Republica Moldova, un stat în tranziție, încă nu are o societate civilă bine formată

Septimius Pârvu de la Expert-Forum din România

O dezbatere la Chișinău despre populism, democrație și stat de drept.

Mai mulți experți afirmă că populismul a devenit una dintre principalele arme ale politicienilor la alegeri. E o problemă atât pentru statele cu democrații consacrate, cât și în țările cu regimuri în tranziție, cum ar fi cele din sud-estul Europei. Marți, a avut loc la Chișinău o masă rotundă pentru studenții moldoveni pe acest subiect. Specialiști din Republica Moldova și România au vorbit despre „obstacolele” în calea democrației și cum pot fi depășite.

Cele mai proaspete sondaje sociologice arată că autoritățile centrale nu se bucură practic deloc de încrederea cetățenilor din Republica Moldova. Acum, doar președintele țării are un rating de peste 30% de procente, în timp ce scorul Guvernului și Parlamentului la un loc nu se ridică mai sus de 18%.

Your browser doesn’t support HTML5

O dezbatere la Chișinău despre populism, democrație și stat de drept

De regulă, nota proastă dată autorităților este pusă în legătură directă cu fenomenul corupției, însă aceasta abordare este mult prea simplistă, consideră directorul executiv de la IDISViitorul” și fostul ambasador în Statele Unite Igor Munteanu.

„Eu cred că avem în Republica Moldova în majoritatea instituțiilor un grad foarte mare de incompetență, care uneori este ascuns după corupție și scheme necurate. În Republica Moldova, nu are încredere populația în instituțiile publice și din cauza gradului de cultură generală foarte redus. Politicienii și administratorii nu pot să facă minuni dacă nivelul de cultură generală este extrem de jos. O rândunică nu face primăvara, un partid politic nu poate face o schimbare radicală în sistemul politic, dacă nici populația nu este atașată unor proiecte politice și educaționale de anvergură.”

Provocările socio-politice din Republica Moldova se înscriu într-un context european mai larg. Democrațiile occidentale se confruntă cu o criză identitară, spun experții. Sentimentele anti-islamice și mișcările împotriva imigranților ar fi folosite de politicieni în scopuri electorale. În acest context, aportul societății civile, adică a ONG-urilor, asociațiilor comunitare și a antreprenorilor devine deosebit de important.

Totuși, Republica Moldova fiind un stat în tranziție, încă nu are o societate civilă bine formată, afirmă Nadejda Hriptievschi, directoarea de programe la Centrul de Resurse Juridice de la Chișinău.

„Sectorul asociativ împreună cu mass-media a ajuns să fie cea de-a patra putere în stat a ajuns să contribuie la asigurarea unei balanțe și la menținerea principiilor democrației și a statului de drept în Republica Moldova. Cu toate că desigur noi nu putem să ignorăm faptul că acest domeniu nu este omogen. Rămâne în continuare să fim destul de critici atât asupra activității autorităților publice, cât și asupra activității oamenilor care vin, ONG-urilor și a altor grupuri din societatea civilă. Până la urmă noi suntem cei care de fiecare dată trebuie să facem o analiză și trebuie să înțelegem: doar faptul că cineva se numește societate civilă, nu înseamnă că promovează interesul public, așa cum din păcate vedem că nu orișice autoritate publică atunci când declară că promovează interesul public, de fapt, promovează interesul public.”

Într-un studiu publicat de Harvard Kennedy School în 2016 și citat frecvent, experții occidentali afirmă că votul pentru partide populiste în Europa s-a dublat din anii ‘60 încoace pe partea dreaptă și a crescut de peste cinci ori pe partea stângă. După părerea cercetătorilor, temele economice au scăzut în popularitate, pe când cele identitare au ajuns determinante la vot. E vorba de subiecte gender, minorități, imigrație și mediu.

Experții susțin că la momentul actual chiar și în democrațiile consacrate, cum este cea din Statele Unite și Uniunea Europeană, are loc o așa-zisă „bătălie a valorilor liberale și iliberale”. În această luptă, principalele arme ale politicienilor sunt populismul, știrile false, conspirațiile și, mai nou, referendumurile, de această părere este expertul electoral Septimius Pârvu de la Expert-Forum din România.

„Știu că pentru foarte multă lume referendumul este salvarea, este consultarea poporului, instrumentul suprem. Însă, din păcate, dacă ne uităm la ce a devenit referendumul în ultima perioadă, el a devenit un instrument care tinde mai degrabă să distrugă statul, decât să-l construiască. Este adevărat, este un instrument democratic, dar haideți să vedem ce s-a întâmplat în Marea Britanie, ce riscă să se întâmple în Franța – Frexit, după cum a fost numit. Conspiraționismul, vârsta de aur, fake news, combinate cu referendumul, riscă să transforme aceste instrumente în niște mașini foarte periculoase care pot distruge statul.”

Experții avertizează că aceste probleme nu au soluții simple. Pot trece ani până când o societate în tranziție va reuși să se rupă de rămășițele sistemelor statale din trecut. Iar gândirea critică, notează expertul român Septimius Pârvu, aplicată de fiecare cetățean, este cel mai bun catalizator pentru acest proces.