Preşedintele Igor Dodon a semnat astăzi o inițiativă legislativă prin care propune să fie interzisă explorarea și exploatarea gazelor de șist pe teritoriul Republicii Moldova. El a spus că a luat această decizie urmare a mai multor adresări a cetățenilor şi organizațiilor profesionale. Proiectul înaintat de președinție prevede inclusiv dezbateri publice în localitățile în care se intenționează a fi făcute prospecțiuni în vederea căutării zăcămintelor de hidrocarburi. Anume acest aspect ar fi fost ignorat, potrivit experţilor, atunci când s-a decis, la sfârșitul anului trecut, concesionarea a circa o treime din teritoriul Republicii Moldova companiei americană Frontera Resources. corespondenta noastră s-a interesat ce impact asupra mediului vor avea eventualele forări de sonde.
Teritoriul pe care urmează să fie făcute prospecţiuni şi ulterioare forări include partea de sud a ţării. Mai localnici din autonomia găgăuză şi-au exprimat deja dezacordul în stradă vizavi de această inițiativă. După părerea directorului Institutului de Geologie şi Seismologie al Academiei de Ştiinţe, Igor Nicoară, cei care au apelat la protest nu cunosc suficient subiectul şi au căzut în capcana speculațiilor. În primul rând, afirmă cercetătorul, acum e prematur de spus dacă există astfel de resurse, unde şi când ar urma să înceapă săparea puţurilor.
Igor Nicoară: „S-a spus că 40% din teritoriul ţării se dă în concesiune. Lumea înțelege şi a fost, poate că, intenționat dusă în eroare că o să le ia terenul care le aparține, gospodăria, şi acolo o să fie efectuate anumite activități fără ca să fie coordonat cu proprietarul terenului. Dar nu este aşa. Aici incluse şi cercetarea subsolului. Noi, ca instituție, de exemplu, cercetăm întreg subsolul Republicii Moldova pe parcursul existenţei a institutului”.
Your browser doesn’t support HTML5
Forajele, gazele de șist și intervenția lui Igor Dodon
Orice activitate umană, mai ales forarea unei sonde, afectează echilibrul ecologic, consideră directorul Institutului de Geologie şi Seismologie al Academiei de Ştiinţe, Igor Nicoară. Efectele negative pot fi însă diminuate dacă se respectă cerințele tehnologice şi sondele de prospecţiuni sunt lichidate sau se astupă cu dopuri de ciment, iar la cele de exploatare nu se admit scurgeri în bazine de apă, precum s-a întâmplat la Văleni până în 2005, când zăcăminte de ţiţei ajungeau în rezervația Prutul de Jos.
În cazul găsirii zăcămintelor convenționale de gaze şi petrol, Igor Nicoară este de părere că săparea puțurilor nu va afecta pământul şi pânza freatică. Altceva va fi în situația în care va începe extragerea gazelor de şist, aflate la adâncime mai mare, spune cercetătorul, metodă ce afectează apele subterane, fiind perforate straturi geologice în urma unor mici detonări.
Zaza Mamulaishvili, președintele companiei Frontera Resources la Chișinău
Reprezentantul companiei Frontera Resources atunci când a ieşit în faţa presei în urmă cu câteva săptămâni nu a vrut să spună dacă contractul de concesionare include şi căutarea gazelor de şist, dar a ţinut să precizeze că nu este profilul companiei lor.
Activista de mediu din România Felicia Ienculescu-Popovici afirmă că tehnologiile convenționale nu mai pot fi folosite întrucât nu mai există resurse la suprafață, prin urmare, admite ea, compania americană ar urma să caute doar zăcăminte de gaze şi petrol de şist.
Felicia Ienculescu-Popovici crede că politicienii moldoveni au călcat pe aceeaşi greblă ca şi politicienii români – nu au întrebat populaţia ce crede, iar acest fapt poate duce la conflicte.
Felicia Ienculescu-Popovici: „Încă de la început, înainte de a se da această licenţă, chiar şi pentru explorări, oamenii ar trebui consultaţi şi ar trebui să fie informaţi despre pericolele din diverse faze. După părerea mea, chiar problema ar trebui pusă la un nivel mai înalt şi anume: ce dorim noi de la dezvoltarea zonei în care locuim? Lăcomia, lăcomia omenească, de a face cât mai repede, ai găsit o resursă hai să câștigăm, noi doi-trei-cinci, câţi suntem, şi ceilalţi cumva îi convingem că soluţia asta e foarte bună”.
Indiferent câţi bani ar urma să încaseze oamenii pentru arenda terenului pe care se vor face explorări, ecologista din România le sugerează să se informeze şi să mediteze la avantajele şi dezavantajele acestor mici ademeniri de moment.