Viitorul Parlament urmează a fi ales prin vot uninominal. Preşedintele Parlamentului, Andrian Candu, a spus că democraţii au înregistrat proiectul de lege privind introducerea sistemului uninominal de vot şi că urmează dezbaterile cu societatea civilă. Intenţia democraţilor, prin care ar urma să se înfăptuiască trecerea de la sistemul electoral proporţional la cel uninominal, şi-a atras deja mai multe critici. Uninominal versus liste, ce e preferabil? Căutăm răspuns la acest sfârşit de săptămână.
Moldova nu ar fi pregătită pentru vot uninominal, spun experţii, argumentând că va creşte costul campaniei, deci, al corupţiei politice. Uninominalul, în opinia lor, măreşte riscul unui Legislativ monocolor sau dezechilibrat, cu o poziţie neglijabilă, ceea ce e un risc pentru democraţie. Ideea de a trece la votul uninominal care, deocamdată, nu pare să aibă suficient sprijin în Legislativ pentru a fi adoptată, nu este văzută cu ochi buni nici la Râşcani, unde am discutat cu mai mulţi trecători întâlniţi ocazional în stradă.
– „Lumea trebuie să înţeleagă că intră într-o capcană. Moldova nu e pregătită pentru aşa ceva, într-un stat capturat. Pentru că ei se duc câte unul şi la urmă vor face cum au făcut acum coaliţia aceasta de 34 de deputaţi în loc de 19. Aşa e? Lumea trebuie să iasă şi să nu dea voie să fie votată aşa lege în Parlament. Şi, în primul rând, legea aceasta, dacă să o pregătească bine, să o chibzuiască, să o pregătească pentru alegerile viitoare. Niciodată nu se schimbă caii la perepravă. Dezbaterile vor merge mai mult cu proteste. Şi eu sunt sigur că nu le va reuși, cum nu le-a reușit cu amnistia.”
Your browser doesn’t support HTML5
Europa Liberă: De ce e atât de supărată lumea pe deputaţi, pe cei din Parlament? Cu ce au greşit? Când au greşit?
– „Numai pe greble au călcat. Au făcut farfală din Constituţie, cum ți-ai aşterne patul cum îţi convine, aşa şi-au aşternut şi ei, totul să fie în beneficiul lor. Nu au făcut altceva decât furtul miliardului.”
Europa Liberă: Să înţeleg că vreţi în continuare să alegeţi deputaţii pe listă de partid?
– „Numai aşa. Nici sistemul mixt acum pentru Moldova nu este o variantă de salvare. La alegerile din 2018, sau poate dă Dumnezeu să fie alegeri anticipate, nu trebuie sistemul acesta. Trebuie să mergem cu sistemul vechi.”
– „De a cui nevoie trebuie Parlamentul acela, 101 deputaţi? Şed şi mănâncă pe spinarea poporului. Mai bine să dea la pensionari, la bugetari.”
Europa Liberă: Dar de ce sunteţi atât de supăraţi pe deputaţi?
– „D-apoi acolo e un clan. Ce a făcut Parlamentul pentru popor? Nu a făcut nimic. Numai şi-au umplut buzunarele.”
Europa Liberă: Se discută ca deputaţii să fie aleşi pe circumscripţii, uninominal. Înţelegeţi cum îl veţi vota pe cel care va fi sluga dumneavoastră?
– „Nu înţeleg nimic. Dar părerea mea e că, dacă noi am ales preşedintele şi Parlamentul nu îi dă voie să lucreze, ori preşedintele nu trebuie de ales, ori Parlamentul nu trebuie acolo.”
Europa Liberă: Sunt două instituţii separate – instituţia prezidenţială şi cea legislativă.
– „Sunt separate. Parlamentul trebuie să lucreze cu preşedintele, să rezolve problemele pe care le are poporul.”
– „Parlamentul nu răspunde de nimic.”
– „Parlamentul nu dă voie să lucreze preşedintele.”
Europa Liberă: Parlamentul face legi.
– „Dar eu aş zice aşa: să-i dea voie preşedintelui să aleagă Parlamentul care îi trebuie lui, ca să facă legi împreună.”
Europa Liberă: Şi atunci cetăţenii ce mai aleg?
– „Cetăţenii aleg preşedintele cu tot cu Parlament.”
– „Poporul nu a câştigat şi nici nu va câştiga. Fiindcă Parlamentul va face cum vrea el.”
Europa Liberă: Dumneavoastră ce aţi vrut să facă deputaţii până acum?
– „Pentru popor să lucreze, nu pentru dânşii.”
Europa Liberă: Deputaţii fac doar legi.
– „Fac legi, dar legi pentru dânşii. Ei fură miliarde şi nu răspunde nimeni.”
Europa Liberă: Dacă vor fi alegeri, veţi merge să votaţi?
– „Numaidecât.”
Europa Liberă: Ca să nu mai fiţi dezamăgit de cel pe care îl alegeţi, ce calităţi trebuie să aibă acest om?
– „Trebuie să fie din popor. Nici nu ştiu cine sunt aceia.”
Europa Liberă: Până acum i-aţi votat.
– „Am votat trandafirul... Dar ca atare să alegem din popor…”
Europa Liberă: Dumneavoastră alegeţi partidul, liderul partidului sau persoana?
