Majoritatea președinților americani și-au făcut primele vizite în străinătate în țări din vecinătate, ca Mexicul sau Canada. Donald Trump a demonstrat însă limpede în primele sale patru luni de mandat că nu este un președinte obișnuit.
Primul său turneu în străinătate a durat nouă zile și a avut ca destinații Orientul Mijlociu și Europa, cu escale în Arabia Saudită, Israel, Autoritatea Palestiniană, Bruxelles, Roma și Sicilia.
Având o serie de dificultăți politice pe plan intern, de la noua reformă în sănătate la ancheta privind contactele sale cu rușii, Trump își dorea rezultate pe plan extern. Dar și în străinătate mulți îi priveau cu scepticism agenda „America înainte de toate”, iar rezultatele călătoriei sunt diverse.
Arabia Saudită
Turneul a început, pe 20 mai, cu o escală în Arabia Saudită, unde a fost întâmpinat cu mult fast: în Riyadh, străzile au fost împânzite de portrete ale lui Trump și regelui Salman bin Abdulaziz al-Saud. Președintele a rostit un discurs în fața liderilor din peste 50 de țări musulmane, asigurându-i de sprijinul Statelor Unite pentru regimurile lor și de faptul că administrația sa nu este împotriva Islamului.
Asigurarea dată Arabiei Saudite și altor țări sunnite din regiune că „nu vor trebui să se îndoiască vreodată” de sprijinul său și că nu a venit „să le dea lecții” a fost pe placul audienței, chiar dacă a nemulțumit activiștii care ar fi dorit să audă din partea lui Trump un mesaj de condamnare a încălcării drepturilor omului în regiune.
De asemenea, președintele american nu a plecat cu mâna goală. A obținut un contract de vânzare de armament în valoare de 110 miliarde de dolari, cu posibilitatea ca livrările de armament în Arabia Saudită să crească până la valoarea de 350 de miliarde, timp de 10 ani.
Trump a spus că înțelegerea este necesară pentru combaterea amenințării teroriste din regiune. A prezentat vânzările de armament în străinătate și drept o cale de a crea locuri de muncă în Statele Unite, fapt salutat de suporterii președintelui.
Unii legislatori americani au însă opinii diferite, membri democrați și republicani ai Senatului și Camerei Reprezentanților făcând pași pentru a încerca să blocheze măcar parțial tranzacțiile, punând la îndoială faptul că înțelegerea va servi intereselor Statelor Unite.
„Prin această înțelegere, președintele Trump aruncă gaz într-o casă cuprinsă de flăcări și încuie ușa pe dinafară”, a comentat și Eric Ferrero, directorul de comunicare al organizației pentru drepturile omului, Amnesty International, Statele Unite.
Israel și Autoritatea Palestiniană
Pe 22 mai, Trump a sosit în Israel și Autoritatea Palestiniană pentru următoarea sa escală de două zile.
Agenda a inclus vizite la Zidul Plângerii, Memorialului Victimelor Holocaustului Yad Vashem, Muzeul Israel, întâlniri cu premierul izraelian Benjamin Netanyahu, cu președintele Reuven Rivlin și președintele Autorității Palestiniene, Mahmud Abbas.
Prin vizitele sale la locurile sfinte ale evreilor și creștinilor, Trump a manifestat din nou deschidere către diferite religii, în vreme ce încerca să pună bazele a ceea ce el numește o „înțelegere finală” pentru pace între israelieni și palestinieni.
Trump a renunțat cel puțin pe moment la promisiunea sa controversată din campania electorală de a muta ambasada Statelor Unite în Israel din Tel Aviv în Ierusalim, oraș pe care și israelienii, și palestinienii îl consideră capitala lor.
Dar a cauzat o altă controversă. La conferința sa de presă comună cu Netanyahu, Trump le-a spus jurnaliștilor că nu a menționat deloc Israelul când a vorbit recent cu înalți oficiali ruși la Casa Albă despre informații secrete primite de Statele Unite. A fost prima dată când a sugerat cineva că sursa informațiilor pe care Trump le-ar fi dezvăluit rușilor, periclitând relația cu un aliat, ar fi Israelul.
Președintele american a mai fost criticat pentru mesajul lăsat în cartea de oaspeți a Memorialului Holocaustului. Trump a scris că Memorialul este „așa de minunat” și că nu-l va uita niciodată.
„A vrut să-și reabiliteze imaginea întinată de acuzațiile de anti-semitism. Dar escala „marelui turneu spiritual” a președintelui american în Israel s-a rezumat la o serie de gesturi lipsite de conținut”, a comentat ziarul israelian Ha'aretz, care a publicat alături de notița lui Trump, pentru a o ridiculiza, un text scris de fostul președinte american Barack Obama, în timpul vizitei sale la memorialul Yad Vashem, în 2008.
Vatican
A treia destinație a președintelui Trump în turneul său de nouă zile a fost Vaticanul, unde s-a întâlnit cu Papa Francisc și cu președintele italian Sergio Mattarella.
