Your browser doesn’t support HTML5
Consiliul pentru afaceri externe al Uniunii Europene își exprimă regretul că noua lege electorală din Moldova nu include unele recomandări-cheie ale Comisiei de la Veneția, se spune într-un comunicat oficial de la Bruxelles. Consiliul a dat publicității luni un document în 27 de puncte care prezintă progresele şi restanţele autorităților de la Chișinău, și reafirmă angajamentul comunității europene de a consolida asocierea politică și integrarea dintre Uniunea Europeană și Moldova, în baza Acordului de Asociere intrat în vigoare în iulie 2016. Consiliul subliniază că e foarte important ca reformele începute în 2016 să continue, şi a repetat că libertatea presei și pluralismul de opinii sunt baza unei societăți democratice. În declarația sa de luni, Consiliul pentru afaceri externe al Uniunii Europene a spus de asemenea că investigarea fraudei bancare trebuie să continue.
Întrebată de corespondentul Europei Libere la Bruxelles Rikard Jozwiak când anume va fi eliberată prima tranșă din asistența financiară multianuală pentru Moldova, avînd în vedere că raportul de luni al Consiliului pentru afaceri externe al UE conține mai multe critici la adresa guvernului de la Chișinău, coordonatoarea politicii externe a Uniunii Europene Federica Mogherini a declarat că eliberarea primei tranșe se va decide după o evaluare a îndeplinirii condițiilor de politică economică din memorandumul de înțelegere, și a precondițiilor politice.
Iată în întregime declarația în exclusivitate pentru Radio Europa Liberă a Federicăi Mogherini:
„Ceea ce ați detectat în lungile concluzi - lungi, unanime și foarte apreciate de toate statele membre concluzii - este de fapt ceea ce am modelat ca un amestec balansat de mesaje, pe care l-aș putea rezuma într-o singură propoziție, anume că Uniunea Europeană sprijină ferm Moldova și pe cetățenii ei.
Trebuie să fie clar că nu avem nici un fel de agendă politică internă, Uniunea Europeană se ocupă de instituții în beneficiul cetățenilor, asta este singura agendă pe care o avem.
Știm foarte bine, pentru că aflăm de la cetățenii Moldovei, și vedem tendințele din societate, că e nevoie ca un anumit număr de măsuri să fie luate, pentru ca sprijinul să fie credibil, și pentru a obține întregul său potențial.
Iar asta vine cu măsuri anticorupție, reforma justiției și toate măsurile pe care le-ați menționat. Reforme!
Așa că cele două lucruri nu sînt în contradicție. Sprijinul nostru e pentru oameni și pentru țară, și el are nevoie de măsuri naționale puternice, credibile ale autorităților de combatere a corupției, de reformă a justiției și de reforme economice.” (LȘ)
Cum era de așteptat, reacțiile și comentariile , la Chișinău, s-au făcut într-o cheie strict politică: Vicepremierul pentru Integrare Europeană, Iurie Leancă a scos în evidență faptul că UE și-a reafirmat sprijinul pentru R.Moldova (deși acesta nu fusese niciodată pus sub semnul întrebării la Bruxelles). La fel președintele Parlamentului, democratul Andrian Candu care a declarat: „Consider că partenerii noștri europeni recunosc un efort legislativ substanțial în ultimii 2 ani în Republica Moldova, conturând totodată perspective cheie în relația țării noastre cu UE”.
Andrei Năstase, pe de altă parte, liderul Partidului Politic Demnitate și Adevăr a declarat pentru Unimedia: „Concluziile Consiliului UE spulberă definitiv și irevocabil majoritatea miturilor cu care guvernarea Plahotniuc-Filip manipulează cetățenii Republicii Moldova despre așa numitele „reforme în beneficiul cetățenilor”. Iar lidera PAS, Maia Sandu a scris pe Facebook că guvernul a primit un „avertisment dur” din partea miniștrilor de externe din UE.