– „Persoana. De a cui nevoie atâtea partide în Moldova? În America sunt două partide, în Anglia – două, dar aici sunt 37. De a cui nevoie? Dar bani din stat ei cheltuie.”
Europa Liberă: De aici, de la Râşcani, cine ar merita să ajungă în Parlamentul de la Chişinău?
– „Sunt oameni destoinici, dar acum nu pot spune nimic. Eu sunt pensionar demult.”
Europa Liberă: Aţi vrea ca deputatul pe care îl trimiteţi la Chişinău, dacă nu vă îndreptăţeşte încrederea, să-l rechemaţi?
– „Numaidecât. Dacă nu a îndreptăţit ce a promis, rechemat şi în loc altul.”
Europa Liberă: Acum se zice că deputaţii trebuie să fie aleşi pe circumscripţii. Înţelegeţi cum îi veţi alege?
– „Am auzit. Vecinul a umblat ca să se iscălească.”
– „Там кто-то рассказывает что сначала или партия избирается, или единственные депутаты. Это политические игры в шахматы, но только там, наверху они разыгрываются. Для нас это непонятная схема. Кто-то под себя просто делает себе великую политическую карьеру. Здесь и начинается политическая игра, лицедейство такое, клоунада: «Я с вами, но как только я переступил порог Парламента со мной начинаются метаморфозы».”
Europa Liberă: Acum vor să modifice sistemul electoral. Înţelegeţi cum veţi alege deputaţii în viitorul Parlament?
– „Trebuie să-l alegem de aici, de la Râşcani.”
– „Noi nu tare în politică suntem...”
– „Dar în orice caz tot un partid rezolvă întrebările şi nu are nicio importanţă.”
Europa Liberă: Cum e mai bine?
– „Oricum ar face, numai să fie bine, să nu fie rău. Cum fac aşa e normal. Socotim că e foarte bine.”
Europa Liberă: Dumneavoastră până acum de câte ori aţi votat?
– „Când e de votat, votez.”
Europa Liberă: Şi în 2018 veţi merge să votaţi?
– „Cum să nu mă duc?”
Europa Liberă: Este o diferenţă să-l votezi pe deputat pe listă de partid sau pe circumscripţie?
– „Este.”
Europa Liberă: Care e diferenţa?
– „Va fi mai bine aşa.”
Europa Liberă: Pe circumscripţii, uninominal?
– „Da.”
Europa Liberă: Dar de aici, de la Râşcani, aveţi pentru cine să votaţi uninominal?
– „Încă nu ştim.”
Europa Liberă: Ce a făcut Parlamentul, dacă lumea e atât de nemulţumită?
– „Nu a făcut nimic, a stat cu mâinile în buzunar.”
Europa Liberă: Dar ce ar fi trebuit să facă? Sunteţi tânăr, aşteptaţi legi bune, ca să aveţi locuri de muncă, ca să aveţi salarii bune. De ce nu s-au gândit cei de sus la problemele dumneavoastră?
– „Că s-au gândit pentru dânşii să pună în buzunar, să trăiască mai bine.”
– „Nu a făcut nimic Parlamentul. A pus banii în buzunar şi noi şedem în gunoi.”
Europa Liberă: Dumneavoastră aţi ales deputaţii pe care îi criticaţi.
– „Pe cine am ales noi? Partidul Democrat care fură tot şi sunt buni peste tot şi nu dau la oameni nimic. Aceasta e culmea de trăit în aşa ţară. Cine e stăpânul Moldovei? Plahotniuc. Все молчат. Все боятся говорить. Сколько можно терпеть?”
Europa Liberă: Veţi merge să votaţi?
– „De ce să nu mergem să votăm? Dar numai nu pentru aşa banditism cum este acum. Tineretul pleacă din ţară. Cine a rămas? Bătrânii şi calicii au rămas, mai mult nu rămâne nimeni.”
Europa Liberă: V-aţi gândit să plecaţi?
– „Da. Cum fetiţa a plecat, aşa plec şi eu. Dar la ce să stai aici? Ei fură miliarde, dar noi ce facem? Numai de mâncare şi mai mult nu facem nimic. Dreptate nu a fost şi nu va fi pentru oamenii simpli niciodată.”
Europa Liberă: Vă dau lacrimile. Aceasta înseamnă că aveţi probleme mari?
– „Dar cine nu are probleme?”
– „Депутатом надо избирать того человека который с народом пуд соли скушал, а потом пойдет туда.”
Europa Liberă: Cum să-l găsiţi pe acel deputat?
– „Пусть придет и покушает пуд соли вместе с народом.”
– „Тут, в этой грязи постоят, тоже самое заработают, лей, 50 бань, 40 бань и потом посмотрим сколько он соберет. Миллионы мы собираем с будках? Мы выживаем. Мы не просим денег у Парламента, пускай оставляют чтобы мы работали. И это не оставляют нам.”
Europa Liberă: Dumneavoastră veţi merge iar să votaţi deputaţii. Cum îl veţi alege pe cel mai bun dintre cei mai buni?
– „Cei mai buni dintre cei mai buni sunt acei care nu fură.”
Europa Liberă: La alegerile parlamentare veţi merge să votaţi?
