Un articol semnat de corespondentul Europei LIbere Alan Crosby în traducerea și adaptarea lui Lucian Ștefănescu.
La primul tur de scrutin al alegerilor prezidențiale care a avut loc la mijlocul lui ianuarie, omul de știință Jiří Drahoš a fost numit îndiverse feluri, fără niciun fel de dovadă: pedofil, hoț, colaborator al comuniștilor.
Aceste defăimări au făcut parte dintr-o serie de acuzații nefondate difuzate în social media și pe site-uri bănuite că răspăndesc știri false.
După avîntul luat de campania din al doilea tur a lui Jiří Drahoš, rivalul pro-european al președintelui în exercițiu Miloš Zeman, cei care dezinformează se poartă iar fără mănuși.
La doar cîteva zile înainte de al doilea tur de scrutin programat pentru 26-27 ianuarie, site-uri și rețele de socializare pro-Zeman trimit mesaje și publică reclame în care fostul președinte al Academiei cehe de științe de 68 de ani e acuzat că vrea să deschidă granițele țării pentru imigranți, o acuzație care marșează pe temerile unora dintre cehi legate de un posibil influx de teroriști.
„Se așteaptă ca factorul decisiv [în al doilea tur de scrutin] să fie intensa campanie de dezinformare împotriva profesorului Drahoš. Am văzut deja mai multe atacuri legate de migrație și de viața lui personală, care probabil se vor intensifica”, spune Jakub Janda directorul adjunct de la European Values, un think tank de la Praga.
Există aproximativ 30 ce website-uri pro-rusești care au publicat o mulțime de teorii ale conspirației, articole defăimătoare, cu retorică anti-occidentală împotriva Statelor Unite, dar și a Uniunii Europene și NATO, din care face Republica Cehă face parte.
Aceste site-uri îl laudă constant în schimb pe Miloš Zeman, care se opune imigrației, și este pro-rus.
În primul tur din 12-13 ianuarie, Zeman a obținut 38,6 % din voturi, iar Drahoš 26,6%, amândoi intrînd automat în al doilea tur.
„Mă așteptam la acest tip de minciuni, dezinformare și calomnie, a spus Drahoš în replică la valul de reclame negative din 18 ianuarie, care-l numesc „primitor”. o referință la faptul că se pronunță în favoarea imigrației.
Drahoš a spus repetat în timpul campaniei sale că se opune cotelor impuse de Uniunea Europeană statelor membre pentru primirea de solicitanți de azil, dar a afirmat că ar accepta un număr limitat al acestora, dacă îndeplinesc anumite criterii.
Miloš Zeman, de 73 de ani, a generat controverse în timpul mandatului său de 5 ani [a preluat funcția în 3 martie 2013, n.tr.], exprimînd puncte de vedere anti-imigraționiste, denigrîndu-i pe musulmani, și lăudînd-ul pe Putin într-o perioadă când Rusia redesena unilateral granițele Europei, și când mulți din Occident acuzau Moscova că se amestecă în alegerile occidentale.
El a numit criza migranților din 2015 o „invazie organizată” a Europei și a spus că musulmanii sînt „imposibil de integrat”.
În timpul campaniei de dinaintea primului tur de scrutin, atacurile împotriva lui Drahoš de pe site-uri precum Aeronet.cz îi puneau în discuție caracterul, acuzîndu-l că a colaborat cu StB, fosta poliție secretă cehoslovacă, chiar autoritățile cehe a confirmat oficial că el nu a lucrat cu StB.
În cel privește pe Drahoš, un novice în ale politice care a criticat „poziția inacceptabilă” a lui Zeman față de Rusia, el a spus că se așteaptă la mai multe atacuri de acest fel înainte de turul doi, pentru că „Rusia e interesată în alegerile noastre”.
„Adversarii mei speră că le vor putea băga pe gît oamenilor că am fost colaborator StB sau pedofil, și că astea vor fi acceptate de unii. Știu că Miloš Zeman va veni cu lovituri sub centură”, spune profesorul de chimie.
Analiștii avertizaseră încă de anul trecut asupra amestecului, în special cel rusesc, în alegerile din Rusia, după presupuse campanii similare în alegerile din Statele Unite, Olanda, Franța și Germania.
Moscova dorește de mult să influențeze această țară central-europeană și și-a intensificat eforturile în acest sens după ce violențele separatiștilor pro-ruși din estul Ucrainei au generat o reacție negativă în opinia publică cehă, afirmă serviciul ceh de securitate.
Remarcile pro-Kremlin ale lui Zeman și legăturile cu Moscova ale unora din principalii săi consilieri au generat temerea că Rusia a reușit să ajungă destul de sus cu influența sa.
Martin Nejedly, princialul consilier economic al președintelui a lucrat la Moscova și apoi la o filială a companiei petroliere Lukoil pînă în la falimentul acesteia în 2015.
Acest faliment a generat o datorie la stat de mai mult de un milion de dolari față de statul ceh, care a fost însă plătită după ce Zeman a avertizat că asta l-ar putea putea costa pe Nejedly postul său la Hrad, castelul din Praga, unde se află sediul președinției cehe.
Nici Nejedly și nici Vratislav Mynar, un alt important consilier al lui Zeman nu au primi autorizare acompletă de securitate din partea autorităților cehe, din cauza presupuselor lor relații cu Rusia.
Din cauza temerilor legate de dezimformare, cehii au înființat anul trecut Centrul împotriva terorismului și a amenințărilor hibride, o unitate specială în cadrul ministeruli de interne, ai cărui agenți se ocup de combaterea terorismului și a radicalizării.
Au fost de asemenea înființate mai multe website-uri dedicate combaterii dezinforării, cum ar fi Poprabde.cz, Manipulatori, cz, și o pagină pe Facbook numică VolbyDezinformace.
Dar Josef Šlerka, șeful Fundației pentru jurnalism independent de la Praga, avertizează că e posibil ca încercările de de a contracara știrile false să fi venit prea tîrziu:
„Cel mai mare pericol în privința știrilor false e efectul de „adormire” Știm de la bun început că știrea falsă vine dintr-o sursă sursă lipsită de încredere, dar după cîteva săptămâni uităm asta, și spunem că am auzit-o de undeva.
Atacurile nu merg tot timpul într-o singură direcție.
Zeman, care sprijinit de comuniștii ne-reformați și de SPD, partidde extremă-dreapta și anti-NATO și UE, s-a plâns de acuzațiile că ar avea o sănătate precară că nu va fi capabil să ducă la capăt încă un mandat de patru ani la Hrad.
Aceste acuzații au fost respinse cu fermitate de președinția cehă și de medicul personal al lui Zeman.
Au existat de asemenea relatări că unele rețele de socializare au răspîndit zvonul fals că alegătorii lui Zeman nu mai trebuie să meargă la vot din moment ce președintele în exercițiu a intrat automat în turul doi.
Unii analiști sînt sceptici cu privire la cîtă influență ar putea avea Moscova cu adevărat asupra alegătorilor cehi.
Mark Galeotti, cercetător principal la Institutul de relații internaționale din Praga, spune că deși e clar că Zeman e candidatul favorit al Moscovei, președintele în exercițiu nu are ne voie de ajutor pentru mobilizarea bazei sale electorale
„Zeman poate foarte bine să facă asta singur. Cu alte ocazii, [dezinformarea rusă] e foarte bună la mistificări, și la crearea de situații în care nu mai știi care e adevărul. Dar din nou, asta e o situație în care oamenii au avut ocazia să se decidă cu privire la Zeman”, a declarat Galeotti ziarului „Financial Times”.