Într-o petiție adresată ministrei Educaţiei, Culturii şi Cercetării, mai mulți activiști civici și-au exprimat nemulțumirea față de practica slujbelor religioase ortodoxe la careul de început de an școlar și au cerut să fie curmată. Dar un funcționar al ministerului a spus Europei Libere că ar ține de competența școlilor pe cine invită la festivitățile pe 1 septembrie și pe cine nu
Pentru mulţi manageri şcolari colaborarea cu Biserica Orodoxă este o metodă în plus de a educa tânăra generație considerată a fi lipsită de moralitate, Iată de ce lor nici nu le dă prin cap ca binecuvântarea începutul anului şcolar, sfinţirea elevilor şi a sălilor de clasă ori predarea unui curs de religie creştin-ortodoxă de către preoţi, fără acordul părinţilor, ar putea fi percepute de cineva drept discriminatorii. Aceasta este una din observațiile din studiul „Biserică şi stat”, realizat anul trecut cu suportul Fundaţiei Soros-Moldova.
Your browser doesn’t support HTML5
O petiție în apărarea caracterul laic al învățămîntului în Moldova
Pornind de la aceasta practica tot mai încurajată, un grup de activişti civici şi simpli cetăţeni au adresat Ministerului Educaţiei, Culturii şi Cercetării, în urma cu câteva zile, o petiție în care işi exprimă dezacordul în ceea ce privește prezenţa fețelor bisericeşti la careuri. „Nu este vorba despre o poziţie împotriva cultului majoritar, este o poziție pentru a asigura laicitatea educaţiei”, au ţinut să precizeze semnatarii.
Polina Ceastuhina
Polina Ceastuhina, preşedinta organizaţiei Gender Doc, expert gender şi activistă pentru drepturile omului, spune că prin acest demers petiționarii vor să transmită societății că aceste practici nu sunt normale, fiind încălcate un şir de legi şi de principii fundamentale, printre care şi libertatea de gândire.
„Prin această scrisoare – suntem subsemnaţi 30 de persoane, din diferite domenii, activişti, avocați, cercetători şi alţi cetăţeni – dorim să-i reamintim doamnei Babuc, precum şi Ministerului Educaţiei, Culturii şi Cercetării, faptul că conform articolului 35, paragraful 8, al Constituției Republicii Moldova, învățământul de stat este unul laic. S-a încălcat nu doar principiul laicității în educație, dar şi principiul educației incluzive. Articolul 135 din Codul Educaţiei obligă personalul didactic personalul didactic, științific şi de conducere să nu facă şi să nu admită în procesul educațional propagandă șovină, naționalistă, politică, religioasă sau militaristă”.
Sociologul Vitalie Sprinceană pledează pentru faptul ca la 1 septembrie să li se vorbească copiilor despre democraţie, toleranţă, nediscriminare, implicarea în viața comunității.
Sociologul Vitalie Sprînceană
El afirmă că este injust să fie manipulați cu acest subiect elevii care nu au încă o personalitate formată.
„Pe de o parte, libertatea de gândire religioasă este o chestiune opțională, oamenii pot să aleagă să creadă în ceva sau să nu creadă, pe de altă parte, prezența la careurile de 1 septembrie este obligatorie şi atunci copiii care nu şi-au exprimat dorinţa să aibă un slujitor vine şi, indiferent de convingerile religioase şi nereligioase, acesta îşi desfășoară activitățile. Noi considerăm că cel mai bun cadru sunt bisericile, moscheile, sinagogile şi aceste activități trebuie să se desfășoare în afara şcolii şi în afara obligațiunilor care vin din prezența copiilor la școală”.
Valentin Crudu, şeful Direcţiei învățământ preuniversitar al Ministerul Educaţiei aflat în proces de fuziune cu Ministerul Culturii, a spus că până acum instituția nu a primit nicio sesizare în acest subiect. Funcţionarul a afirmat că demersul va fi examinat atent, dar că ministerul nu poate da indicaţii primăriilor care au în gestiune școlile.
„Ministerul Educaţiei niciodată nu a recomandat instituțiilor de învățământ cum ar trebui să procedeze în cazul invitaților speciali pe care îi au ei atunci când desfășoară aceste manifestații, fie la început de an şcolar, fie la sfârșit de an şcolar. Noi considerăm că trebuie să dezvoltăm autonomia şcolară, lucru care l-am făcut. Biserica este parte componentă a unei comunități şi în cazul când decide instituţia că doresc să-l aibă ca oaspete pe preotul din sat, eu nu văd temei de ce noi ar trebui să interzicem”.
Şeful Direcţiei învățământ preuniversitar de la Ministerul Educaţiei recunoaște că în ultimii ani „tradiționalismul moldovenesc a luat amploare în şcoală”, având în vedere inclusiv ritualurile religioase, dar spune că nu este corect să generalizăm.
Pentru a evita cazurile de discriminare, gupul de activişi civici a spus că va monitoriza relaţia biserică-şcoală şi i-a îndemnat pe cetăţeni să sesizeze Consiliul Nediscriminării potrivit info@egalitate.md.
Chiar dacă responsabili de la Educaţie spun că nu au fost sesizaţi până acum în ceea ce privește prezența slujitorilor doar a unui cult religios în instituțiile de învățământ, studiul realizat cu suportul Fundaţiei Soros Moldova arată că aceste situaţii sunt destul de frecvente, iar dascălii şi directorii de şcoli preferă să le ascundă sub preş în speranţa că vor putea împăca varza cu capra.