– „Numaidecât. Numai nu pe bandiţi. Bandiţii şed acum cu miliardele şi se gândesc de unde să mai fure. Când vor zdohni tot între patru scânduri vor fi ca mine, care primesc 500 de lei şi el are miliarde. El tot aceste scânduri le va lua. Noi ştim de-amu pe cine să votăm, numai nu pe bandiţii aceştia. Alianţa aceasta nu va fi. Ei de atâta umblă şi îşi rod călcâiele, că ei nu intră în Parlament.”
– „Plahotniuc ţine ţara în mână.”
– „Plahotniuc de atâta şi inventează altă lege, modalitate de a veni iar la putere. Ei de acum nu mai ştiu ce să mai facă. Vor crăpa de atâta bănărit acolo.”
Europa Liberă: Dumneavoastră de acum ştiţi că trebuie să alegeţi grâul de neghină.
– „Ştim. Şi nu ne vor cumpăra cu un pachet de orez sau cu un pachet de zahăr ori cu 100 de lei. Nu ne mai cumpără. Ne-a ajuns cuţitul la os.”
Europa Liberă: Ce legi trebuie să adopte deputaţii, ca dumneavoastră să-i vorbiţi de bine?
– „Ca să vină în rând cu noi, să vadă ce ne doare pe noi şi vor face o concluzie ce e mai bine şi ce e mai rău pentru lume, dar nu pentru dânşii.”
– „Legi numai pentru dânşii le fac, dar nu pentru oameni simpli.”
Europa Liberă: Acum promit că deputatul va putea fi rechemat.
– „Nu e corect. Dacă noi plecăm după Dodon şi îl susţinem să facă referendum, apoi ei ies toţi din Parlament.”
Europa Liberă: De aici, de la Râşcani, cine ar merita să ajungă deputat în Parlamentul de la Chişinău?
– „Trebuie de gândit cine să ajungă. Sunt oameni cinstiţi.”
– „Sunt oameni mulţi cinstiţi, care sunt pentru norod.”
– „Care sunt pentru oameni. Dar şi care sunt pentru parale.”
Europa Liberă: Cum să-i căutaţi şi să-i găsiţi, şi să-i votaţi, şi să ajungă în Parlament?
– „Se poate de gândit, se poate de ales.”
– „Să-l susţin pe Plahotniuc că mi-a dat pensie de 500 de lei, că nu am cu ce trăi? Dacă acum vor fi alegeri, el nu intră la guvernare. Nimeni nu îl va alege.”
– „А такой вопрос: 14 человек из одной фракции, из одной партии пришли в другую? Если их выбирали депутатов от этой партии, от коммунистов, то слагайте свои полномочия депутатов, выходите из партии и все. Это проституция, из одной партии бегают в другу.”
Europa Liberă: Acum se discută să fie schimbat sistemul electoral.
– „Nu trebuie. Că tot aceşti bandiţi vor nimeri.”
Europa Liberă: Cum veţi alege acum deputaţii? Pe liste de partid sau uninominal, pe circumscripţie?
– „Pe liste de partid, cum a fost. Acum ştiu ce vor să facă ei. Lumea s-a înhâtrit. Nu vedeţi ce fac? Se votează noaptea unul pe altul. Vor să pună la Râşcani, de pildă, din Partidul Democrat candidatul şi să câştige tot ei. Şi tot bandiţii aceştia vor fi. Nu. Lor de tăiat mâinile de la coate şi daţi într-un grajd, de dat lingură şi să se hrănească unul pe altul acolo.”
Europa Liberă: Dar cine merită acum să fie deputat?
– „Merită care ţine la norod.”
Europa Liberă: Cum îi găsiţi în toată Moldova?
– „Ştim noi cum îi vom găsi.”
Europa Liberă: Vreţi vot pe circumscripţie?
– „Da.”
– „Amarnic te greşeşti.”
– „Nu mai greşesc. Dar ce vor face socialiştii?”
– „Vor face. Vei vedea ce vor face.”
Europa Liberă: Как вы хотите избирать депутатов?
– „Чтобы было по партийной, но чтобы был закон для депутатов, чтобы они не могли переходить из партию в партию. Допустим от коммунистов, социалистов, либералов вышел, мандат сложи. За тебя люди голосовали, тебя что-то не устраивает, борись другими путями. А так все равно будет подкупная система, или одного купят, или десять.”
– „Я гарантирую что 90% населения не понимает что такое одномандатный.”
– „Конечно, если знаешь человека, знаешь за кого голосуешь, знаешь потом что с него требовать. А если не знаешь и они там выбираются сами между собой... Что, мы знаем кто они?”
– „Partidul trebuie să aibă majoritate în Parlament. De acum se începe o încâlceală care în Moldova demult circulă pe un cerc şi nu mai ies din cerc.”
Europa Liberă: Dar cum de ieşit din cercul acesta vicios?
– „Trebuie de schimbat toată conducerea. Vorba e că, conduc în dodii. Conduc și fură în toată ziua cât mai mult. Puterea a fost luată cu de-a sila şi de atunci au furat miliardul acela. Şi în ziua de azi tot fură, numai că noi nu ştim. Pe urmă va ieşi la suprafaţă.”
Europa Liberă: Şi dacă îi daţi jos pe aceştia, aveţi pe cine aduce în locul lor?
– „Parlamentul jos şi vom vedea. Până nu ai pus copacul, nu ştii ce roadă îţi va da. Trebuie să pui copacul, patru ani să aştepţi să îţi dea roadă. Cum să îl alegi şi să ştii ce om va fi?”
