIV-lea, partidul a adoptat o rezoluție prin care ea a confirmat valabilitatea programului anterior. Însă, recent, domnul Țîrdea a ieșit cu o cu totul altă declarație. El a explicat că atunci era atunci, dar situația s-a schimbat și noi nu vom susține această modificare a sistemului. Reiese că la noi în Parlament este Partidul Socialiștilor, cel puțin un partid care se va pronunța împotriva modificara sistemului. În afara Parlamentului, noi avem cel puțin două partide care deja au declarat că sunt împotriva... PLDM a spus că vrea mai întâi să vadă proiectul de lege...
Alexandru Slusari: „PLDM este un partid parlamentar...”
Europa Liberă: …Da, PLDM este un partid parlamentar. Îmi cer scuze. Reiese că un consens larg va fi mai puțin posibil. Iar domnul Buquicchio între cele trei puncte ale condițiilor de bază cu care ei vor fi de acord să susțină modificarea sistemului electoral, numește punctul legat de obținerea unui consens general între diferiți jucători de partid, societatea civilă, guvernarea și așa mai departe. Vă închipuți, cum ei anul acesta, cel mai probabil, aceasta se va întâmpla primăvara, vor schimba sistemul electoral în lipsa acestui consens sau există pârghii care pot produce aceasta.
Vlad Bătrîncea: „Mai întâi, voi explica poziția Partidului Socialiștilor. Deja în urma renumitului congres din anul 2011, când noi am venit în echipa Partidului Socialiștilor, am fixat în programul partidului un astfel de sistem electoral...”
Europa Liberă: …Mixt, 50 la 50...
Vlad Bătrîncea: „…Da, noi, socialiștii, am fost primii care au declarat aceasta. Plahotniuc încă nu era într-o fază politică atât de activă. Însăși ideea, teoretic, este interesantă și bună. Ea trebuie discutată în perspectivă, dar nu în condițiile actuale, nu în condițiile unui stat captiv, a coruției totale, când deputații, din păcate, lucrează în condițiile unei pieţe comercial-politice, când nu este rezolvat conflictul transnistrean...”
Europa Liberă: Deci, voi nici într-un caz nu veți susține acest sistem acum?
Vlad Bătrîncea: „…Și cel mai important, nu în condițiile acestor partide parlamentare, pentru care aceasta înseamnă pur și simplu o salvare... De aceea, cum vom proceda noi în perspectivă? Mai întâi, președintele a prezentat un proiect alternativ. Astăzi el trebuie să plece la Comisia din Veneția. Ieri el l-a informat pe domnul Buquicchio că astăzi, în condițiile actuale, în Republica Moldova de azi, este foarte periculos și poate să ducă la rezultate absolut opuse. Și, respectiv, președintele are un plan de acțiuni pentru blocarea aceste inițiative. Regulile nu se schimbă în timpul jocului. Aceste reguli nu sunt pentru jucătorii politici actuali...”
Europa Liberă: Primul punct prevede că nu mai puțin de un an înainte de alegeri, dar noi deocamdată avem un an și jumătate. Oficial, ei încă respectă această regulă.
Vlad Bătrîncea: „În cadrul Parlamentului nou, cu alte partide... Să facem mai întâi ordine în toate problemele existente, inclusiv cu miliardele... Să facem ordine în justiție, să consolidăm puțin Moldova ca stat de drept și să ne întoarcem la discuții pe această temă”.
Europa Liberă: Clar, deci, în condițiile actuale voi nu susțineți modificarea sistemului exlectoral...
Vlad Bătrîncea: „Nu, categoric nu...”
Europa Liberă: Înțeleg foarte bine. Platforma „DA” deja nu o dată spunea despre faptul că în condițiile actuale nu va susține modificarea sistemului electoral. Același lucru am auzit și de la reprezentanții partidului PAS. Adică, sunt cel puțin trei jucători foarte importanți. Partidul Socialiștilor ocupă locul întâi. După toate rating-urile, partidele voastre au un procent mai mare de încredere în comparație cu partidele de guvernare. Trei jucători importanți ai spectrului politic nu vor susține modificarea sistemului electoral în condițiile actuale. Cum atunci guvernarea va putea să depășească acest al treilea punct, înaintat de domnul Buquicchio privind consensul politic larg?
Alexandru Slusari: „Ca de obicei, dibăcie a mâinilor și niciun fel șarlatanie. Plahotniuc deja demult aleargă cu această idee: că doar sistemul mixt nu-i va permite la alegerile următoare să permită venirea aici a tancurilor rusești. El iarăși va începe să înfricoșeze partenerii din exterior cu această idee idioată că vectorul european își pierde din popularitate, că după listele de partid vor câștiga forțele antieuropene și e nevoie de un sistem mixt, iar şi mai bine, în general, e nevoie de circumscripții majoritare. Și el va încerca să hrănească cu această pârjoală veche pe partenerii săi din exterior”.
