„De unde apar dosarele lui Dorin Chirtoacă?” - o întrebare la care încearcă să răspundă Dumitru Spătaru pe Tribuna.md. După părerea sa, dosarele penale pe numele primarului suspendat al Chișinăului ar apărea în baza unei scheme, pe care comentatorul o descrie detaliat, și care, în eșență, ar permite „multor corupți și lichele să scape basma curată, distrugând pe altcineva”. Pe final comentatorul notează că „Dorin Chirtoacă încă nu a înţeles că unicul lucru bun pe care-l mai poate face în situaţia în care a ajuns este să demisioneze şi să întoarcă capitala locuitorilor ei, scoţând-o din mâinile celor care l-au distrus şi continuă să-l batjocorească în fiecare zi”.
„Este prematur să se considere că UE va oferi asistență financiară Republicii Moldova”, constată politologul Dionis Cenușă într-un comentariu la declarația ministrului finanțelor Octavian Armașu, care a spus că autoritățile de la Chișinău poartă discuții la nivel tehnic cu Bruxelles-ul pentru a primi până la sfârșitul anului 30 de milioane de euro din ajutorul de 100 de milioane promis guvernului de Uniunea Europeană. Dionis Cenuşă, citat de „The Epoch Times” România susţine că negocierile tehnice mai degrabă vor duce la finalizarea şi semnarea propriu-zisă a unui Acord privind acordarea asistenţei de către UE. Ceea ce nu înseamnă automat că UE va acorda acești bani, precizează politologul. „Numai dacă Comisia Europeană şi Serviciul extern vor veni cu o evaluare pozitivă privind respectarea 'mecanismului de instituţii democratice', prima tranşă este posibilă”, concluzionează Dionis Cenușă.
Your browser doesn’t support HTML5
Revista presei matinale de la Chișinău
Comentatorul român Răzvan Voncu scrie în „Adevărul” că elita politică din Republica Moldova ar fi reuşit să golească de conţinut cel mai important demers strategic - Acordul de Asociere - demers care, dacă ar fi reuşit, „ar fi scos realmente statul de sub zodia falimentului iminent, înscriindu-l pe o orbită a dezvoltării şi stabilităţii”, scrie Voncu. El precizează că acest acord „le-a fost pus în braţe, pentru care nu au trebuit să dea bătăliile pe care le-am dat noi, cei din România, şi în raport cu care nu trebuiau să facă decât două lucruri: să fie serioşi şi oneşti. N-au făcut nici una, nici alta”, notează între altele Răzvan Voncu.
Un reportaj de la cel de-al doilea congres al Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) publică „Evenimentul Zilei” sub semnătura lui Mădălin Necșuțu. El descrie PAS ca fiind cel mai mare partid extraparlamentar și singurul cu „șanse reale” din zona de dreapta de a trece pragul electoral la viitoarele alegeri parlamentare. „PAS este încă un partid tractat de locomotiva Maia Sandu”. Rezoluția Congresului are, observă autorul, ca și cap de afiș lupta împotriva corupției și încercarea declarată de a prelua puterea la alegerile parlamentare din toamna anului viitor. „Totul sub semnul unei lupte împotriva „balaurului bicefal” reprezentat de tandemul Dodon-Plahotniuc”, scrie Necşuţu. „Lupta politică va fi din ce în ce mai crâncenă, iar poziționarea PAS în povestea de „love and hate” dintre PSRM și PD va trebui făcută cu multă inteligență, pas cu pas, concluzionează Mădălin Necșuțu.
Editorialistul Nicolae Negru scrie pe pagina web a „Ziarului Național” despre cazul lui Andrei Brăguța, bărbatul decedat în detenție după ce fusese reținut pentru depășire de viteză și altercații cu agenții de circulație. „Cazul lui Brăguța e comparabil pe o scară simbolică cu furtul miliardului. Ambele reflectă natura putredă, paralizia instituțiilor statului”, notează Negru. „Niște polițiști au asistat pasiv, adică au participat la uciderea lui Brăguță, în loc să-l apere, alți polițiști, CNA, Procuratura Generală au asistat pasiv, adică au participat la furtul miliardului, în loc să-i aresteze pe hoți”, observă comentatorul. „Ambele cazuri îți provoacă un profund sentiment de rușine pentru statul Republica Moldova, te fac să te gândești cum să fugi mai repede din această „patrie” criminală”, concluzionează Nicolae Negru.
Analistul Petru Bogatu scrie în cronica sa la Prime.md că „divergențele dintre guvernul Republicii Moldova și instituția prezidențială iau o turnură neliniștitoare. Din scena politică acestea se mută pe terenul militar. Igor Dodon caută să folosească forțele armate în controversele cu puterea executivă”. Bogatu se referă la disputa între șeful statului și executiv pe marginea participării soldaților moldoveni la exercițiul multinațional din Ucraina. Petru Bogatu sugerează că șeful statului obstrucționează orice participare a Armatei Naționale la aplicațiile internaționale organizate de NATO sau de partenerii noștri occidentali pentru că ar urmări, la părerea comentatorului, „ruperea armatei în două”.
Despre episodul deja consumat al blocajelor făcute de Igor Dodon față de participarea militarilor este cel mai recent editorial semnat pe Deschide.md de analistul român Iulian Chifu. El anticipează o confruntare politică și juridică, de natură constituțională, confruntare care, notează Chifu, ar viza „una din ultimele atribuții pe care le mai are Igor Dodon și cu care sabotează voința majorității”. Odată ce oricum Curtea Constituțională urmează să se pronunțe și să decidă asupra abordărilor Președintelui, cert e, scrie Chifu, că vom avea un verdict care va discuta despre respectarea atribuțiilor de către Președinte și Guvern, separarea și linia de demarcație a atribuțiilor și limitele acțiunii executive a Președintelui în această materie, ca și Comandant Suprem al Armatei.