Europa Liberă: Şi dumneavoastră puneţi roada o dată şi la patru ani trebuie să o culegeţi din Parlament.
– „Tăiem copacul şi punem altul. Aşa se face. Dar nu unul şi acelaşi să cumpere şi să facă totul...”
– „Ei s-au aninat şi nu poţi să-i cobori de acolo. Fac legi ca să se poată reţine la putere mai departe.”
Europa Liberă: Se discută că trebuie să fie schimbat sistemul electoral, deputaţii să fie aleşi pe circumscripţii uninominale. Înţelegeţi cum veţi alege în următorul Parlament?
– „Vom vedea.”
Europa Liberă: Cum aţi vrea? Pe listă de partid? Cine merită încrederea dumneavoastră?
– „Nu ştiu.”
Europa Liberă: Sunteţi tânără, trebuie să vă intereseze deputatul care va ajunge să facă legi bune pentru ţară şi cetăţeni.
– „Pe liste de partid.”
Europa Liberă: Cum ar fi bine să fie ales deputatul?
– „Dacă nu ştim omul, cum să îl alegem? Nu ştiu. Eu nu sunt cu politica.”
– „Vor fi tot aceiaşi şi va conduce tot acela care i-a cumpărat pe toţi. Cum a fost pe timpul sovieticilor, un preşedinte avea o rudă mai apropiată cu care îi era ruşine să vorbească, că ea lucra mulgătoare, dar voia să o ridice oleacă. Şi zice: „Haideţi să o punem pe Ileana, că, uite, ea e fruntaș şi lucrează bine. Haideţi să o punem deputat verhovnogo soveta SSSR, că la dânsa purcica a fătat 39 de purcei, mai mulţi ca la ledoveni”. Şi tot aceea făcea Ileana, ce conducea Plahotniuc.”
Europa Liberă: Dumneavoastră acum cum veţi vota?
– „Eu am 70 de ani şi ţara aceasta nu o va scoate la capăt, până nu va veni sau un neamţ, sau un rus, ca Hitler sau Stalin. Adică, să-i scoată de la putere.”
Europa Liberă: Lucrul acesta trebuie să-l facă cetăţenii cu drept de vot.
– „Dar cetăţenii noştri moldoveni sunt un aşa fel de oameni: „A pierit vaca mea, lasă să piară şi a vecinului”. Aşa sunt moldovenii. Şi noi nu vom avea conducere cât vor fi moldovenii aici. A fot „lup”, „ghimp”, „spin”, „lisiţă”, toţi au fost. Cine nu a fost la conducere? Fiindcă atâţia bani vin, atâtea ajutoare şi drumurile acestea sunt atât de stricate, fărâmate. Ţara noastră degrabă nu va exista. Toţi bătrânii se izbesc spate în spate pe la policlinici şi ne amăgesc că s-au ieftinit leacurile. Acestea sunt minciuni. Te duci şi dai sute, sute, dar pensia e 700 de lei.”
Europa Liberă: Ce legi bune au făcut până acum deputaţii?
– „Deputaţii, care se scapă acolo, fac legi pentru dânşii. Trebuie respectată Constituţia şi serios trebuie respectată. Dar nu o respectă nimeni. Fiecare schimbă în felul lui. Dodon s-a apucat cu Rusia. Noi cu Rusia nu avem nicio graniţă comună, una. Al doilea, armata generalului Lebed e cea mai puternică, fiindcă era la graniţa Sovetskogo Soiuza, adică a puterii sovietice. Dar acum iar suntem la graniţă, numai cu Europa. Şi ei ţin armata aceia acolo. Noi stăm pe bombe. Bombele lor sunt aici şi nu le vor lua nimeni, şi nu le ia nimeni.”
Europa Liberă: Astăzi aveţi nume de politicieni în care să credeţi?
– „Numai nu în Lupu şi numai nu în Dodon. Ei au fost ce vreţi şi cum nu au făcut nimic, lumea aceasta proastă i-a ales din nou. Eu nu ştiu pe cine aş alege, nu m-am gândit asupra la aceasta. Trebuie toţi luaţi de la putere şi puşi alţii. Dar alţii tot sunt aşa. Cei mai buni nu se pot vârî, ei nu se ştiu a vârî. Trebuie să ştii a te vârî. Dar sunt mulţi care ling şi trebuie să ştii unde să lingi şi unde să hămăi ca să nimereşti acolo.”
– „Vor ajunge la sapă de lemn.”
Europa Liberă: De ce?
– „Потому что они довели нас до такого.”
Europa Liberă: А вы голосовали за них.
– „Кто голосовал за них? Я голосовала за бандитов? Vor ajunge la sapă de lemn peste zece ani.”
– „Foarte interesant a fost când a ieşit iniţiativa lui Plahotniuc la iveală. El demult conduce ţara, dar acum a ieşit coordonator. Şi spune el că, cu proiectul acesta de lege, oameni buni, nu vor intra pe liste, mai nu a spus bandiţi, oameni corupţi. Păi, omule, tu ne spui nouă aceasta că pot intra acolo oameni de aceia, când tu singur ai făcut aceasta?! Sau coruperea. Care corupere? A mai fost o corupere. Voronin drept a spus: „Завершилась последняя стадия политической проституции”. Noi fiecare avem greşeli, au avut şi comuniştii, şi agrarienii, şi care nu a fost, dar aşa prostologie de care s-a făcut acum nu.”