Europa Liberă: Dar înțelegeți că anume aceasta contrazice sensul de bază privind necesitatea modificării sistemului electoral. Încă doi ani în urmă, în 2014, atunci când Comisia de la Veneția a oferit recomadările sale pe marginea proiectului de lege al domnului Plahotniuc, al domnului Candu și al domnului Botnari (toți spun că este un proiect de lege al domnului Plahotniuc, chiar dacă el are încă doi autori), s-a spus: modificarea sistemului electoral nici într-un caz nu poate fi „pentru” sau „împotriva” unui jucător politic concret.
Alexandru Slusari: „Dar noi cu dumneavoastră vorbim despre ce va inventa el neoficial. Ați auzit ce a spus reprezentantul Comisiei de la Veneția: este, de fapt, treaba voastră... În principiu, Comisia de la Veneția este împotriva acestui proiect, însă dacă, iarăși, el va încerca cumva prin mecanismele sale... Mie mi se pare ridicol când el spune că partidul a fost discreditat, iar omul care deja de zece ani se află la putere și care cel puțin timp de șapte ani controlează Partidul Democrat...
Cine a discreditat toate aceste procese? El încearcă în continuare, deoarece pentru el aceasta este posibilitatea de a se menține la putere. El înțelege că după listele de partid, cu toate manipulările și falsificările, el nu va avea mai mult de 15 mandate, și totul trebuie luat de la început. De aceea, pentru el încercarea de a-și menține puterea coincide cu această idee pe care el mereu încearcă s-o vândă partenerilor din exterior și lui, din păcate, îi reușește acest lucru...”
Europa Liberă: Întru salvarea vectorului european.
Alexandru Slusari: „…Întru salvarea vectorului european...”
Europa Liberă: Bine, însă în această situație, eu văd foarte clar coincidenţa atât dintre interesele voastre în calitate de reprezentanți ai opoziției extraperlamentare, cât și ale voastre, domnule Bătrîncea ca reprezentant al Pratidului Socialiștilor. Poate fi acesta un punct al planului care vă poate uni? Sau...
Vlad Bătrîncea: „În primul rând, sunt de acord cu argumentele domnului Slusari. Pentru Plahotniuc și ceilalți, sondajele sunt ca un duș rece. El vede foarte bine că Parlamentul nou va avea o cu totul altă formulă politică și ei nicidecum nu vor face parte din această formulă, nici într-un caz, chiar dacă vor intra în Parlament, nu vor lua parte la luarea deciziilor. Desigur, pentru ei aceasta este o singură salvare. Da, ei induc frica în europeni și americani, înfricoșează Occidentul că dacă nu vom schimba ceva, aici totul se va termina etc. Cred că, dincolo de poziții și viziuni diferite, este un lucru normal. Noi reprezentăm partide politice diferite.
Cred că, în pofida acestor fapte, trebuie să putem să ne unim în jurul acestor lucruri, să nu permitem modificarea sistemului electoral, să nu permitem puterea și controlul total al lui Plahotniuc. Cred că aici trebuie să ne așezăm la masa de negocieri și eu admit în mod absolut negocierile cu Platforma «DA», cu partidul lui Renato Usatâi și cu alții, cu excepția PLDM, deoarece pentru mine acest partid este categoric inacceptabil. Eu cred că aici noi putem să ne unim eforturile. Bineînțeles, protestele noastre în perioada anterioară nu au dat toate rezultatele așteptate, însă a apărut un președinte ales de tot poporul. Colegii au creat un partid destul de puternic cu un rating mare. Deci, aceste proteste au dat, totuși, niște rezultate”.
Europa Liberă: Deci, dumneavoastră admiteți protestele împotriva modificarea sistemului electoral?
Vlad Bătrîncea: „…Doar un moment, Natalia. Noi aici cu colegii am ajuns la un lucru foarte important. Noi am unit în piață oameni absolut diferiți după viziunile lor ideologice, geopolitice și așa mai departe. Noi i-am unit în jurul unei idei bune și corecte: pentru Moldova fără oligarhi...”
Europa Liberă: Da, însă după ce ați intrat în lupta electorală...
Alexandru Slusari: „…Voi primii ne-ați lăsat... Cine a avut sărbătoare pe 24 aprilie?
Europa Liberă: …După ce ați intrat în lupta electorală, voi toți foarte repede v-ați despărțit și aceasta se referă nu la voi, domnule Bătrîncea.
Vlad Bătrîncea: „Domnule Slusari, de ce manipulați...”
Europa Liberă: …În cazul acesta voi admiteți protestele în legătură cu posibila modificare a sistemului electoral?
Vlad Bătrîncea: „Eu nu exclud protestele...”
Alexandru Slusari: „Protestele sunt necesare. Dacă Plahotniuc va merge va banque, eu nu văd cum fără proteste va fi posibil...”
