Locuitorii din peste 20 de sate şi oraşe din Republica Moldova au decis să-și rezolve singuri problemele cu care se confruntă, fără a aștepta ajutor de la centru. Au stabilit o listă de priorități pe care au supus-o la vot, identificând astfel problema cea mai acută. Sătenii de la Selement, bunăoară, au decis că au nevoie de o piaţă agricolă modernă, iar cei de la Ciuciuleni că le trebuie un apeduct. Corespondenta Europei Libere, Diana Răileanu a fost la Cărpineni, unde localnicii îşi doresc drumuri mai bune în sat. Reportera noastră s-a convins că iniţiativa civică poate acoperi multe lipsuri.
Localitatea Cărpineni este cea mai mare din raionul Hâncești, cand vine vorba de numărul de locuitori, dar de suprafața pe care se întinde. Satul are peste o sută de km de drumuri, dintre care asfaltate sunt puțin peste 20 de km și aceștia pe timpul Uniunii Sovietice. Din cauza unui buget „sărăcăcios”, repararea drumurilor din sat era mereu amânată.
Ion Cărpineanu
Asta s-a întâmplat … până nu demult, când o mână de oameni, în frunte cu primarul, s-au gândit să adune bani ca să rezolve odată şi odată aceasta problemă. I-au convins pe ceilalți localnici, chiar şi pe sătenii plecați peste hotare. Astfel, primaria s-a ales cu propriul autogreder, ce-i drept la mâna a doua. Primarul Ion Cărpineanu spune că utilajul îi va permite să economisească peste o sută de mii de lei anual, bani care în anii trecuți îi cheltuia pentru chiria grederului:
„Anual noi avem un contract de peste 120 de mii de lei cu o companie care avea în proprietate o unitate de autogreder, dar această companie nu reușea să satisfacă toate necesitățile localității. Cu autogrederul poți să profilezi drumurile doar după ploaie, iar 124 de km de drum este imposibil în două-trei zile să le profilezi. În plus, intervenția e necesară de minim 3-4 ori pe an, ca aceste drumuri să fie profilate și îngrijite, ca cetățenii să poată să circule comod pe aceste drumuri, asta este important pentru noi – că avem deja o unitate de autogreder în proprietatea primăriei, pe care o putem gestiona ori de câte ori ne dorim ca aceste drumuri să fie bune.”
La finele săptămânii trecute a fost netezită prima porțiune de drum – în mahalaua din apropierea cimitirului.
Ca să ajungi la cele câteva zeci de case din acest cartier mărginaș trebuie să treci prin pădure.
Soții Irofte bucuroși că vor avea drumuri
Pe coasta pădurii am surprins doi localnici, pe soţii Irofte, care urmăreau, ca niste copii cum lama greiderului nivela drumul.
Eufrosinia Irofte: „Ne-a dat Dumnezeu măcar oleacă, să coborâm măcar cu un tractor. Apă nu putem aduce, lemne nu avem, vine iarna, suntem bătrâni.”
Europa Liberă: Văd că aţi ieşit astăzi ca la sărbătoare să urmăriţi tractorul acesta…
Eufrosinia Irofte: „Mai ceva! Noi l-am aşteptat ca pâinea caldă.”
Europa Liberă: Dar cum venea până acum ambulanţa, de exemplu?
Eufrosinia Irofte: „Omul meu, mai pe scurt, o căzut bolnav, şi-a rupt un picior, eu l-am dus în braţe până în vale. Cam un kilometru trebuie să fie până în vale-vale. De-aia îi spuneam Dlui primar: „Nu mai vin la matale”, iar el răspundea: „Hai, Dna Eufrosinia, calmează-te, că vor veni şi vremuri bune!” Dap dacă nu aveam tractor. Nimic, nimic nu aveam pentru a ne ridica nici la deal şi nici la vale, de parcă suntem prinşi pe o insulă”.
Europa Liberă: Trebuie să recunosc că veneam încoace şi îmi ziceam că merg în pădure, până am văzut vreo două case…
Eufrosinia Irofte: „Casele sunt mai la vale, dar noi nu putem merge nici la deal şi nici la vale.”
Europa Liberă: Cum trăiați izolați aici?
Eufrosinia Irofte: „Iaca aşa trăiam, cu puterea lui Dumnezeu, nici nu ştiu”.
Iniţiativa sătenilor a fost sprijinită şi de organizaţii internaţionale – PNUD Moldova şi Agenţia elveţiană pentru dezvoltare.
Localnicii, alături de primărie, au contribuit cu peste 130.000 de lei, iar la această sumă s-au adăugat 20 de mii de dolari din partea Agenţiei elveţiene. Managera proiectului numit „Migraţie şi dezvoltare locală” din cadrul PNUD Moldova, Olesea Cazacu, spune că prin acest program, finanţatorii internaţionali au de gând să sprijine iniţiativele civice din peste 20 de localităţi:
„Şi în acest fel aceste localităţi sunt pilot şi sunt nişte exemple pentru celelalte. Cu ce scop le susţinem? Ca să dezvolte nişte servicii publice mai bune, ca să îmbunătăţească viaţa cetăţenilor din comunitate şi să vadă în ce măsură sunt interesaţi băştinaşii şi migranţii, persoanele plecate din localitate să se implice. Ne-am convins că sunt interesaţi, că vor să se implice, inclusiv şi cu resurse umane, cu know-how-ul lor, dar şi cu resurse financiare.”
Experiența satului Cărpineni a demonstrat că implicarea localnicilor poate rezolva mai multe probleme, cea mai gravă fiind mentalitatea încă sovietică, spune Olesea Cazacu, care îi împiedica pe oameni să decidă ei singuri cum să le fie viaţa fără să rămână la mâna autorităților centrale.