Europa Liberă: Cine conduce astăzi Republica Moldova?
– „O mafie.”
Europa Liberă: Cine e stăpânul ţării?
– „Mafia.”
– „Plahotniuc, care şede în spatele la tot, e coordonator.”
– „Fără dânsul nimic nu se face.”
– „Jos Parlamentul!”
– „Da. Aceştia care sunt cumpăraţi de dânsul se numesc политические проститутки.”
Europa Liberă: De ce lumea e nemulţumită de felul cum lucrează Parlamentul, deputaţii?
– „Cum pot fi mulţumiţi, dacă cum s-a vorbit aşa şi a rămas.”
Europa Liberă: Care sunt legile bune care au fost adoptate de Parlament?
– „În ultimii zece ani îmi pare că niciuna.”
Au fost opinii ale locuitorilor cu care am discutat ocazional la Râşcani.
***
Precizăm că democraţii au înregistrat în Parlament proiectul de lege privind schimbarea sistemului electoral în unul nominal. Proiectul propune crearea a 101 circumscripţii electorale, în care deputaţii vor fi aleşi direct, nu pe liste de partid, cum se face acum. Proiectul mai precizează că un deputat ales nu va putea fi revocat din funcţie în primul şi ultimul an de activitate. Revocarea mandatului se va face prin referendum local, în circumscripţia care l-a ales, dacă acest lucru este solicitat de 50% dintre votanţii deputatului, plus unul. Expertul constituţional şi fostul consilier prezidenţial, Mihai Petrache, crede că cea mai bună variantă ar fi sistemul mixt.
Mihai Petrache: „Sistemul proporţional, aplicarea lui în Republica Moldova a fost cel mai defectuos şi a fost cea mai mare problemă, cea mai mare durere de cap care a determinat nefuncţionalitatea puterii de stat. Şi a condus, practic, la ceea ce avem noi astăzi, această debandadă în activitatea puterii, inclusiv a Parlamentului, a guvernului, nemaivorbind de Preşedinţie, cu alegerea preşedintelui de către Parlament. Respectiv, eu cred că este necesar.
E o altă problemă de a aplica sută la sută sistemul uninominal sau mai bine ar fi de aplicat un sistem mixt, care să permită, pe de o parte, consolidarea sistemului pluripartidist, ca partidele ca formă superioară de organizare socială a cetăţenilor şi a activităţii politice, pe de altă parte, să permită crearea unor mecanisme de control al societăţii asupra puterii. În cazul dat, e vorba de alegerea directă a unei cote, a unui număr anumit de deputaţi în circumscripţii uninominale. Acesta, pe de o parte, ar permite cetăţenilor să controleze activitatea aleşilor.
Pe de altă parte, ar impune partidele să aibă grijă pentru selectarea, identificarea celor mai buni lideri din teritorii sau chiar şi de aici, la Chişinău, dar cu promovarea lor în anumite teritorii din ţară. Şi să aibă grijă de calitatea, de integritatea, de alte calităţi bune pentru potenţialii candidaţi.”
Europa Liberă: Tocmai aceasta şi reproşează alegătorii, aceste probleme pe care le-au identificat şi ei, atunci când vorbesc despre deputaţi, spunând că pe liste de partid au fost introduse multe nume care ar fi iresponsabile faţă de societate, faţă de stat şi chiar toxice în privinţa integrităţii personale. De aici s-a şi pierdut încrederea în deputăţie şi în Legislativ. Cum va arăta următorul Parlament, următoarea legislatură, dacă se adoptă în Parlament această iniţiativă?
Mihai Petrache: „În convingerea mea, sistemul proporţional, în condiţiile Republicii Moldova, generează în permanenţă iresponsabilitate colectivă, cum ar fi Parlamentul sau sub flagul partidului, atunci când cetăţeanul sau societatea nu poate aborda problema responsabilităţii, doar o dată la patru ani, atunci când ar putea să voteze sau nu. Dar tot acest sistem permite acest turism politic al deputaţilor care nu fac faţă lucrurilor de a migra de pe listele unui partid pe listele altui partid.”
Europa Liberă: Traseismul acesta politic a jucat şi el festa pe parcursul anilor.
Mihai Petrache: „A jucat, fiindcă anume sistemul proporţional şi permite. Depinde cum ţi-ai aranjat relaţiile cu liderul partidului şi atunci poţi să migrezi dintr-o parte în alta.”
Europa Liberă: În funcţie de târgul care se face între aceşti lideri de partid.
Mihai Petrache: „Da. Pe de altă parte, sistemul proporţional oferă o şansă unică de a responsabiliza, de a impune anumite condiţii care solicită o nouă calitate a candidatului, noi mecanisme şi pârghii de influenţă a societăţii asupra lui şi, respectiv, impune o nouă calitate corpului legiuitor.”
Europa Liberă: Să ne explicaţi şi aspectul acesta care ţine de revocarea deputatului sau retragerea mandatului persoanei care nu îndreptăţeşte încrederea alegătorilor din circumscripţia respectivă. Totuşi, este un mecanism destul de greoi şi nici nu prea se cunosc cazuri când s-a reuşit să se convoace un referendum şi să fie retras din funcţie un demnitar.
