Partidul Democrat a înregistrat în Legislativ proiectul de lege privind schimbarea sistemului electoral în unul uninominal. Proiectul propune crearea a 101 circumscripții electorale în care deputații vor fi aleși direct, nu pe liste de partid cum se face acum. Proiectul mai precizează că un deputat ales nu va poate fi revocat din funcţie în primul şi ultimul an de activitate. Revocarea mandatului se va face prin referendum local în circumscripția care l-a ales, dacă acest lucru este solicitat de 50% dintre votanții deputatului, plus unul. În opinia constituționalistului Nicolae Osmochescu, o soluție ar fi votul mixt și nu cel uninominal.
Nicolae Osmochescu: „Primele alegeri democratice din ’90 au fost organizate şi desfășurate anume conform sistemului uninominal.”
Europa Liberă: Şi după aceasta s-a renunţat.
Nicolae Osmochescu: „Şi după aceasta s-a renunţat, pentru că în primul Parlament au trecut multe persoane care nu conveneau guvernanţilor. Şi aţi văzut că, chiar în primul Parlament au pierdut zdravăn aşa-numiţii baroni locali, agrarienii. A venit un val de forţe tinere, de economişti, jurişti, medici, preoţi care aveau vocea de bază în Parlament. Şi atunci, în ’94, s-au desfășurat alegerile anticipate, după principiul listelor de partid şi au câştigat agrarienii pentru că ei aveau susţinerea masivă şi în teritoriu, şi ca forţă politică pe plan local, şi pe plan republican. Și de aceasta s-a trecut.”
Your browser doesn’t support HTML5
Opiniile prof. univ. Nicolae Osmochescu
Europa Liberă: Alegătorii ar trebui să-şi cunoască deputatul şi, în caz de necesitate, să-i poată cere şi socoteală, adică, să-l înlocuiască cu altul mai bun, dar aşa cum zice legea. Pentru realităţile de astăzi ceea ce a propus PD, prin vocea domnului Plahotniuc, ce şanse are şi cum va arăta următorul Parlament, dacă legea va fi votată?
Nicolae Osmochescu: „Dincolo de ceea ce a spus Plahotniuc şi Candu, ce au prezentat, ce conţine proiectul de lege, eu am fost întotdeauna şi rămân pe poziţiile mele ferme
Dacă alegem tot Parlamentul pe baza unor circumscripţii uninominale, riscăm, într-un timp mai mult sau mai puţin apropiat, să ajungem din nou la dictatura unui singur partid...
că cel mai bun sistem pentru Republica Moldova ar fi un sistem mixt bazat pe două principii de bază. Primul, jumătate din deputaţii din Parlament să fie aleşi pe baza listelor de partid, jumătate pe baza votului pe circumscripţiile uninominale.
Dacă alegem tot Parlamentul pe baza unor circumscripţii uninominale, riscăm, într-un timp mai mult sau mai puţin apropiat, să ajungem din nou la dictatura unui singur partid, ceea ce a fost şi s-a demonstrat cu brio în toate ţările comuniste, socialiste şi în unele actuale existente. Acolo sistemul circumscripţiilor uninominale aduce în mod obiectiv la aceea că cel mai puternic atât ca şi cantitate, cât şi calitate partid devine un partid dictatorial, care dictează toată politica. Aceasta e altă problemă, care politică va fi. Dar e dictatura unui partid, autoritatea unui partid.”
Europa Liberă: Dar acum se vorbeşte foarte mult despre această corupere politică. Şi care e diferenţa dacă se face o listă cu candidaţi şi îi trimite partidul exact pe aceiaşi candidaţi pe circumscripţii uninominale?
Nicolae Osmochescu: „Aici, într-adevăr, este partea a doua, că electoratul din circumscripţia respectivă va cunoaşte la concret candidatura unuia, candidatura altului şi candidatura a treia şi va face alegerea pe care el o consideră bună. Şi aici nu este exclusă coruperea unei persoane, dar e cu mult mai mică. Și pericolul e cu mult mai mic decât ar exista şi există atunci când se face pe linie de partid.”
Europa Liberă: Dar candidaţii pe circumscripţii vin tot din partea partidului?
Nicolae Osmochescu: „Trebuie să înţelegem că, fără susţinerea societăţii, fie că această societate e într-o organizaţie nonguvernamentală, fie că e un partid, de unul singur nu are şanse să treacă nimeni. Aceasta au dovedit şi alegerile din ’90, când pentru o circumscripţie lupta o personalitate în sensul adevărat al cuvântului şi un preşedinte de colhoz. Dar dacă preşedintele de colhoz avea toate pârghiile şi toate mecanismele în mâna sa, până la sfârşit a fost votat preşedintele de colhoz şi nu directorul de şcoală.
Acum a doua parte este. Atunci când va fi sistemul proporţional mixt, forţele partidului vor fi îndreptate, în primul rând, în susţinerea listei de partid şi a unor personalităţi care nu fac parte din partid, presupunem, dar sunt loiale acestui partid, loiale statului, mai pe larg, să spunem. Şi el îl va susţine în circumscripţii şi va lucra prin propagandă ş.a., pentru susţinerea unui anumit candidat. Dar aceasta nu înseamnă, în niciun caz, că el este reprezentantul partidului. Un lucru cu care nu pot fi de acord niciodată sunt stipulările care prevăd posibilitatea de a revoca deputatul de către circumscripţie prin organizarea unui referendum în circumscripţie.”