Având în vedere că, în timpul campaniei prezidențiale americane, papa a pus la îndoială convingerile catolice ale lui Trump, această vizită poate fi considerată una reușită. Cei doi au apărut în fața presei vorbind cu cordialitate și oferindu-și daruri.
Papa Francisc i-a dat președintelui Trump o copie a mesajului său de pace din 2017, care include o enciclică din 2015 despre nevoia protejării mediului ambiant de efectele schimbării climei.
În timpul campaniei prezidențiale, Trump a numit „farsă” concluzia oamenilor de știință că încălzirea climei este cauzată de activitatea umană.
Și această vizită a fost marcată de o remarcă stângace de data aceasta din partea Papei, care a întrebat-o în glumă pe prima doamnă, originară din Slovenia, dacă-l hrănește pe președinte cu „potița”, o prăjitură tradițională slovenă, despre care unii au spus apoi în glumă că ar îngrășa.
Bruxelles
La Bruxelles, unde a ajuns pe 25 mai, Trump a asistat la deschiderea sediului nou și costisitor al NATO, alianță pe care o numise „învechită”, anul trecut, dar despre care și-a mai schimbat părerea ulterior.
În timpul convorbirilor cu aliații europeni, președintele american a fost mustrat public pentru atitudinea sa față de Rusia și pentru scurgerile de informații sensibile care au fost împărtășite Statelor Unite despre atacul terorist din Manchester, soldat cu 22 de morți, pe 22 mai.
De exemplu, președintele Consiliului European, Donald Tusk, i-a spus lui Trump că Europa și America ar trebui să pună împreună „valorile occidentale”, înainte de toate, nu doar interesele.
În loc să critice Rusia pentru anexarea Crimeii și amestecul în Ucraina, după cum și-ar fi dorit mulți lideri europeni, Trump i-a presat în schimb să-și respecte angajamentele financiare față de apărarea comună, spunându-le că datorează sume imense.
Dar președintele american a omis menționarea articolului 5 din tratatul NATO, care prevede că atacul asupra unei țări membre reprezintă un atac asupra tuturor. Toți președinții americani de până acum, începând cu Harry Truman, au promis fără echivoc să respecte articolul. Omisiunea a fost urmată însă de asigurările date de purtătorul de cuvânt al Casei Albe, Sean Spicer, că Trump este devotat „sută la sută” prevederii despre apărarea colectivă.
Dacă multor aliați europeni Trump le-a forțat mâna în privința banilor pentru apărare, pe unul dintre ei pare chiar să-l fi împins la o parte din calea sa, pentru a-și face loc în timpul unei plimbări la sediul NATO, anume pe Dusko Markovic, premierul Muntenegrului, a cărui țară va adera oficial la alianță luna viitoare.
NATO este „un grup de țări înfrățite” în care trebuie să predomine consensul, a comentat președintele Asociației NATO din Canada, Robert Baines. „În loc de aceasta, avem o atmosferă aproape de intimidare, în care oamenii sunt trântiți pe jos dacă nu fac ceea ce se așteaptă de la ei”.
Summit-ul G7 din Sicilia
Summit-ul G7, din 26-27 mai, din orașul sicilian Taormina, s-a încheiat cu o declarație comună, dar președintele Trump nu a subscris tuturor celor declarate.
Trump nu a fost singurul lider care participa pentru prima dată la o astfel de reuniunii. Summit-ul G7 a fost o premieră pentru alți trei.
Participanții au promis să facă mai mult pentru combaterea terorismului, să se opună protecționismului în comerțul internațional și „practicelor comerciale injuste”, și-au exprimat disponibilității de a prelungi sancțiunile împotriva Rusiei din cauza amestecului acesteia în Ucraina.
Dar președintele american nu s-a lăsat convins de ceilalți lideri din G7 să sprijine și implementarea Acordului de la Paris pentru reducerea emisiilor nocive, care a fost încheiat în 2015, având sprijinul fostei administrații Obama. În declarația finală a summit-ului G7 din stațiunea Taormina se spune că Statele Unite „se află în proces de revizuire a politicilor” și nu se pot alătura poziției „consensuale” în privința schimbării climei și Acordului de la Paris. Trump care amenințase anterior să denunțe Acordul de la Paris a anunțat pe Twitter că va lua o decizie în această chestiune săptămâna viitoare.
Un fost oficial al Departamentului de Stat, ambasadorul Reuben Brigety, a declarat Europei Libere că prima călătorie peste hotare a președintelui Trump nu a adus toate clarificările necesare despre cum va colabora administrația sa cu aliații tradiționali ai Americii.
„Echipa președintelui are mult de lucru după revenirea la Washington pentru a readuce politica externă americană într-un făgaș coerent, în care restul lumii are putea avea încredere”, a spus Brigety, care este astăzi decanul facultății de relații internaționale a universității George Washington.
[Traducere și adaptare de Alexandru Eftode].