Mihai Petrache: „Eu înţeleg foarte bine, sunt anumite avize consultative de la Comisia de la Veneţia. Sunt mai puţine sau foarte puţine ţări în care există acest mecanism de revocare. Se face trimitere la caracterul, să spunem aşa, nedemocratic al institutului de revocare, fapt pentru care el și a fost introdus în Constituţia noastră, în articolul 68, norma potrivit căreia orice mandat imperativ este nul. Dar Republica Moldova se confruntă cu o situaţie concretă, când societatea, cetăţenii, nimeni nu poate influenţa asupra comportamentului organelor puterii de stat.
În condiţiile Republicii Moldova avem o situaţie neordinară, respectiv, este necesară aplicarea unor măsuri, de asemenea, neordinare pentru a face ordine în funcţionarea puterii de stat. De aceea, pentru a institui norma potrivit căreia deputaţii pot fi revocaţi va fi necesar modificarea articolului 68 din Constituţie. Dacă vor reuşi acest lucru, slavă Domnului, înseamnă că va fi bine.”
Europa Liberă: Dar, pentru a fi modificat articolul 68 din Constituție, trebuie două treimi din voturile deputaţilor, din 101.
Mihai Petrache: „Eu cred că la aceasta s-au gândit acei care au lansat ideea, dar aceasta îmi aparţine şi mie, eu o promovez de 24 de ani, m-am pronunţat pentru această normă fiindcă, atunci când nu este niciun control, puterea face ce vrea. Dacă am fi avut acest sistem majoritar din start, din ’93, aşa cum a fost cu primul Parlament, noi nu am fi avut această dezordine, această iresponsabilitate individuală şi colectivă în coridoarele puterii şi Republica Moldova s-ar fi dezvoltat în cu totul alte condiţii şi ar fi avut un alt ritm de progres.”
Europa Liberă: Mai ales că de tot răul şi de toate relele astăzi este învinuit, în primul rând, Parlamentul. Deputaţii sunt cei care au pierdut încrederea în faţa alegătorilor.
Mihai Petrache: „Da. Despre ce putem să vorbim, dacă antiratingul este peste 80%? El coincide cu această dorinţă a cetăţenilor, care e peste 80%, de a introduce sistemul uninominal, cu acel antirating faţă de organele puterii de stat.”
Europa Liberă: Domnule Petrache, dar deocamdată e greu de vorbit că ar exista un consens fie în Parlament, fie în societate. Până la urmă, se va găsi mijlocul de aur care să împace părţile? Pentru că unele voci spun că acest lucru ar putea să scindeze şi mai mult societatea care e atât de divizată.
Mihai Petrache: „La noi societatea, practic, nu a fost consolidată niciodată din ’91 până în prezent. Argumentul acesta nu rezistă, fiindcă noi avem indicatorul principal, peste 80% din cetăţeni doresc acest lucru. Putem să vorbim că 20% nu doresc.”
Europa Liberă: Dar vedeţi că partidul actualului preşedinte, socialiştii, spun că nu susţin această iniţiativă. Nici domnul Ghimpu şi liberalii nu au o poziţie foarte clară. Şi partidele extraparlamentare blamează această iniţiativă.
Mihai Petrache: „Adoptarea unei legi sau chiar şi în cazul acesta cu sistemul electoral presupune un anumit consens. Dar consensul acesta se cere de la o majoritate din societate. Şi noi nu putem miza că am putea obţine un consens total în societate în raport cu sistemul electoral. Tot timpul vom avea partide care se vor pronunţa împotrivă, dat fiind faptul că ei nu doresc să se mişte în teritoriu şi să lucreze cu oamenii, să selecteze oameni cu demnitate, pregătiţi profesional şi care să reprezinte adecvat interesele cetăţenilor. De aceea, nu cred că noi vom avea un consens ideal, în cazul în care va fi promovată la nivel de lege această iniţiativă.”
Europa Liberă: Dar la ce ajută aceste semnături care se colectează acum în corturile amplasate în mai multe localităţi?
Mihai Petrache: „Eu cred că e o testare. E o campanie pur politică pe care o promovează Partidul Democrat şi nu este decât o testare pentru a se convinge nu numai în cadrul unui sondaj, dar şi sub semnături care este opinia cetăţenilor. Nu are aceasta niciun efect juridic, decât poate servi ca un indicator, ca un factor de convingere în mâinile Partidului Democrat, nu mai mult.”
Europa Liberă: Şi aceste modificări trebuie făcute cu cât timp înainte până la alegerile ordinare din 2018?
Mihai Petrache: „Este o rezoluţie cu caracter de recomandare, în care se recomandă ca, nu mai târziu decât cu un an până la alegeri, să se facă modificările în regulile electorale în condiţiile sistemului electoral. De aceea, dacă pornim de la aceea că alegerile ar putea să aibă loc în 2018, respectiv, nu este târziu.”
Europa Liberă: Comisia de la Veneţia se va pronunţa, dar nu e neapărat să se ia în calcul şi avizul pe care îl va da Comisia de la Veneţia.