Europa Liberă: Putem vorbi despre un consensus între voi măcar cu această ocazie?
Alexandru Slusari: „…Trebuie să existe un consens al societății...”
Vlad Bătrîncea: „Dar, Natalia, noi discutăm acum în studioul unui post mass-media nu la nivelul persoanelor de frunte ale partidelor, noi nu avem competența de a anunța anumite acțiuni concrete. Eu cred că trebuie să aibă loc un dialog neapărat la nivelul liderilor. Pot fi una, două, trei runde de negocieri pentru a găsi anumite puncte de contact.
Eu cred, încă o dată, că acest dialog poate să reușească la nivelul celor trei partide, la nivelul celor trei forțe politice: socialiștii, Platforma «DA» și partidul lui Renato Usatâi. Eu personal am mari rezerve în privința sincerității PLDM și a fomațiunii PAS cu Maia Sandu. Însă eu sunt absolut convins că aici trebuie să existe un dialog”.
Europa Liberă: Am înțeles. Pe scurt, cum veți încerca să opriți procesul de modificare a sistemului electoral? Domnule Slusari.
Alexandru Slusari: „Prin toate metodele legale...”
Europa Liberă: Dumneavoastră admiteți unirea eforturilor împreună cu Partidul Socialiștilor?
Vlad Bătrîncea: „Noi admitem acest lucru. Astăzi liderul nostru va vorbi despre aceasta. Și el va avea un apel aparte prin care va chema să se unească toate forțele politice care sunt împotriva modificării sistemului electoral. Noi admitem protestul întregii societăți, iar societatea nu se uită cine și ce carnet are. Dacă vă amintiți de protestele anului 2016, oamenii atunci s-au unit. Dar deja cine și cu cine stătea pe scenă este o altă întrebare. Oamenii deodată au spus ce avem de împărțit. Și iată acesta este acel moment când noi trebuie să înțelegem că este o încercare de control absolut asupra tuturor proceselor politice. Este doar o dorință de a imortaliza propria dictatură.
Dacă noi nu vom ieși la proteste, una din metode este adresarea către partenerii din exterior, însă partenerii din exterior vor reacționa în primul rând atunci când noi vom fi activi ca societate. Dacă societatea va ieși în stradă, sunt convins că noi nu vom admite modificarea sistemului electoral”.
Europa Liberă: Și ultima întrebare, una foarte scutră. Totuși, există șanse ca sistemul electoral să fie schimbat? Acum ce șanse există?
Vlad Bătrîncea: „Doar două cuvinte. Nu sunt absolut de acord cu ceea ce a spus domul Slusari. Protestul a avut loc pentru că a avut loc un consens între liderii, iar ei au făcut apel către oameni. Și doar după aceasta oamenii au ieșit în piață. Și dacă cineva nu ar fi creat Platforma «DA» în baza protestelor și nu ar fi fost o mișcare de sus în jos, oamenii nu s-ar fi unit. Dacă alți lideri nu ar fi făcut apel, aceste lucru nu s-a fi întâmplat, pentru că trebuie să fie un consens între lideri. Cum aș aprecia șansele de introducere a unui sistem electoral nou? Dacă sincer, astăzi mi se pare că acest lucru este posibil 50 la 50, deoarece guvernarea o va promova cu toate metodele posibile. Dacă noi vom reuși să ne opunem acestui lucru în mod sistematic, depinde deja de noi”.
Europa Liberă: Vă mulțumesc. Domnule Slusari, care sunt șansele?
Alexandru Slusari: „Eu aș fi de acord cu proporția pe care a numit-o domnul Bătrîncea, deoarece Plahotniuc, probabil încă singur nu știe care va fi poziția partenerilor din exterior. El o dorește foarte mult, chiar împotriva sensului rațional. Doar aici pe lângă motivele politice mai sunt o mulțime de nuanțe juridice, cu un milion de cetățeni din diasporă, cu Transnistria. Cercumscripțiile majoritare sunt imposibile din toate punctele de vedere, însă el vrea foarte mult, foarte mult, se teme, se teme foarte mult pentru libertatea sa. El înțelege că cu 15 deputați el nu va putea controla Parlamentul. De aceea el, cred, va face tot posibilul pentru a schimba acest sistem. Noi trebuie să facem tot posibilul și undeva chiar imposibilul pentru a nu permite aceasta”.
Europa Liberă: Vă mulțumes mult. Vă mulțumesc pentru această discuție, pe alocuri foarte vie, dar spre sfârșitul emisiunii eu totuși am înțeles că un consensus între voi nu este exlus. Eu voi spune că el este posibil, dar nici nu poate fi exclus. Dacă șansele modificării sistemului electoral vor crește sau vor scădea, vom afla exact peste o lună, când ne vom întâlni pe undele postului de radio Europa Liberă. Atunci la sigur totul va fi mai clar. Toate cele bune. La revedere.