Președintele Klaus Iohannis: „în lupta dintre vechi și nou, dintre cei care trăiesc din corupție și cei care o combat, dintre cei care se gândesc la viitorul țării și cei care se gândesc doar la viitorul lor, va câștiga România modernă”.
Your browser doesn’t support HTML5
Câștigă „România modernă” războiul dintre DNA și inculpați?
DNA este în continuare în ochiul ciclonului. O bătălie dură se dă în jurul acestei instituții atât de lăudată la Bruxelles și atât de atacată la București. Astăzi, pentru prima dată în istoria prezentării rapoartelor Direcției Naționale Anticorupție, a lipsit din prezidiu ministrul Justiției, Tudorel Toader, care a declarat cu o zi în urmă că nu va veni, fiindcă nu a primit Raportul de activitate al DNA pe anul trecut. Șefa procurorilor anticorupție i-a replicat că documentul fusese trimis procurorului general, care potrivit legii îl trimite mai departe.
De fapt, ministrul Justiției a lipsit de la prezentarea Raportului DNA, fiindcă datele pe care le-a prezentat între timp Codruța Kövesi răstoarnă fragila argumentație a ministrului, prin care acesta a cerut revocarea șefei Direcției Naționale Anticorupție. Prezent la bilanțul DNA, președintele Klaus Iohannis, le-a spus jurnaliștilor chiar înainte de începerea discursurilor că „suntem tot mai departe de o revocare”.
Potrivit legii, președintele numește la proprunerea ministrului Justiției, procurorii șefi. Principiul simetriei juridice arată că în mod similar, ministrul de resort poate cere revocarea procurorilor șefi, iar președintele este cel care decide, dacă această revocare trebuie sau nu făcută.
Ieri, a apărut însă o argumentație a judecătorilor Curții Constituționale privind Legea statutului magistraților, modificată recent, în care se precizeazăcă șeful statului are voie să refuze o singură dată, propunerea ministrului Justiției privind procurorii șefi, a doua oară fiind obligat să o accepte. E posibil, deci ca prin simetrie, Curtea Constituțională să-l forțeze pe Klaus Iohannis să accepte revocarea Codruței Kövesi înainte să i se termine mandatul, anul viitor în martie.
În bilanțul DNA se arată că anul trecut au fost trimiși în judecată 13 demnitari dintre care trei miniștri, cinci deputați, un senator, doi secretari de stat. Între ei, Sevil Shaideh, fostă viceprim-ministră și Rovana Plumb, ministra Mediului, persoane foarte apropiate liderului PSD, Liviu Dragnea, la rândul lui anchetat de procurorii anticorupție în mai multe dosare. Șase magistrați, 19 directori de companii naționale și 49 de primari au fost, de asemenea, trimiși în judecată în 2017; în total 1000 de persoane cu responsabilități mai mari sau mai mici.
Pentru a explica circuitul banilor în politică, șefa procurorilor anticorupție a spus că sumele provenite din fraudarea achizițiilor publice sau evaziune fiscală „au fost folosite ulterior pentru finanțarea unor partide politice sau pentru plata unor servicii prestate în campanii electorale”. În 2017 au fost soluționate 3800 de dosare, cu 16,5% mai multe decât în 2016 a declarat Codruța Kövesi, precizând că datele bilanțului arată eficacitatea Direcției Naționale Anticorupție.
Președintele României a continuat demonstrația șefei DNA folosind cuvinte dure. A vorbit astfel despre „manifestări virulente ale disperării” și despre „încercări de manipulare cu scopul de a decredibiliza DNA” și de a „subordona justiția politicului”. Klaus Iohannis a spus că este „inadmisibil” ca „niște inculpați și condamnați penal după ce au fost prinși încălcând legea, s-au unit pentru a discredita” pe cei care i-au cercetat. Președintele s-a declarat net de partea Codruței Kovesi adăugând că „în lupta dintre vechi și nou, dintre cei care trăiesc din corupție și cei care o combat, dintre cei care se gândesc la viitorul țării și cei care se gândesc doar la viitorul lor, va câștiga România modernă”.
Din cele spuse de președintele român rezultă că nu va accepta în niciun fel revocarea șefei DNA, cerută de ministrul Justiției. Războiul nu s-a terminat, însă, fiindcă majoritatea parlamentară care vrea decapitarea Direcției Naționale Anticorupție ar putea avea de partea sa Curtea Constituțională și mijloace neortodoxe pentru a-și atinge scopurile.