Mihai Petrache: „Nu că nu e neapărat, încercaţi să-l ignoraţi, tot aşa cum se încearcă să se ignore recomandările Fondului Monetar Internaţional. Comisia de la Veneţia este un fel de filtru, un fel de purgatoriu politico-juridic pentru Uniunea Europeană. Şi dacă Comisia de la Veneţia face anumite recomandări, cred că mai degrabă ar putea să se refere la faptul dacă e raţional sau nu să se aplice sută la sută sistemul uninominal, inclusiv asupra institutului de revocare a deputaţilor, aici ar putea fi două aspecte asupra cărora va insista Comisia de la Veneţia. În rest, ţine de competenţa organului reprezentativ, adică a Parlamentului care îşi asumă răspunderea pentru adoptarea şi promovarea acestei legi.”
***
Compania IMAS-Chişinău a prezentat rezultatele unui sondaj de opinie realizat printre moldovenii stabiliţi cu traiul în străinătate. Printre constatări e şi ideea că votul uninominal este popular în rândul Diasporei. Întrebaţi câte mandate de deputat ar trebui oferite reprezentanţilor diasporei, majoritatea respondenţilor au optat pentru cel puţin patru. Proiectul propus de democraţi prevede ca diasporei să-i revină doar trei mandate, dar nu stabileşte mecanismul lor de alocare. L-am invitat să discutăm pe marginea acestui subiect pe fostul şef al Biroului pentru Relaţii cu Diaspora, Victor Lutenco.
Europa Liberă: Cât de important este votul oamenilor din străinătate?
Victor Lutenco: „Cred că este vital pentru ţară. Şi ultimele scrutine aceasta au demonstrat. De la un moment încoace a devenit clar că nu doar votul contează, dar și să existe persoane care să fie alese din rândul diasporei. Şi clar s-a văzut tendinţa de creştere a interesului, inclusiv a posibilităţilor de participare pe care diaspora le-a utilizat din plin. Mai mult decât atât, le-a utilizat în felul în care guvernul iar s-a dovedit a fi nepregătit pentru a răspunde acestui interes. Şi cred că a venit deja timpul ca autorităţile în Republica Moldova să fie gata să accepte nu numai un vot masiv din diasporă, dar şi un drept de a fi ales şi de a fi votat.”
Europa Liberă: IMAS-Chişinău a efectuat un sondaj de opinie. Aceste rezultate ale cercetării sunt discutate contradictoriu, unii zic că reflectă realitatea, alţii spun că sunt departe de a reflecta realitatea. Dumneavoastră ce credeţi, chiar majoritatea celor din străinătate ar sprijini actualul obiectiv politic principal al PD, trecerea la alegerea deputaţilor în circumscripţii uninominale?
Victor Lutenco: „Din start este deja o problemă cu eşantionarea. În al doilea rând, şi întrebarea de bază la care eu nu am găsit răspuns la ea, în acea prezentare care s-a făcut publică, este cine a fost anume telefonat, cum anume au fost selectate aceste persoane? Au fost selectate după metoda bulgărului de zăpadă? Eu pot lua, de exemplu, 100 de persoane de peste hotare pe care mi le oferă organizaţia din diaspora unui partid şi, în baza lor, pe fiecare să îl întreb: „Pe cine cunoaşteţi din cealaltă parte?” și să ne recomande cam de tot acelaşi tip. De aceea, elementul acesta de metodologie contează foarte mult, atunci când faci un sondaj. Şi, în cazul acestui sondaj, eu nu am înţeles cui is s-a telefonat şi cum s-au găsit numerele de telefon ale acestor persoane.
Al doilea aspect este votul uninominal. În general, oamenii, atunci când vii şi îi întrebi despre o chestie suficient de nouă pentru ei, cu o parte de vot majoritar, dar, în acelaşi timp, depinde cum formulezi întrebarea. Dacă formulezi întrebarea: „Aţi fi de acord să vă alegeţi direct un deputat?’…”
Europa Liberă: „…să cunoaşteţi deputatul care vă reprezintă nemijlocit pe dumneavoastră şi vă poate rezolva problemele dumneavoastră?”
Victor Lutenco: „Exact. „Şi încă să mai aveţi posibilitatea să-l rechemaţi” sau ceva de genul acesta, normal că răspunsul este pozitiv. Dacă întrebarea ar fi fost, de exemplu, „Susţineţi iniţiativa lui Plahotniuc de a schimba sistemul electoral din Moldova?”, probabil, răspunsul ar fi fost cu totul altfel, chiar dacă se referă la unul şi acelaşi lucru. De aceea, contează foarte mult şi cum formulezi întrebarea. Eu cred că un sondaj de genul acesta în Diasporă ar avea mult mai mult sens şi ar reda situaţia mult mai
Cred că republica parlamentară este cea mai mare, probabil, realizare politică a Republicii Moldova...
real, atunci când înainte ar fi fost organizate o serie de dezbateri, o serie de discuţii în care toate avantajele şi dezavantajele, nu numai ale unui sistem, dar ale implementării lui în Republica Moldova la momentul actual ar fi discutate şi prezentate. Eu, de exemplu, chiar sunt un oponent înverşunat al alegerii preşedintelui cu votul direct în sistemul nostru.
Eu cred că republica parlamentară este cea mai mare, probabil, realizare politică a Republicii Moldova. Dar 90% din cetăţeni cred cu totul altfel, inclusiv 90% din cetăţenii din diasporă. Nu vreau să-mi impun propria opinie. Şi plus, votul uninominal mai depinde foarte mult de felul în care el se implementează. Şi aspectul cel mai important este cum se trag graniţele circumscripţiilor.
