„Cu drag pentru acasă” este numele unei campanii de adunat fonduri de la moldovenii din Diaspora pentru a fi folosite de autoritățile locale în localitățile de baștină ale moldovenilor plecați. Este vorba de 23 de localități în care autoritățile locale au reușit să îi convingă pe moldovenii plecați din țară să investească. Un program ce pare sa fie de succes, dar câtă încredere au localnicii că autoritățile îl vor implementa ca la carte?
Your browser doesn’t support HTML5
Eugen Dolganiuc e stabilit de trei ani la Chicago, cunoscutul oraș din statul american Illinois și muncește într-o companie care se ocupă de transportări de mare tonaj. El spune că oricât de bine se simte în SUA, oricum îi pasă de satul său de baștină Colibași. Eugen a donat 500 de euro pentru un proiect care ajută producătorii locali și este sigur că banii vor fi cheltuiți cu cap, fiindcă primarul este chiar tatăl său. Totuși, Eugen spune că înțelege de ce unele persoane au rețineri atunci când sunt îndemnați să facă donații.
„Ceea ce ține de consătenii noștri, ei au încredere în primarul lor, au numai o anumită retragere… Ei nu cred că chiar se poate schimba ceva cu adevărat în Moldova, majoritatea dintre ei. Cred că este un pas bun de a-i convinge. Dacă o să se primească conform proiectului ceva, ei o să vadă, vor spune că la primul proiect chiar a ieșit, să ne implicăm, într-adevăr se face ceva.”
Să aduni bani tot este o provocare, spune lidera Asociației Băștinașilor plecați din satul Vorniceni, Viorica Mamaliga, care e angajată la primărie. Principala problemă a locuitorilor din Vorniceni sunt drumurile înnămolite. De asta vor să cumpere o autospecială de întreținere a drumurilor, care să fie buna și la de deszăpezire. Ca să-și convingă consătenii să fie mai darnici, Viorica a creat o pagină comunitară pe Facebook pe care a publicat fotografia unui alai de nuntași în frunte cu mireasa care-și ținea rochia sus ca să treacă prin nămol. Fotografia a devenit virală pe Internet și i-au ajutat să adune peste 5000 de euro, o sumă mai mare decât estimau la început. Restul banilor necesari vor fi oferiți de partenerii europeni.
„Tehnologiile noi sunt foarte importante. Dat fiind faptul că la noi în localitate anii precedenți nu a mai existat o astfel de legătură cu cei plecați din localitatea noastră, din Vorniceni, au fost implementate și alte tipuri de proiecte la care banii nu s-au investit în ceea ce s-a promis. Ceea ce a generat neîncrederea populației în autoritățile publice locale. Astfel noi am creat pagini pe rețele de socializare, o pagină a acestei asociații, unde publicăm în fiecare zi știri din localitate, nu numai legate de autograder, dar uite ce se întâmplă la noi: a ieșit firul de iarbă, a înflorit copacul, uite baba Catinca și-a scos gâștele la plimbare. Astfel noi îi mobilizăm.”
Dar de ce moldovenii de peste hotare care și-au părăsit localitățile de baștină ar dori să se implice în dezvoltarea lor?
Președinta Asociației Băștinașilor plecați din orașul Ialoveni, Tatiana Vrăjmaș, spune că are răspuns la această întrebare. De obicei, când cineva părăsește țara, lasă pe cineva acasă, zice Tatiana.
„Este foarte dureros când părintele pleacă și copiii rămân cu buneii. Tot ce vrem să organizăm în Ialoveni ține de viitorul copiilor. Mi-a fost foarte ușor în această campanie de colectare a banilor cu băștinașii, deoarece a ținut de iluminatul stradal. Noi discutam cu părinții și spuneam când seara foarte târziu nu avem lumină, copiilor le este foarte greu să plece de la activitățile extracurriculare, de la grădiniță. Știți că ne-a mobilizat și pe noi, și pe cei plecați, și am colectat suma.”
Toate proiectele sunt puse în aplicare de asociațiile de băștinași și primărie, cu susținerea financiară și administrativă a partenerilor de la Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) și Agenția Elvețiană pentru Dezvoltare și Cooperare.
Una dintre principalele persoane implicate în campania „Cu drag pentru acasă” este Ghenadie Ivașcenco. În opinia lui, succesul proiectelor comunitare nu ține doar de mobilizarea localnicilor și de adunarea finanțelor.
„Evident că era la început neîncrederea: da cine-i președintele, dar cum se vor folosi banii… În această privință liderul asociației băștinașilor trebuie să fie o persoană cu o autoritate morală puternică, deci este acel garant al folosirii resurselor. În al doilea rând, evident, personalitatea primarului înseamnă foarte mult. Acolo unde avem un primar lipsit de încredere, acolo este imposibil de realizat ceva.”
Numeroase studii sociologice arată că nivelul încrederii cetățenilor în autoritățile publice este minim. Presa a scris despre multiple cazuri de deturnare a banilor adunați pentru cauze comunitare. După părerea lui Ivașcenco, utilizarea diverselor trucuri publicitare, a inovațiilor și a Internet banking-ului asigură transparența fondurilor și responsabilizează guvernanții, care în acest mod sunt constrânși să cheltuie banii exact pentru ceea ce i-au adunat.