Pe vremea cînd politica însemna convingere și acțiune, politicienii nu aveau timp de funcții. Dar asta a fost cîndva. Nimeni nu-și aduce aminte cînd.
Acum, politica e aproape totuna cu funcția, poziția și titlul. Asta nu înseamnă că nu mai există politicieni de acțiune, ci doar că în jurul lor se întinde un ocean de titluri și funcții în care înoată sau se îneacă nenumărați trepăduși, secundari și ariviști.
Your browser doesn’t support HTML5
Jurnal de corespondent: Traian Ungureanu (Londra)
Orice partid sau instituție serioase au de la 12 vice-președinți în sus și, neapărat, cîțiva prim-vice-președinți. Secretarii, șefii de delegație, liderii de grup, președinții locali și sublocali pe chestiuni de sănătate, mediu, externe, finanțe, relații cu Albania, cu statele Americii de Sud, executivi sau non-executivi, coordonatorii și adviserii, șefii de departament, dar și adjuncții lor pe probleme de presă, agricultură sau finanțe, șefii de agenții și autorități permanente sau naționale sînt dublați și triplați pe partide, grupuri parlamentare și aparat guvenrnamental.
Cine rămîne pe dinafară e ori lipsit de noroc, ori întreg la minte. De aici, calitatea în creștere a portarilor.