Dacă noi în Diasporă vorbim, până la urmă, de o singură circumscripţie, de exemplu, da, cetăţenii de peste hotare vor avea dreptul să-şi aleagă deputaţii direct. Dar dacă este un singur deputat din 101, cu vocea care e minimă, într-un fel, atunci nu putem vorbi despre avantaje foarte mari pentru diasporă, chiar dacă vorbim și despre doi deputaţi, să presupunem.”
Europa Liberă: Dar, în general, câţi ar merita să aibă diaspora? Dacă ţinem cont şi de datele statistice, dar şi de cele neoficiale, că peste hotare s-ar afla între 500.000 de cetăţeni şi un milion.
Victor Lutenco: „Autorităţile din Republica Moldova, punând cap la cap toate cifrele disponibile despre cetăţenii noştri de peste hotare, cu siguranţă, vor ieşi la o cifră de 800.000-850.000 de cetăţeni peste hotare. Punându-le, din nou, cap la cap cu numărul de oameni care sunt în ţară, pot foarte uşor ieşi la o proporţie logică şi corectă a acestor deputaţi în Parlamentul Republicii Moldova. Şi cred că aşa ar trebui să se facă. Cel puţin, dacă presupunem că uităm de votul uninominal şi lăsăm doar sistemul proporţional care există acum, oricum cred că noi am ajuns la nivelul în care la următoarele alegeri trebuie schimbat sistemul electoral în felul în care să avem deputaţi din diasporă. Noi făcusem nişte calcule, şi ceea ce reieşea este că, la fiecare şapte deputaţi în lista electorală, trebuie să fie un reprezentant al diasporei.
Eu cred că o poziţie corectă ar fi dacă se merge pe sistem uninominal, pe sistem mixt sau pe sistem proporţional, indiferent care este sistemul care se alege, în fiecare din acesta Diaspora trebuie să fie reprezentată conform numărului său. Ulterior deja, diaspora trebuie să aibă o voce foarte clară şi foarte bine auzită față de preferinţa să menţinem sistemul proporţional, să mergem pe un sistem mixt sau uninominal.”
Europa Liberă: Vă este clar cum ar putea să arate următorul Parlament, cel din 2018, dacă se ajunge să fie votat uninominal?
Victor Lutenco: „Mie nu îmi este clar care vor fi graniţele circumscripţiilor electorale. Şi, din perspectiva aceasta, chiar îmi este foarte greu să îmi închipui cum va arăta următorul Parlament. Alt enunţ important care a fost făcut este că la sfârşitul lunii vor fi prezentate datele recensământului.”
Europa Liberă: Pe 31 martie.
Victor Lutenco: „Exact. Aceasta este o altă bombă care trebuie foarte atent privită. Fiindcă recensământul este elementul de bază, atunci când construieşti circumscripţiile electorale, dacă vorbim de votul uninominal. Şi de datele recensământului pot depinde foarte multe. Deja am foarte mari întrebări în legătură cu metodologia recensământului. Şi ce s-a întâmplat pe drum cu datele de la recensământ? Şi mi-ar fi foarte interesant să le văd.”
Europa Liberă: Dacă va fi adoptată modificarea sistemului electoral, Victor Lutenco, care cunoaşte bine diaspora, poate spune că anumiţi reprezentanţi ai moldovenilor din străinătate vor veni să candideze aici, pe circumscripţii?
Victor Lutenco: „Vor fi. Nu toţi din cei care sunt foarte activi acum, dar inclusiv acea platformă „Adoptă un vot”, o serie de alte mişcări care au apărut între timp, fie mişcarea femeilor migrante, fie diverse iniţiative, au scos la iveală o generaţie nouă a reprezentanţilor diasporei. Oameni care nu neapărat erau foarte implicaţi până acum, dar care, datorită anumitor evenimente din Moldova, au fost sensibilizaţi şi au decis să se implice. Şi ei vin cu un alt suflu, altă dorinţă de implicare, o altă motivaţie, inclusiv altă pregătire pentru această implicare.
Aceştia sunt oameni nu care se află peste hotare şi trăiesc totalmente cu viaţa din Moldova, dar oameni care au fost şcoliţi peste hotare, care ştiu ce înseamnă viaţa de peste hotare şi care au o dorinţă sinceră de a schimba lucrurile la noi. Şi eu cred că oamenii aceştia chiar sunt o speranţă foarte mare şi un potenţial uman foarte mare pentru Republica Moldova. Şi o bună parte dintre ei ar fi gata să vină.
Dar exact aşa cum Republica Moldova trebuie să facă o serie de modificări, ca să asigure dreptul la vot, trebuie să facă o serie de modificări ca să asigure dreptul de a fi votat, în acelaşi pachet Republica Moldova ar trebui să facă o serie de măsuri de a se adapta la faptul că un deputat nu neapărat ar trebui să fie în toată perioada aici, în Republica Moldova. Mai ales, dacă el este un deputat al Diasporei. Chiar dacă aceasta presupune cheltuieli mai multe, ar trebui să se adapteze la faptul că 10, 15, 20 de deputaţi ar trebui să facă naveta. Eu cred că pe aceşti deputaţi putem să îi găsim. Și ei vor fi gata pentru aceasta.”