Europa Liberă: Procedura e una foarte complicată şi aproape că nu există precedente ca cineva să fie retras din funcţie.
Nicolae Osmochescu: „Dar aceasta trebuie din start de exclus. Da, poftim, să vină, să ţină un raport, un discurs în faţa alegătorilor, să spună ce a făcut, să fie criticat nu numai la adunări, dar şi public, dar dreptul de a revoca nu poate fi. Pentru că mandatul imperativ este unul foarte periculos, el nu îţi permite absolut să-ţi demonstrezi capacităţile, abilităţile pe care le poţi utiliza în folosul întregii societăţi, întregului stat, nu numai pentru comunitatea care te-a votat, pentru circumscripţie, dar pentru întreaga comunitate.
Pentru că, din momentul când un deputat este validat şi primeşte mandatul, el se află, aşa cum este stipulat şi în
interesele poporului sunt mai presus, prioritare faţă de interesele uneia sau altei circumscripţii electorale...
Constituţia noastră, nu în slujba electoratului, dar în slujba poporului, care este o parte din electorat. Şi interesele poporului sunt mai presus, prioritare faţă de interesele uneia sau altei circumscripţii electorale. Deci, revocarea nu poate fi în nicio condiţie. S-ar putea de stipulat, dar de făcut aşa de întortocheat cum o fac, că se vor antrena tot timpul în lupte: „Hai să-l revocăm. Hai să facem referendum. Hai să anunţăm alegeri anticipate, pentru a ne ocupa loc, să nu fie gol în Parlament” ş.a.m.d. Real, aceasta e opinia mea, aceasta este imposibil de realizat.”
Europa Liberă: Domnule Osmochescu, este în drept organul suprem, Parlamentul, să facă acest lucru, fără modificarea Constituţiei, să schimbe modalitatea de scrutin de la sistem proporţional la sistem majoritar?
Nicolae Osmochescu: „Modalitatea de scrutin, da, nicio problemă, dar revocarea, nu. Dacă va fi inclus elementul revocării, trebuie să fie schimbat. Dacă vrem să fie revocarea, înseamnă modificarea Constituţiei, articolul 68.”
Europa Liberă: În Parlament trebuie să fie modificat sistemul cu 50+1 voturi.
Nicolae Osmochescu: „Da, 50+1 voturi din numărul total al deputaţilor aleşi. Aceasta e lege organică, nu e lege ordinară.”
Europa Liberă: Da, din cei 101, 50+1 ar trebui să accepte.
Nicolae Osmochescu: „Da, să voteze legea.”
Europa Liberă: Eu vă întrebam cum va arăta următorul Legislativ, dacă se ajunge la acest compromis?
Nicolae Osmochescu: „Noi suntem într-un sistem politic absolut instabil, incert, avem 40 de partide şi partiduţe înregistrate şi ele, ca ciupercile după ploaie, îşi ridică capul, înainte de alegeri. Până atunci ele nici nu se văd, nici nu se aud. Înainte de alegeri apar şi se începe isteria preelectorală, fiecare cu a lui, fiecare cu al său. Şi aceasta nu e altceva decât o justificare şi o spălare de bani.
Dar dacă va fi aşa un sistem mixt sau chiar dacă uninominal, el va aduce obiectiv, aşa şi trebuie să aducă, la formarea a două, trei, patru partide puternice, care vor avea unul şi acelaşi obiectiv pentru ţară şi pentru naţiune, dar vor avea diferite mecanisme pentru atingerea acestor obiective. Şi ele vor lupta pentru victorie în politică, aşa cum s-a format în democraţiile la care noi tot timpul ne place să facem referinţă. În Statele Unite ale Americii cine luptă pentru putere? Două partide mari. În Marea Britanie cine? Două partide mari. În Germania cine? Trei-patru partide mari care vin azi-mâine la putere. Dar ele au un singur obiectiv, un singur scop – securitatea statului şi bunăstarea poporului.”
Europa Liberă: În Republica Moldova Parlamentul a pierdut cel mai mult din încrederea cetăţenilor. Deputaţii sunt cei mai blamaţi, cei mai criticaţi. Credeţi că vor recâştiga încrederea cetăţenilor?
Nicolae Osmochescu: „O vor recâştiga incontestabil, dacă vor veni oameni de treabă. Dar aşa cum să nu o piardă, dacă ei au fost aleşi pe liste de partid, şi îl cunosc, de exemplu, pe Ghimpu, dar pe ceilalţi din căruţa din urmă nu îi cunosc? „Ghimpu e patriot, Ghimpu e pentru unire, hai să-l votăm pe Ghimpu”. Alţii îl cunosc pe Filat şi pe încă vreo câţiva: „Hai să votăm pentru Partidul Liberal Democrat”. Dar pe toţi ceilalţi care vin din urmă, ca urma de noroi, când a trecut o căruţă, îi cunosc? Nu îi cunosc.”
Europa Liberă: Până la urmă contează persoana, personalitatea, omul, dar mai puţin contează celelalte – partidul, liderul partidului.
Nicolae Osmochescu: „Nu, contează toţi. Pentru că este o vorbă veche, „pe rege îl creează curtea”, aşa şi pe liderul partidului îl creează partidul. Da, dacă ai de la început anumită doză de carismă, poţi deveni lider şi să formezi în jurul tău un nucleu care pe urmă lipeşte partidul, îi dă forma respectivă. De unul singur nu faci nimic.”