Tichetele de masă moldovenești: între corupție și evaziune fiscală?

Tichetele de masă moldovenești: între corupție și evaziune fiscală?

Deputații au adoptat în prima lectură proiectul de lege cu privire la tichetele de masă.Proiectul promovat de parlamentarii democrați, în frunte cu Andrian Candu, este la un pas de a deveni lege. Speranța autorilor este ca din această toamnă sistemul tichetelor de masă să fie deja pus în practică în domeniul privat, iar din 2018 să apară și primele categorii de bugetari care să beneficieze de tichetele de masă, a spus Andrian Candu în ședința legislativă de vineri. Pe de altă parte, unii deputați au criticat inițiativa spunând că proiectul, în varianta propusă, ar încuraja corupția și evaziunea fiscală.

Promisiunea de a îmbunătăți textul legii, înainte de a fi votat în lectura a doua și care a fost tratat cu scepticism de unii deputați, va viza aspectele tehnice, dar nu și conceptuale.

În primul rând, unii deputați, printre care și Corneliu Furculiță, sunt de părere că noua lege va spori corupția și evaziunea fiscală:

„Spre exemplu, angajatorul și angajatul convin la un salariu de 5000 de lei, la care angajatorul spune că o mie o să fie oferite sub formă de tichete alimentare, celelalte patru mii angajatul o să le primească sub formă de salariu.”

Și președinta Comisiei protecţie socială, sănătate şi familie, Oxanda Domenti spune că riscul evaziunii fiscale va exista, chiar dacă legea interzice angajatorilor să micșoreze salariile după ce vor adopta sistemul tichetelor de masă. Patronii vor putea însă, mai spune Oxana Domenti, să demită o parte din salariați pentru a angaja din nou alți oameni dar cu salarii oficiale mai mici.

Raportul Comisiei economie, buget şi finanţe a prezentat o lista întreagă de lacune. Iată câteva dintre ele, invocate de președintele comisiei Ștefan Creangă:

„Comisia consideră că punerea în circulație a tichetelor de masă poate provoca implementarea unor scheme de evaziune fiscală, mai ales în partea ce ține de impozitul pe venit. Rolul operatorului este exagerat, iar rolul angajatorului este diminuat.”

Cu alte cuvinte, deputatul Ștefan Creangă are în vedere că operatorul ar trebui să se ocupe doar de tipărirea și furnizarea tichetelor, nu de gestionarea întregului sistem. Cu referire la acest operator și deputatul Eduard Smirnov a avut o remarcă:

„Toți cunoaștem cât de coruptă este țara noastră. Corupția apare atunci când întrei cei care plătesc bani și cei care primesc bani există un intermediar. Creați condiții suplimentare de corupție.”

Andrian Candu: „De operator este nevoie deoarece el își asumă responsabilitatea de operare a tichetelor de masă. Este ca o bancă care la fel face anumite operațiuni, tichetele de masă sunt ca și bani. Dacă este să ne referim la corupție, păi astăzi este corupție și fără tichete de masă, însă ele pot fi un instrument de luptă împotriva corupției, evaziunii fiscale și salariilor în plic”, a răspuns Andrian Candu la criticile colegilor din parlament. Tot el a mai adăugat că tichetele de masă nu vor fi obligatorii pentru angajatori.

În ceea ce privește tichetele de masă pentru bugetari, potrivit lui Andrian Candu guvernarea încă nu a identificat sursa de unde vor proveni banii necesari pentru cei aproximativ 250 000 de angajați ai statului.

Potrivit spicherului, care a pledat insistent pentru metoda tichetelor de masă, o soluție pentru început ar fi oferirea tichetelor doar bugetarilor cu salarii mai mici, fără să precizeze ce plafoane are în vedere.

Andrian Candu a sugerat doar câteva categorii de salariați referindu-se în special la asistenții medicali, asistenții sociali și profesorii. Bani pentru toți bugetarii ar însemna cheltuieli suplimentare ale statului de peste două miliarde jumătate de lei anual, estimare făcută de Andrian Candu.